ICCJ. Decizia nr. 2069/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2069/2010
Dosar nr. 1604/36/200.
Şedinţa publică din 26 mai 2010
Deliberând asupra recursurilor în cauză pe baza lucrărilor şi materialului din dosar constată următoarele:
Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, prin sentinţa penală nr. 15/P din 28 ianuarie 2010, a respins ca nefondată plângerea în baza art. 2781 C. proc. pen. formulată de petenţii H.E.J. şi SC P.S. SRL prin reprezentant legal H.E.J. administrator, împotriva rezoluţiei procurorului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa din 7 octombrie 2009 în dosar nr. 445/P/2009 prin care a fost dispusă soluţia de neîncepere a urmăririi penale în temeiul art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. [„fapta nu există"] faţă de intimatele-făptuitoare B.C. notar public – sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi O.S., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune în convenţii prevăzută de art. 215 alin. (3) C. pen. – soluţie confirmată ulterior în procedura de control administrativ prevăzută de art. 278 C. proc. pen. prin rezoluţia nr. 397/II/2/2009 din 16 noiembrie 2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, fiind menţinută rezoluţia atacată sus-menţionată.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. au fost obligaţi petenţii la plata a câte 300 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Prin plângerea amintită pretenţii au solicitat desfiinţarea soluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale ca fiind adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art.1, art. 4, art. 6, art. 62, art. 67 şi art. 76 C. proc. pen. român şi art. 6 din CEDO prin aceea că nu au fost audiate persoanele vătămate şi nici administrate alte probe în acuzare (relaţii de la martori, depunere de înscrisuri), actele premergătoare efectuate - ascultarea doar a pretinşilor făptuitori - fiind insuficiente pentru a se putea concluziona în mod convingător cu privire la inexistenţa faptelor ilicite sesizate.
Curtea, verificând rezoluţia atacată pe baza actelor premergătoare efectuate (ascultarea pretinşilor făptuitori, înscrisuri, copii ale actelor incriminate) a constatat – contrar susţinerilor petenţilor - legalitatea şi temeinicia soluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi în temeiul art. 228 alin. (4) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., cu consecinţa respingerii ca nefondate a plângerii în conformitate cu dispoziţiile art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. – în care sens au reţinut următoarele:
- la data de 16 mai 2009 numitul H.E.J. atât în nume propriu cât şi în calitate de administrator al SC P.S. SRL a formulat plângere penală, prin care a solicitat cercetarea numitei B.C., notar public pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută şi pedepsită de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi a numitei O.S. pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (3) C. pen., ce s-a pretins a fi fost comise prin aceea că a fost indus în eroare atât de numita O.S. cât şi de notarul public B.C. cu ocazia încheierii contractului de împrumut bancar fără dobândă autentificat la data de 09 noiembrie 2004, în sensul că în momentul încheierii actului amintit a avut reprezentarea că se va încheia un antecontract de vânzare-cumpărare.
- actele premergătoare efectuate au evidenţiat că între O.S. şi numitul H.E.J. există relaţii de rudenie, în sensul că acesta este căsătorit cu sora intimatei, H.R.L.
În cursul anului 2004, între petent şi intimata O.S. a intervenit o înţelegere pentru acordarea unui împrumut în vederea achiziţionării de către SC A.T. SRL a unui teren în localitatea Lumina, judeţul Constanţa. Numita O.S. avea calitatea de administrator al SC A.T. SRL Constanţa.
Anterior, SC A.T. SRL încheiase un antecontract de vânzare-cumpărare a terenului în suprafaţă de 16.250 mp situat în localitatea Lumina, pentru suma de 30.185 dolari SUA, convenţie încheiată la data de 12 octombrie 2004, iar actul autentic urma să se încheie la data de 12 noiembrie 2004 (dată la care trebuia să se achite şi preţul integral).
Întrucât firma nu deţinea în momentul încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare suma de 27.785 dolari SUA, numita O.S. a împrumutat-o de la cumnatul său - H.E.J., în care sens cei doi s-au prezentat la Biroul Notarului Public B.C., în data de 09 noiembrie 2004, unde s-a încheiat contractul de împrumut fără dobândă, cu respectarea prevederilor legale şi în prezenţa tuturor părţilor.
Pe data de 15 noiembrie 2004, întrucât SC A.T. SRL a intrat în posesia unor sume de bani, numita O.S. a achitat integral preţul terenului, fără a mai utiliza banii primiţi de la petentul H.E.J., căruia a încercat să-i restituie suma împrumutată, însă acesta, a refuzat să o primească, chemând-o în judecată la instanţa comercială.
Prin Decizia civilă nr. 181/COM din data de 03 noiembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul nr. 10.812/118/2007 s-a respins ca nefondat apelul comercial declarat de reclamanţii SC P.S. SRL şi H.E.J., formulat împotriva sentinţei civile nr. 1379 din 28 mai 2008 pronunţată de Tribunalul Constanţa, întrucât în faţa notarului nu s-a încheiat o promisiune bilaterală de vânzare – cum a susţinut şi solicitat reclamantul în acţiunea introductivă – ci numai un contract de împrumut fără dobândă astfel cum atestă înscrisul autentic constatator al operaţiunii juridice amintite [cauza aflându-se pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, pentru soluţionarea recursului reclamanţilor].
Din declaraţiile date de notarul public B.C. şi având în vedere actele depuse – a constatat de asemenea instanţa - rezultă fără nici un dubiu că în momentul încheierii contractului de împrumut fără dobândă, părţile cunoşteau ce semnează şi pentru ce semnează. Cu ocazia audierii, notarul public B.C. a mai depus un set de documente, din care a rezultat că petentul H.E.J. a mai încheiat şi alte acte autentice, iar de fiecare dată s-a consemnat faptul că acesta şi-a dat consimţământul şi că este cetăţean străin, documentele fiind însoţite de copii ale paşaportului olandez.
Ca atare - a concluzionat instanţa - înscrisurile administrate în cursul actelor premergătoare efectuate de procuror fac dovada deplină a operaţiunilor juridice constatate în cuprinsul acestora, infirmând cu desăvârşire existenţa oricăror date şi indicii de comitere a unor fapte ilicite circumscrise incriminărilor din art. 246 şi art. 215 alin. (3) C. pen.
2. Recursul în termen declarat de petiţionarii H.E.J. şi SC „P.S." SRL, reiterând criticile de nelegalitate şi netemeinicie din plângerea introductivă la instanţă - având ca finalitate desfiinţarea rezoluţiei atacate şi trimiterea dosarului la procuror în vederea începerii urmăririi penale sub aspectul infracţiunilor sesizate, faţă de toţi făptuitorii în cauză în conformitate cu dispoziţiile art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc. pen. – este nefondat urmând a fi respins ca atare în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. pentru considerentele arătate în continuare:
Din actele premergătoare efectuate de procuror a rezultat că actul autentificat la notarul public B.C. sub numărul 7309 din 9 noiembrie 2004, ce atestă în mod indubitabil încheierea unui contract de împrumut fără dobândă, reprezintă consimţământul părţilor şi după citire a fost semnat de ambele părţi, fiind exclusă astfel existenţa oricăror date, indicii de comiterea unor fapte ilicite circumscrise incriminărilor din art. 246 şi art. 215 alin. (3) C. pen.
Pentru motivele amintite soluţia adoptată de procuror de neîncepere a urmăririi penale în temeiul art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. („fapta nu există") – menţinută de instanţa prin sentinţa atacată - este în deplină concordanţă cu actele premergătoare existente la dosar iar desfiinţarea sa nu se justifică.
Conform art. 192 alin. (2) C. pen., obligă recurenţii petiţionari la plata sumelor de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiţionarii SC P.S. SRL prin reprezentant legal H.E.J. şi H.E.J. împotriva sentinţei penale nr. 15/P din 28 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
Obligă recurenţii petiţionari la plata sumelor de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2057/2010. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 2225/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
