ICCJ. Decizia nr. 1644/2010. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1644/2010
Dosar nr. 2092/1/2010
Şedinţa publică din 27 aprilie 2010
Deliberând asupra cererii de contestaţie în anulare în cauză, pe baza lucrărilor şi materialului din dosar constată următoarele:a cererii de contestaţie pendinte constată următoarele:
1. Prin cererea înregistrată la instanţa supremă la data de 10 martie 2010, SC „M." SRL cu sediul în Slobozia, prin reprezentantul legal D.E., administrator în calitate de parte responsabilă civilmente a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei penale nr. 797 din 2 martie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosar nr. 743/36/2009 invocând cazul prevăzut de art. 386 lit. a) C. proc. pen. [„când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii"] susţinând că la termenul din 2 martie 2010 cauza a fost judecată în recurs, în condiţiile în care procedura de citare cu intimata-parte responsabilă civilmente SC „M." SRL „nu a fost îndeplinită" contrar dispoziţiilor art. 38511 alin. (1) C. proc. pen. (aceiaşi neregularitate procedurală existând şi cu privire la intimaţii-inculpaţi aflaţi în stare de arest preventiv, netransferaţi S.V. şi C.I.).
Prin Decizia penală nr. 797 din 2 martie 2010 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, a casat Decizia penală nr. 93/P/din 28 octombrie 2009 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, prin care fusese hotărâtă restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale în temeiul art. 332 alin. (2) C. proc. pen., dispunându-se trimiterea dosarului pentru continuarea judecăţii în apel la Curtea de Apel Constanţa.
2. Înalta Curte în conformitate cu dispoziţiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen. a constatat că cererea este făcută în termenul de 30 de zile de la data pronunţării hotărârii a cărei anulare se cere prevăzut de art. 388 C. proc. pen. că motivul pe care se sprijină contestaţia este dintre cele prevăzute în art. 386 C. proc. pen. şi că în sprijinul contestaţiei se invocă dovezi care sunt la dosar – admiţând în principiu contestaţia.
Trecându-se la judecată şi examinând motivele invocate în cerere Înalta Curte constată netemeinicia contestaţiei în anulare pentru considerentele arătate în continuare:
În conformitate cu dispoziţiile art. 174 alin. (1) C. proc. pen. „în cursul judecăţii învinuitul, inculpatul, precum şi celelalte părţi pot fi reprezentate cu excepţia cazurilor în care prezenţa învinuitului sau inculpatului este obligatorie"; sub acest aspect din verificarea lucrărilor dosarului rezultă că la judecarea recursului în data de 2 martie 2010 partea responsabilă civilmente a fost reprezentată atât de administratorul acesteia, inculpata D.E. cât şi de apărătorul ales al ambelor părţi avocat A.A. (potrivit împuternicirilor avocaţiale nr. 74406/2009 şi 88450 din 8 octombrie 2009 aflate la dosar, apărătorul amintit a exercitat asistenţă/reprezentare/susţinere atât pentru inculpata D.E. cât şi pentru partea responsabilă civilmente SC „M." SRL).
În plus acelaşi examen de regularitate procedurală atestă că partea responsabilă civilmente a şi fost citată în calitatea amintită pentru termenul din 2 martie 2010 la sediul oficial al acesteia aflat în municipiul Constanţa, în conformitate cu dispoziţiile art. 177 alin. (9) C. proc. pen. astfel cum rezultă cu ocazia referatului oral al sentinţei de judecată făcut de magistrat – asistent potrivit celor consemnate în partea introductivă a deciziei atacate .
Ca atare, în baza art. 392 C. proc. pen., contestaţia în anulare conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. formulată de partea responsabilă civilmente SC „M." SRL se va respinge, dată fiind netemeinicia cazului de contestaţie invocat prevăzut de art. 386 lit. a) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. obligă contestatoarea parte responsabilă civilmente la plata sumei de 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca neîntemeiată, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea parte responsabilă civilmente S.C. M. S.R.L. prin administrator D.E. împotriva deciziei penale nr. 797 din 2 martie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 743/36/2009.
Obligă contestatoarea parte responsabilă civilmente la plata sumei de 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 aprilie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 2133/2010. Penal. Infracţiuni de corupţie... | ICCJ. Decizia nr. 1648/2010. Penal → |
---|