ICCJ. Decizia nr. 2863/2010. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2863/2010
Dosar nr. 6650/1/2010
Şedinţa publică din 11 august 2010
Asupra recursurilor de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Încheierea din 26 iulie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 50515/3/2009 (1863/2010) al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în baza art. 160b rap. la art. 3002 C. proc. pen. şi având în vedere disp. art. 5 parag.1 lit. a) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, s-a dispus menţinerea stării de arest preventiv a inculpaţilor A.V. (născut în Bucureşti, arestat în baza mandatului de arestare preventivă din 25 noiembrie 2009, emis de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală în Dosarul nr. 46642/3/2009), T.T. (fiul lui V. şi D., născut în Brăila, arestat în baza mandatului de arestare preventivă din 25 noiembrie 2009, emis de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. 46642/3/2009), A.J. (fiul lui C. şi D., născut în Bucureşti, arestat în baza mandatului de arestare preventivă din 25 noiembrie 2009, emis de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. 46642/3/2009), P.M. (fiul lui N. şi P., născut în Bucureşti, arestat în baza mandatului de arestare preventivă din 25 noiembrie 2009, emis de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. 46642/3/2009), I.I. (fiul lui N. şi F., născut în Bucureşti, arestat în baza mandatului de arestare preventivă din 25 noiembrie 2009, emis de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. 46642/3/2009), B.O. (fiica lui C. şi G., născută în Bucureşti, arestată în baza mandatului de arestare preventivă din 25 noiembrie 2009, emis de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. 46642/3/2009), P.M. (fiul lui N. şi L., născut în Bucureşti, arestat în baza mandatului de arestare preventivă din 25 noiembrie 2009, emis de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. 46642/3/2009), S.L. (fiica lui N. şi a P., născută în Bucureşti, arestată în baza mandatului de arestare preventivă din 25 noiembrie 2009, emis de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. 46642/3/2009) şi C.I. (fiul lui N. şi M., născut în Bucureşti, arestat în baza mandatului de arestare preventivă din 25 noiembrie 2009, emis de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. 46642/3/2009).
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se menţin, fiind întrunite cumulativ condiţiile prev. de art. 148 lit. f) C. proc. pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunile cercetate este închisoarea mai mare de 4 ani şi există probe certe că lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
S-a apreciat că pericolul pentru ordinea publică rezultă din natura şi gravitatea faptelor deduse judecăţii, din urmarea produsă, avându-se, de asemenea, în vedere că în privinţa inculpaţilor a intervenit o hotărâre de condamnare la pedepse privative de libertate.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpaţii A.V., T.T., A.J., P.M., I.I., B.O., P.M., S.L. şi C.I., solicitând revocarea măsurii arestării preventive şi continuarea judecăţii în stare de libertate.
Concluziile formulate de apărătorii desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi, de reprezentantul parchetului şi ultimul cuvânt al acestora au fost consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri, urmând a nu mai fi reluate.
Înalta Curte, examinând recursurile declarate de recurenţii inculpaţi, în conformitate cu disp. art. 38514 C. proc. pen., pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei constată că acestea nu sunt fondate.
Potrivit disp. art. 160b alin. (1) C. proc. pen., instanţa de judecată, în exercitarea atribuţiilor de control judiciar, este obligată să verifice periodic legalitatea şi temeinicia arestării preventive.
Conform alin. (3) din acelaşi text de lege, când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menţinerea măsurii arestării preventive.
În prezenta cauză, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a procedat la efectuarea verificărilor, prilej cu care a constatat că temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, impunându-se în continuarea privarea de libertate a inculpaţilor.
Înalta Curte, în raport de împrejurările concrete de comitere a faptelor, apreciază că lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă pericol concret pentru ordinea publică, astfel cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond.
Pe de altă parte, se constată că în cauză, prin Sentinţa penală nr. 411/F din 4 iunie 2010 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, s-a dispus, printre altele condamnarea inculpaţilor, după cum urmează:
- A.V., la o pedeapsă de 12 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;
- T.T., la o pedeapsă de 11 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, în stare de recidivă post-executorie şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;
- A.J., la o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc şi a celei de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;
- P.M., la o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc şi a celei de consum de droguri de mare risc şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;
- I.I., la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;
- B.O., la o pedeapsă rezultantă de 12 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc, în condiţiile recidivei post-condamnatorii şi trafic de droguri de risc, în aceleaşi condiţii, precum şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;
- P.M., la o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc, în condiţiile recidivei post-executorii, trafic de droguri de risc, în aceleaşi condiţii, consum de droguri de mare risc, în condiţiile recidivei post-executorii şi consum de droguri de risc, în condiţiile anterior menţionate, precum şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;
- S.L., la pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc, în condiţiile recidivei post-condamnatorii şi trafic de droguri de risc, în aceleaşi condiţii şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;
- C.I., la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;
Înalta Curte apreciază că hotărârea de condamnare pronunţată de prima instanţă, apelată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. şi de inculpaţii A.V., T.T., A.J., P.M., I.I., B.O., P.M., S.L. şi C.I., constituie un temei suficient pentru a se constata că menţinerea detenţiei provizorii este licită, respectându-se legislaţia internă şi prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
Se reţine, de asemenea, că menţinerea măsurii arestării preventive a inculpaţilor este justificată şi din perspectiva jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în aplicarea disp. art. 5 parag. 3 din Convenţia europeană a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, a arătat că motivele pentru a menţine o persoană în detenţie preventivă sunt ";suficiente şi pertinente"; atunci când interesul public al menţinerii ordinii în cauză trece înaintea dreptului persoanei de a fi judecată în libertate, în condiţiile în care ordinea publică rămâne realmente ameninţată raportat la persoana în cauză şi la natura infracţiunii, care produce o tulburare socială.
În acelaşi sens, Înalta Curte reţine că hotărârea de condamnare nedefinitivă nu alterează prezumţia de nevinovăţie şi nici dreptul inculpaţilor de a fi judecaţi într-un termen rezonabil, limitarea libertăţii acestora încadrându-se în limitele legii.
Aceste considerente justifică dispoziţia instanţei de apel de menţinere a arestării preventive, astfel că, în conformitate cu disp. art. 38515 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., recursurile declarate vor fi respinse, ca nefondate.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 300 RON, conform dispozitivului, urmând ca sumele de câte 100 RON, reprezentând onorariile pentru apărarea din oficiu, să fie avansate din fondul Ministerul Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii A.V., T.T., A.J., P.M., I.I., B.O., P.M., S.L. şi C.I. împotriva Încheierii din 26 iulie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. 50515/3/2009 (1863/2010).
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumelor de câte 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 100 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 august 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 485/2010. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 486/2010. Penal → |
|---|
