ICCJ. Decizia nr. 3914/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3914/2010
Dosar nr. 1130/54/2010
Şedinţa publică din 4 noiembrie 2010
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 137 din 30 iunie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosar nr. 1130/54/2010 s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul D.P. împotriva Ordonanţei nr. 1090/P/2009 din 1 martie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova privind pe intimata M.M., avocat în Baroul Gorj.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că din materialul probator administrat în cauză nu rezultă că intimata a săvârşit infracţiunile reclamate, respectiv insultă, calomnie, instigarea la discriminare şi respectiv infracţiunea prevăzută de art. 109 alin. (1) din Legea nr. 67/2004. Referitor la solicitarea petentului privind efectuarea de cercetări cu privire şi la alte infracţiuni decât cele menţionate în ordonanţa atacată, instanţa a reţinut că dispoziţiile art. 2781 alin. (7) C. proc. pen. prevăd expres limitele de verificare, sens în care ordonanţa poate fi verificată numai cu privire la infracţiunile pentru care a formulat iniţial plângere la organul de urmărire penală.
În ceea ce priveşte critica petentului vizând greşita declinare a competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova în raport de calitatea intimatei, aceea de avocat s-a reţinut că, intimata avea calitatea menţionată însă era suspendată la cerere din exercitarea profesiei şi înscrisă în tabloul avocaţilor incompatibili, fapt ce a atras incidenţa dispoziţiilor art. 281 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. şi art. 209 alin. (3) şi (4) C. proc. pen.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs petentul D.P. criticând-o în esenţă pentru următoarele motive:
- în mod greşit s-a dispus neînceperea urmăririi penale a învinuitei M.M. pentru săvârşirea faptelor prevăzute de art. 205 şi art. 206 C. pen. şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ în cuantum de 300 lei deşi probatoriul administrat în cauză releva conturarea conţinutului constitutiv al acestor infracţiuni, aspect menţionat chiar în ordonanţa atacată;
- în mod tendenţios şi nejustificat s-a reţinut că intimata este avocat în cadrul Baroului Gorj şi nu avocat suspendat cum în realitate este;
- în mod greşit nu s-a reţinut vinovăţia făptuitoarei intimate M.M. referitor la infracţiunile menţionate deşi probatoriul administrat în cauză (adresa Primarului transmisă Secţiei de votare Crasna, declaraţiile martorilor) dovedesc că aceasta a instigat populaţia prin manifeste denigratoare şi calomnioase la adresa sa având drept consecinţă înlăturarea din cursa electorală;
- procurorul nu a examinat conţinutul sesizării penale depusă de numiţii S.G. şi G.C., înregistrate la Postul de poliţie Crasna din 1 iunie 2008 care evidenţia manifestarea infracţională a intimatei în procesul electoral;
- nu s-au respectat dispoziţiile art. 201 şi art. 202 C. proc. pen. în sensul că nu s-a luat declaraţie primarului A.V. şi nici martorului G.C., probe care erau concludente în stabilirea vinovăţiei intimatei;
A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate cu consecinţa desfiinţării ordonanţei atacate şi trimiterea cauzei procurorului la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova în vederea începerii urmăririi penale faţă de intimata M.M. cu privire la infracţiunile pentru care a formulat plângere. Recursul este nefondat.
Examinând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate de recurentul petent precum şi a dispoziţiilor art. 2781 cu referire la art. 278 C. proc. pen. şi la art. 3856 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. constată că sentinţa penală nr. 137 din 30 iunie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori este legală şi temeinică.
Astfel, prin rezoluţia nr. 1090/P/2009 din 1 martie 2010, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a dispus în temeiul art. 220 şi art. 228 raportat la art. 1 lit. a), b), d) şi f) C. proc. pen. infirmarea începerii urmăririi penale faţă de M.M. pentru infracţiunile prevăzute de art. 205, art. 206 C. pen., dispusă prin rezoluţia din 23 septembrie 2009 a organelor de poliţie din cadrul Poliţiei Novaci şi confirmată la aceeaşi dată de procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci precum şi neînceperea urmăririi penală faţă de M.M. pentru infracţiunile prevăzute de art. 205, art. 206, art. 317 alin. (1) C. pen. şi art. 109 alin. (1) din Legea nr. 67/2004, apreciindu-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 317 C. pen. iar cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 109 alin. (1) din Legea nr. 67/2004 a reţinut că această faptă nu există întrucât din declaraţiile martorilor nu a rezultat că M.M. ar fi promis sau oferit bani sau alte bunuri în timpul campaniei electorale.
Cu privire la infracţiunile de insultă şi calomnie s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestora.
Prin ordonanţa nr. 363/11/2/2010 din 23 martie 2010 s-a respins plângerea formulată de petent împotriva rezoluţiei sus-menţionate.
Referitor la criticile formulate de recurentul petent concretizate în motivele de recurs, înalta Curte constată că acestea sunt nefondate.
Instanţa de fond a reţinut în considerentele sentinţei recurate, în mod corect că, din analiza întregului material probator administrat în cauză respectiv plângerea petentului, declaraţiile martorilor B.G., V.C., B.E., O.V., R.N., toate coroborate cu declaraţia intimatei M.M. nu rezultă întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunilor reclamate de petent.
Din verificarea actelor premergătoare în cauza de faţă nu rezultă indicii privind săvârşirea infracţiunii de insultă de către intimată întrucât cercetările efectuate au confirmat doar răspândirea de către aceasta a unor fluturaşi cu caracter electoral, singura remarcă la adresa petentului fiind aceea referitoare la faptul că „votându-l pe P.D. veţi avea trei primari în loc de unul, pe G. şi V.". În mod corect s-a reţinut că această afirmaţie nu este aptă să aducă atingere onoarei sau demnităţii petentului pentru a fi întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 205 C. pen.
Infracţiunea prevăzută de art. 205 C. pen. este una comisivă care are conţinuturi alternative, elementul material al acesteia putându-se realiza prin săvârşirea uneia dintre următoarele acţiuni: acţiunea de atingere a onoarei unei persoane, acţiunea de atingere a reputaţiei unei persoane sau acţiunea de atribuire unei persoane a unui defect, boală sau infirmitate, care chiar dacă ar fi reale nu trebuie relevate, pentru existenţa infracţiunii fiind necesar ca oricare dintre acţiunile prin care se poate realiza elementul ei material, să privească o persoană determinată sau determinabilă, pe baza datelor furnizate de făptuitor.
Aşa fiind, în mod corect, prin prisma dispoziţiilor legale menţionate dar şi a analizei judicioase a materialului probator administrat în cauză s-a reţinut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 205 C. pen., în ceea ce o priveşte pe intimata M.M.
Referitor la infracţiunea de calomnie reclamată de petent se constată că acesta nu a menţionat în ce constă acţiunea de calomniere, actele premergătoare neconfirmând săvârşirea acestei infracţiuni de către intimată.
Infracţiunea de calomnie se realizează printr-o acţiune de afirmare sau imputare în public a unei fapte determinate, privitoare la o persoană care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public. Aşa fiind, din actele dosarului rezultă doar împrejurarea că intimata M.M. a continuat să răspândească şi în ziua alegerilor fluturaşi cu caracter electoral care însă nu conţineau afirmaţii de natura celor la care se referă textul de lege menţionat.
În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 317 C. pen. care incriminează instigarea la ură pe temei de rasă, naţionalitate, apartenenţă politică etc. s-a reţinut în mod corect că aspectele menţionate în fluturaşii răspândiţi de către intimată nu pot fi apreciate ca fiind caracter penal întrucât nu se conturează elementele constitutive ale acestei infracţiuni sub aspectul laturii subiective, întrucât nu s-a făcut dovada că intimata a acţionat cu formă de vinovăţie cerută de lege pentru săvârşirea acestei infracţiuni.
Totodată din actele premergătoare efectuate în cauză, analizate judicios de către instanţa de fond nu rezultă că intimata ar fi promis, oferit sau dat bani, bunuri sau alte foloase în timpul campaniei electorale, ori în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi sau de un anumit candidat astfel încât, în mod just, s-a constatat că, în cauză, nu sunt întrunite nici elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 109 alin. (1) din Legea nr. 67/2004.
Criticile recurentului petent vizând greşita declinare a competenţei soluţionării cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în raport de calitatea intimatei este nefondată întrucât aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond din cercetările efectuate rezultă că la data respectivă intimata avea calitatea de avocat, suspendat la cerere din exercitarea profesiei şi înscris în tabloul invocaţilor incompatibili, fapt ce a atras incidenţa în cauză a dispoziţiilor art., 2781 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. şi a dispoziţiilor art. 209 alin. (3) şi (4) C. proc. pen.
De asemenea, motivul de recurs formulat de petent referitor la insuficienta cercetare penală efectuată de organul de urmărire penală constând în neefectuarea tuturor probelor solicitate de acesta este nefondat întrucât potrivit dispoziţiilor art. 224 C. proc. pen., organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare care au menirea fie să completeze informaţiile pe care le are cu privire la săvârşirea unei infracţiuni fie să verifice aceste informaţii pentru a dispune cu privire la începerea sau neînceperea urmăririi penale.
Din verificările efectuate rezultă că actele premergătoare întocmite în raport de ansamblul faptic prezentat de petent, au fost circumscrise probelor pe care organul de urmărire penală Ie-a apreciat ca fiind necesare pentru soluţionarea cauzei, iar faptul că probatoriul nu a fost suplimentat nu atrage nelegalitatea ordonanţei pronunţate.
Pentru considerentele arătate, văzând şi dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. urmează a respinge ca nefondat, recursul declarat de petentul D.P. împotriva sentinţei penale nr. 137 din 30 iunie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pe care o menţine ca legală şi temeinică.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen. urmează a-l obliga pe recurentul petent la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiţionar D.P. împotriva sentinţei penale nr. 137 din 30 iunie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat şi de 1000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către intimată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4055/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3922/2010. Penal. Cerere de transfer de... → |
|---|
