ICCJ. Decizia nr. 2764/2010. Penal. Cerere de transfer de procedură în materie penală (Legea 302/2004). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2764/2010
Dosar nr. 6357/1/2010
Şedinţa publică din 24 iulie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Pin Încheierea nr. 23/PI din 21 iulie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală, s-a dispus - în temeiul art. 90 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, arestarea numitului B.V.G. pe o durată de 5 zile, în perioada 21 iulie 2010 - 25 iulie 2010.
Prin aceeaşi încheiere, s-a stabilit termen la 23 iulie 2010 pentru ca procurorul să prezinte mandatul european de arestare, însoţit de o traducere în limba română.
Pentru a dispune în acest sens, judecătorul curţii de apel a reţinut următoarele:
Prin sesizarea cu nr. 3016/11.5/2010 înregistrată la instanţă, la data de 21 iulie 2010, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a solicitat să se dispună arestarea numitului B.V.G. urmând să prezinte mandatul european de arestare, însoţit de traducerea acestuia în limba română. Examinând cererea formulată, s-a reţinut că pe numele persoanei solicitate B.V.G. s-a emis mandat european de arestare de către autorităţile judiciare belgiene pentru comiterea infracţiunii de omor, faptă prevăzută de art. 392 - 394 C. pen. belgian.
Curtea de Apel a constatat că, potrivit art. 883 din Legea nr. 302/2004, modificată şi completată, în caz de urgenţă, prin excepţie de la dispoziţiile art. 882, măsura reţinerii poate fi dispusă pe baza semnalării transmise prin Organizaţia Internaţională (Interpol) care nu echivalează cu mandatul european de arestare. În acest caz, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative a solicitat, de îndată, Biroului Central Naţional Interpol corespondent transmiterea către parchetul competent, în termen de cel mult 48 de ore de la reţinerea persoanei solicitate, a mandatului european de arestare. Persoanei reţinute i se aduc de îndată la cunoştinţă în limba de care o înţelege motivele reţinerii. Potrivit art. 90 din lege, judecătorul verifică, mai întâi, identitatea persoanei solicitate şi se asigură că acesteia i s-a comunicat o copie a mandatului european de arestare sau, în cazul prevăzut la art. 883, că a fost informată despre motivul reţinerii.
De asemenea, Curtea de Apel a apreciat că, în cauză, sunt îndeplinite condiţiile privind arestarea preventivă a persoanei solicitate pe o durată de 5 zile.
Astfel, având în vedere prevederile art. 90 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 modificată şi completată prin Legea nr. 222/2008, dacă persoana a fost reţinută potrivit art. 883, judecătorul poate dispune prin încheiere motivată - pe baza semnalării transmise prin Organizaţia Internaţională a Poliţiei Criminale (Interpol) arestarea persoanei solicitate sau obligarea de a nu părăsi localitatea pe o durată de 5 zile - în acest caz, instanţa amână cauza şi fixează un termen pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare, însoţit de traducerea în limba română.
S-a reţinut că a fost identificat numitul B.V.G., încheindu-se în acest sens proces-verbal de identificare la 20 iulie 2010. Totodată, s-a dispus reţinerea pe timp de 24 de ore, începând cu data de 20 iulie 2010, ora 14,00 a acestuia.
Curtea de Apel, văzând semnalarea trimisă prin Organizaţia Internaţionala a Poliţiei Criminale (Interpol) privind emiterea mandatului european de arestare privind pe B.V.G. pentru săvârşirea infracţiunii de omor, a constatat că există temeiuri legale pentru arestarea preventivă a persoanei solicitate pe o durată de 5 zile.
Conform art. 90 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, modificată şi completată cu Legea nr. 222/2008, împotriva acestuia s-a emis mandat de arestare preventivă în conformitate cu dispoziţiile încheierii recurate.
În vederea depunerii de către procuror a mandatului european de arestare, însoţit de o traducere în limba română, conform art. 90 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, instanţa a fixat termen la data de 23 iulie 2010, cu citarea persoanei solicitate.
Împotriva încheierii, persoana solicitată a declarat prezentul recurs, cu motivarea că nu a săvârşit fapta pentru care este acuzat de autorităţile judiciare belgiene.
Recursul va fi respins pentru motivele ce se vor arăta:
Prin Interpol, autorităţile judiciare belgiene au transmis o semnalare autorităţilor judiciare competente din România privind emiterea unui mandat european de arestare pe numele lui B.V.G. având în vedere cercetările efectuate într-o cauză de omor cu intenţie, faptă săvârşită în noaptea de 2/3 octombrie 2008, în Laken (Brussels), şi în care ar fi fost implicaţi numiţii B.F. şi fiul acestuia, B.V. (conform secţiunii „Judicial Information"; din semnalarea autorităţilor judiciare belgiene).
Înalta Curte mai constată, din examinarea părţii introductive a încheierii recurate, că în ultimul cuvânt „persoana solicitată a cerut să fie pus în libertate, arătând că el consideră nedreaptă arestarea sa, câtă vreme nu el este autorul faptei de omor, ci tatăl său";.
În raport de limitele prezentului recurs - în care nu se pot examina aspecte de fapt ale cauzei, cu privire la existenţa faptei şi a vinovăţiei persoanei solicitate, astfel cum a cerut aceasta cu ocazia dezbaterilor - Înalta Curte constată că sunt îndeplinite condiţiile de formă, prevăzute de art. 90 alin. (1) - (2) din Legea nr. 302/2004, care permit arestarea persoanei solicitate pe o durată de maxim 5 zile, pe baza semnalării transmisă prin Interpol, şi fixarea unui termen de 5 zile pentru ca procurorul să prezinte mandatul european de arestare, însoţit de traducerea în limba română.
În consecinţă, faţă de cele arătate, Înalta Curte - în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. - va respinge ca nefondat recursul persoanei solicitate.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta persoană solicitată B.V.G. împotriva Încheierii penale nr. 23/PI din 21 iulie 2010 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 783/35/2010.
Obligă recurenta persoană solicitată la plata sumei de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 640 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 iulie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 263/2010. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 3/2010. Penal. Menţinere măsură de arestare... → |
|---|
