ICCJ. Decizia nr. 1195/2010. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.1195/2010

Dosar nr. 2475/1/2010

Şedinţa publică din 26 martie 2010

Asupra recursurilor de faţă.

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele.

Prin încheierea din 18 martie 2010, Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie, investită cu soluţionarea apelurilor declarate printre alţii şi de inculpaţi împotriva sentinţei penale nr. 9/P din 20 ianuarie 2010 a Tribunalului Neamţ, secţia penală, în baza art. 3002 raportat la art. 160b alin. (3) C. proc. pen, a menţinut ca fiind legală şi temeinică măsura arestării preventive a inculpaţilor P.M. şi U.C.

Pentru a pronunţa această încheiere, instanţa a reţinut că măsura arestării preventive a fost dispusă în condiţii de legalitate şi temeinicie, iar temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri art. 148 lit. f) C. proc. pen., nu s-a schimbat, ci subzistă; totodată, a apreciat că privarea de libertate a inculpaţilor este justificată în raport de gravitatea acuzaţiilor ce li se aduc, săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, în formă continuată.

Împotriva acestei încheieri, inculpaţii a declarat, în termen legal, prezentul recurs, solicitând, prin apărător, casarea încheierii atacate, revocarea măsurii arestării preventive şi judecarea lor în stare de libertate.

Recursurile nu sunt fondate.

Potrivit art. 3002 C. proc. pen, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanţa legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecăţii, legalitatea şi temeinicia arestării preventive.

Potrivit art. 160b alin. (3) C. proc. pen, când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanţa dispune, prin încheiere motivată, menţinerea arestării preventive.

În cauză, verificându-se actele şi lucrările de la dosar, se constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaţilor subzistă, avându-se în vedere şi faptul aceştia a fost deja condamnaţi de prima instanţă la (7 ani închisoare U.C. - cu antecedente penale) şi (3 ani închisoare P.M.), pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane.

Înalta Curte apreciază, în raport cu cele expuse, că lăsarea în liberate a inculpaţilor prezintă un pericol concret pentru ordinea publică şi pentru buna desfăşurare în continuare a procesului penal, avându-se în vedere importanţa relaţiilor sociale încălcate, caracterul organizat şi numărul de persoane implicate, consecinţele produse, datele ce caracterizează persoana inculpaţilor, precum şi faptul că infracţiunile pentru care sunt cercetaţi sunt sancţionate de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.

Recursurile declarate învederându-se, aşadar, nefondate, urmează ca, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, să fie respinse.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpaţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii P.M. şi U.C. împotriva încheierii din 18 martie 2010 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. 3065.3/103/2009.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 martie 2010.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1195/2010. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs