ICCJ. Decizia nr. 4096/2010. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4096/2010
Dosar nr. 19556/63/2008
Şedinţa publică din 17 noiembrie 2010
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 483 din 17 noiembrie 2009, Tribunalul Dolj, în baza disp.art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a uneia din faptele săvârşite de inculpaţii A.A., A.I.A. şi G.L.C. din infracţiunea prev.de art. 7 alin. (1) din Legea nt.39/2003 cu referire la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea 39/2003 cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în infracţiunea prev.de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. b) pct. 18 din legea 39/2003.
În baza disp., art. 7 alin. (1) din legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea 39/2003, cu aplic. art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen., a condamnat pe fiecare din inculpaţii A.A., A.I.A. şi G.L.C. la pedeapsa de câte 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev.de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani ca pedeapsă complementară.
În baza disp. art. 215 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. e) C. pen. şi art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat pe fiecare din inculpaţi la pedeapsa de câte 5 luni închisoare.
În baza disp. art. 49 din Legea 161/2003 cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. c) C. pen., a condamnat pe aceeaşi inculpaţi la pedeapsa de câte 2 ani închisoare fiecare.
În baza disp.art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., inculpaţii A.A., fiul lui P.G., A.I.A., fiica lui D. şi D., şi G.L.C., fiica lui A. şi V., vor executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. ca pedeapsă complementară.
În baza disp.art. 861C. pen., s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei aplicate fiecărui inculpat pe durata unui termen de încercare de 6 ani.
În baza disp.art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpaţii A.A., A.I.A. şi G.L. se vor supune următoarelor măsuri de supraveghere:
Să se prezinte la Serviciul de probaţiune din cadrul Tribunalului Dolj la datele fixate;
Să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;
Să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
Să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă;
S-a atras atenţia inculpaţilor asupra disp.art. 864C. pen. privind revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
S-a aplicat disp. art. 71 - art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate fiecărui inculpat pe durata suspendării executării sub supraveghere a pedepselor principale.
În baza disp.art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat perioada reţinerii şi arestării preventive de la 16 mai 2008 până la 21 mai 2008.
Au fost obligaţi inculpaţii A.A., A.I.A. şi G.L.C. la câte 3.500 lei fiecare cheltuieli judiciare statului şi pe inculpata A.I.A. la 4617 lei cheltuieli judiciare statului din care 1.117 lei onorariu traducător de limbă franceză P.R.E.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Dolj a constatat că, prin rechizitoriul nr. 31D/P/2008 al - M.P. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova au fost trimişi în judecată inculpaţii A.A., A.I.A., şi G.L.C. pentru săvârşirea infracţiunii înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 49 Titlul III din Legea nr. 161/2003, toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în final cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În fapt, s-a reţinut că, la începutul anului 2005, inculpaţii A.A., G.L.C. şi A.I.A. s-au constituit într-un grup infracţional organizat având ca scop inducerea în eroare, prin intermediul Internet-ului, a unor cetăţeni străini în vederea obţinerii unor beneficii materiale, activităţi pe care le-au desfăşurat până la momentul reţinerii.
Astfel, prin intermediul Internet-ului, aceştia accesau site-uri specializate în întâlniri amoroase şi contactau diferite persoane, cu care iniţiau dialoguri şi, pe măsură ce le câştigau încrederea, le solicitau sume mici de bani, în mod repetat pentru a nu trezi suspiciunea persoanelor înşelate, sub următoarele pretexte: contravaloarea biletelor de avion necesare deplasării la întâlnirile amoroase pe care le stabileau, contravaloarea vizelor necesare, diferite taxe de drum garanţii financiare necesare deplasării în anumite state care impun acest lucru.
De asemenea, inculpaţii A.A., G.L. C. şi A.I.A. pentru a-i determina pe cei contactaţi să le trimită bani şi să justifice imposibilitatea deplasării, invocau în dialogurile cu persoanele înşelate probleme personale grave, cum ar fi: înmormântări, îmbolnăviri subite ale părinţilor, rudelor etc.
Banii expediaţi de persoanele înşelate de inculpaţi prin intermediul serviciilor bancare de transfer rapid de numerar, (W.U., M.G. etc.) erau ridicaţi de A.I.A., G.L.C. si A.A.
Pe parcursul cercetărilor a rezultat că inculpaţii A.A., G.L.C. şi A.I.A. au indus şi menţinut în eroare mai mulţi cetăţeni străini, de la care au primit sume de bani, în dolari americani, precum şi în alte monede, respectiv euro şi lire sterline totalizând 29169 DOLARI SUA, 8541 euro şi 620 lire sterline.
Pentru a putea intra în posesia sumelor de bani expediate de cetăţenii străini înşelaţi, inculpaţii le solicitau acestora, în dialogurile pe care le aveau cu ei, să le transmită MTCN-urile (numărul de control al transferului de bani).
Sumele de bani erau ridicate de cei trei inculpaţi de la diferite oficii W.U. (în acest sens formularele pentru primit bani tip W.U. completate de aceştia) şi folosite de aceştia.
Cei trei inculpaţi care nu au nici o ocupaţie, şi-au făcut din activitatea de inducere şi menţinere în eroare a unor cetăţeni străini, prin corespondenţa electronică pe site-uri matrimoniale, în scopul obţinerii de beneficii materiale sigure şi rapide, o „ocupaţie", care le asigura mijloacele materiale necesare unui mod de viaţă facil. Sumele de bani astfel obţinute erau cheltuite de cei trei inculpaţi pentru diferite distracţii şi cheltuieli personale.
Un argument edificator în acest sens a fost conţinutul unei convorbiri telefonice din 14 aprilie 2008 a inculpatei A.I.A., ocazie cu care aceasta discutând despre potenţiala lor plecare în Regatul Unit al Marii Britanii susţine „că au reuşit A. cu L. să producă pe Internet 12.000 DOLARI SUA în două luni, de la două persoane şi nu mai reuşesc ei câteva mii."
Semnificativ pentru comportamentul celor trei inculpaţi a fost faptul că, deşi, inculpata A.I.A. a fost cercetată în două dosare penale înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, respectiv 4398/P/2006 (soluţionat la 02 aprilie 2007 - SUP 181) şi 8855/P/2007 (soluţionat la 05 noiembrie 2007 - SUP), aspect pe care îl cunoşteau şi inculpaţii A.A. - verişor primar al inculpatei A.I.A. - şi G.L.C. - prietena (concubina) inculpatului A.A., lucru ce nu i-a împiedicat pe aceştia să-şi continue activitatea frauduloasă prin intermediul Internetului, într-un dispreţ total faţă de lege şi consecinţele acesteia, singura concluzie trasă de inculpaţi fiind aceea că indiferent de intervalul de săvârşire a infracţiunilor şi de numărul persoanelor induse în eroare, legea este blândă şi nu le va fi angajată răspunderea penală.
Prin ordonanţa nr. 4398/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova din 22 mai 2008 s-a dispus redeschiderea urmăririi penale în cauzele nr. 4398/P/2006 şi 8855/P/2007 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, având ca obiect activităţile de inducere în eroare a părţilor vătămate C.A.D. şi D.O. de către inculpata A.I.A. şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dolj.
Prin ordonanţa nr. 80D/P/2008 al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dolj din 23 mai 2008 Ml s-a dispus conexarea Dosarului 80D/P/2008 la Dosarul nr. 31D/P/2008.
Din examinarea conţinutului notelor telefonice interceptate în baza autorizaţiilor din 06 martie 2008, din 04 aprilie 2008, din 04 aprilie 2008, emise de Tribunalul Dolj, s-a putut observa activitatea infracţională a celor trei inculpaţi, care acţionau în mod organizat, fiecare având un rol bine definit în cadrul şi sarcini concrete, în sensul că inculpatelor G.L.C. şi A.I.A. le revenea misiunea să inducă şi să menţină în eroare diverşi cetăţeni străini prin dialogurile pe care le purtau cu aceştia, în baza unor „scenario" bine puse la punct. Astfel, inculpatele au invocat în mod frecvent, în scopul obţinerii unor sume de bani, cheltuieli ocazionate de obţinerea paşapoartelor turistice, vizelor, contravaloarea biletelor de avion, probleme familiale grave, cum ar fi boli incurabile ale membrilor familiei, în acest sens, edificatoare este convorbirea purtată de inculpata A.I.A. la data de 14 martie 2008.
Deşi, pe parcursul cercetărilor cei trei inculpaţi nu au recunoscut că au reacţionat în forma grupului organizat, ci, în mod independent, susţinerile acestora au fost infirmate din conţinutul transcrierii notelor telefonice interceptate în baza autorizaţiei din 06 martie 2008 din datele de "17 martie 2008, 19 martie 2008, martie 2008, 24 martie 2008, 25 martie 2008, 27 martie 2008 şi 05 aprilie 2008, care sunt edificatoare şi dovedesc, o dată în plus că fiecare dintre membrii grupului infracţional organizat avea un rol bine definit şi acţiona, în scopul grupului infracţional organizat, sub coordonarea inculpatului A.A.
Astfel cei trei inculpaţi după ce contactau prin intermediul Internet-ului diverşi cetăţeni străini, stabileau modul în care să-i convingă pe aceştia să le trimită sume de bani, îşi alcătuiau liste, fiecare dintre inculpaţi având obligaţia să obţină cât mai mulţi bani.
În acest scop, inculpata A.I.A. utiliza mai multe ID-uri (identităţi) atât la calculatorul personal, cât şi la calculatorul de la domiciliul inculpatului A.A., prin intermediul cărora purta discuţii prin Internet cu părţile vătămate. De asemenea, atunci când primea telefoane de la cetăţenii care trimiseseră sume de bani, o îndemna pe inculpata G.L.C. să răspundă şi să spună că ea se află la Bucureşti pentru a obţine viza pentru SUA, menţinând în eroare persoanele din străinătate.
Inculpata G.L.C. se ocupa de lista ei (reprezentând cetăţenii străini cu care iniţiase discuţii şi pe care încerca să-i convingă să trimită diverse sume de bani) cât şi lista A., atunci acesta din urmă încerca să scape de cetăţenii care îi trimiseseră bani şi doreau să ştie ce s-a întâmplat, sau atunci când inculpata A.A. părăsea ţara. Astfel, inculpata G.L. a răspuns în repetate rânduri la telefonul inculpatei A.I.A., spunând că este vara acesteia şi că ea se află la Bucureşti pentru a obţine viza, când de fapt, aşa cum reiese din convorbirile telefonice, ele erau în hypermarketul R. la cumpărături.
Inculpatul A.A. avea de asemenea lista lui de persoane cu care comunica prin Internet, dându-se drept G.L.C. (precum reiese din convorbiri) şi mai avea rolul de a o „pune la treabă" pe aceasta din urmă, împărţind sumele de bani astfel obţinute. De asemenea, precum reiese şi din declaraţia dată de acesta, convenea cu inculpata G.L.C. asupra textelor („vrăjelilor") pe care le foloseau în dialogurile cu cetăţenii străini pentru a-i determina să le trimită bani.
Cu prilejul percheziţiilor domiciliare efectuate la locuinţele inculpaţilor, în baza autorizaţiei emisă la 15 mai 2008 de Tribunalul Dolj, au fost descoperite bunuri şi înscrisuri relevante în cauză, cum ar fi buletine W.U., sume de bani, bileţele cu nume de cetăţeni străini şi MTCN-uri, iar la inculpatul A.A., în plus, s-a găsit şi un bilet de avion pe numele acestuia, pe ruta Bucureşti - Londra, data zborului fiind 20 mai 2008.
Pe parcursul cercetărilor s-a reuşit identificarea unui număr de 56 persoane vătămate, cetăţeni străini, induse în eroare de inculpaţi în modalitatea expusă mai sus.
În ceea ce îl priveşte pe inculpatul A.A., din probele administrate în cauză a rezultat că în cursul anului 2005 acesta s-a ocupat şi cu vânzarea fictivă prin intermediul Internet-ului de bunuri pe care în realitate nu le deţinea, în scopul obţinerii în mod ilicit a unor sume de bani.
În acest sens sunt plângerile numiţilor T.A. -căruia inculpatul i-a oferit spre vânzare un U., M.A. şi C.W. cărora inculpatul Ie-a oferit spre vânzare laptop-uri.
Cu prilejul percheziţiilor domiciliare efectuate în locuinţele inculpaţilor s-au ridicat mai multe bunuri ce au fost depuse la camera de corpuri delicte a I.P.J. Dolj precum şi suma de 2086 RON găsită la inculpatul A.A.
Starea de fapt de mai sus, a fost demonstrată cu următoarele probatorii: procesele verbale de sesizare din oficiu, procese verbale de percheziţie domiciliară, autorizaţii emise de Tribunalul Dolj pentru interceptarea şi înregistrarea convorbirilor efectuate prin telefon sau alt mijloc electronic de comunicare, plase foto, formulare transfer numerar tip W.U., răspunsuri bănci, declaraţii de martori şi declaraţiile inculpaţilor.
Audiată nemijlocit în instanţă, inculpata G.L. (care în faza de urmărire penală a uzat de dreptul la tăcere) a declarat că în perioada 2005-2008 a locuit în acelaşi apartament cu inc. A.A., fiind prieteni şi de pe computerul acestuia a accesat un site specializat în întâlniri amoroase prin intermediul căruia contacta cetăţeni straini-bărbaţi, pentru a dialoga cu aceştia, aducându-i la cunoştinţă această activitate şi inculpatului A.A. care şi-a dat acordul.
Inculpata a mai afirmat că aceşti cetăţeni îi propuneau să se întâlnească dar acesta invoca că nu are posibilităţi materiale pentru a-ş procura viza şi biletele de avion şi atunci persoanele pe care le contacta i-au trimis diverse sume de bani, dar din proprie iniţiativă şi fără ca aceasta să le solicite .
În apărarea sa inculpata a mai susţinut că uneori chiar intenţiona să se întâlnească cu aceşti cetăţeni străini, motiv pentru care le accepta ofertele lor în bani, dar le promitea întotdeauna că le va returna banii dacă nu va reuşi să-i întâlnească şi în acest sens a făcut demersuri pentru a obţine o viză SUA la solicitarea unuia din bărbaţii cu care dialoga - numitul A.P. - care i-a trimis şi banii necesari, dar i-a fost refuzată acordarea vizei şi cetăţeanul străin i-a spus să păstreze banii trimişi.
Inculpata A.I.A. atât în declaraţia dată în faza de urmărire penală cât şi în instanţă a recunoscut numai parţial faptele reţinute în sarcina acesteia, precizând că în perioada 2005-2006 a accesat de pe calculatorul personal mai multe site-uri specializate în întâlniri amoroase, fiind contactată de mai mulţi bărbaţi cetăţeni străini care i-au propus să se întâlnească trimiţându-i din proprie iniţiativă diverse sume de bani pentru a se deplasa în străinătate, în condiţiile în care aceasta le spunea că nu are posibilităţi materiale pentru a-ş face rost de viza, bilete de avion.
A mai precizat inculpata că de fiecare dată şi-a declinat identitatea corectă şi a postat pe acele site-uri fotografiile sale şi niciodată nu a avut intenţia să-i inducă în eroare pe bărbaţii cu care dialoga pe internet.
Inculpatul A.A., deşi în declaraţia dată în faza de urmărire penală a avut o atitudine sinceră recunoscând activitatea infracţională pentru care era cercetat, in instanţă nu şi-a mai menţinut declaraţiile anterioare.arătând că nu recunoaşte faptele pentru care este trimis în judecat
A precizat însă că în perioada 2005-2008 prietena sa G.L. cu care locuia în acelaşi apartament accesa de pe computerul acestuia site-uri de prietenii şi astfel contacta cetăţeni străini - bărbaţi cu care apoi dialoga iar aceştia îi trimiteau diverse sume de bani şi cadouri şi astfel o însoţea la oficiile W.U. pentru a ridica banii pe care îi cheltuiau împreună.
De asemenea a afirmat că verişoara acestuia A.A. în cursul anilor 2005-2006 i s-a confesat că şi aceasta prime diverse cadouri şi sume de bani de la persoanele pe care le contacta pe internet şi uneori chiar a însoţit-o pe aceasta la oficiile W.U. pentru-aşi ridica banii.
Inculpatul a mai declarat că avea cunoştinţă şi de pozele cu conotaţii erotice puse pe acest site de prietena sa G.L. şi chiar a însoţit-o pe aceasta în Bucureşti pentru a se întâlni cu un cetăţean străin cu care dialogase pe net, căruia i s-a recomandat drept fratele acesteia, iar toate cheltuielile au fost suportate de acel bărbat.
Inculpatul A.A. nu a recunoscut că ar fi dialogat şi acesta pe site-ul respectiv susţinând că nu cunoaşte limba engleză, după cum nu a recunoscut că ar fi făcut vânzări fictive de bunuri prin interrnediul intemetului.
În scop probator au fost audiaţi martorii C.C.D. care a declarat că în cursul anilor 2006-2008 îi întâlnea frecvent în oraş pe cei trei inculpaţi, şi uneori observa că aceştia intrau la oficiile W.U. şi că de asemenea a remarcat că inculpaţii cheltuiau sume mari de bani deşi nu aveau serviciu.
S-a audiat şi martora B.A. care a declarat că atunci când ieşea în oraş cu G.L. şi A.I.A. a observat că acestea intrau în oficiile W.U., şi de asemenea a observat că inculpatul A.A. era mai autoritar şi chiar impulsiv în relaţiile cu G.L.
Analizând ansamblul probator administrat în cauză, instanţa a constatat ca fiind dovedită starea de fapt astfel cum a fost expusă în actul de inculpare.
Apărările inculpaţilor, în sensul că inculpatele A.A. şi G.L. acţionau separat atunci când accesau acele site-uri de prietenii, precum şi apărarea inculpatului A.A. că niciodată nu a accesat astfel de site-uri şi nu a purtat dialoguri cu cetăţeni străini deoarece nu cunoştea limba engleză precum şi susţinerile acestora că nu au avut niciodată intenţia de a induce în eroare cetăţenii străini cu care dialogau, au fost combătute de ansamblul probator administrat în cauză.
Astfel, din examinarea transcrierii convorbirilor telefonice interceptate în baza autorizaţiilor din 6 martie 2008, 7 martie 2008, 4 aprilie 2008 (vol II dosar urmărire penală) a rezultat că cei trei inculpaţi acţionau împreună, că inculpatul A.A. le impunea uneori celorlalte două inculpate să acceseze acele site-uri, interzicându-se să iasă în oraş la ore mai târzii, deoarece la acele ore puteau să fie contactate de cetăţenii străini," (vezi filelel 60, 81, 61 vol. II dos urmărire penală).
Deşi inculpatul A.A. a declarat că acesta nu ar fi accesat niciodată astfel de site-uri deoarece nu cunoştea limba engleză, dintr-una din convorbirile telefonice purtate cu G.L. a rezultăat că acesta o îndemna pe G. să stea mai mult pe net, iar la reproşul acesteia, A.A. îi răspunde că „şi el a stat pe net, a dat mail, a făcut ce trebuia să facă.
Din cuprinsul unor alte convorbiri purtate între A.I.A. şi G.L., a rezultat că acestea se sfătuiau reciproc cum să contacteze cetăţenii străini, ce texte să folosească pentru a-i determina să le trimită bani, ce fotografii să plaseze pe acele site-uri pentru a fi contactate mai eficient de bărbaţii străini iar în privinţa textelor şi a pozelor primeau indicaţii şi de la inc. A.A. (vezi filele 65, 66 67 71, 75 vol. II dos urmărire penală).
De asemenea din cuprinsul unei convorbiri telefonice din data de 14 aprilie 2009 (fila 137) purtate de A.I.A. cu o persoană din Franţa, probabil o cunoştinţă, inculpata îi spunea acesteia că stă pe net deoarece trebuie să „facă bani", că în câteva zile a „făcut 2000" afirmând totodată că într-un interval de 2 luni, A. şi L. au „făcut 12.000 şi că intenţionau să meargă împreună în străinătate scop în care strângeau aceşti bani.
Aceste afirmaţii au fost de natură să conducă la concluzia că cei trei inculpaţi desfăşurau împreună activitatea de inducere în eroare a cetăţenilor străini pe care îi contactau prin intermediul acelor site-uri de întâlniri amoroase, informându-se reciproc de sumele primite şi chiar să pregăteau să părăsească împreună ţara.
De asemenea, faptul că cei trei inculpaţi colaborau şi alcătuiau împreună listele cu persoanele care le promiteau că le vor trimite bani, tocmai pentru a insista în obţinerea acestor avantaje materiale, a rezultat din cuprinsul altor convorbiri telefonice.
Astfel, G.L. şi A.l.A. se informau reciproc despre promisiunile pe care le făceau persoanele contactate, datele când primeau efectiv banii şi de la cine anume, îl informau şi pe A.A. care le însoţea pentru a ridica banii de la oficiile W.U.
Mai mult, şi dialogurile purtate de inculpaţi atunci când primeau efectiv banii de la cetăţenii străini sau nemulţumirea pe care o manifestau atunci când nu reuşeau "să-i convingă să le trimită banii" au relevat că toate demersurile inculpaţilor nu urmăreau decât inducerea în eroare în scopul obţinerii de avantaje materiale.
Chiar dacă inculpaţii au susţinut că intenţionau să se deplaseze în străinătate pentru a cunoaşte persoanele de la care primeau banii, susţinerile lor au fost contrazise de dialogurile pe care le purtau între ei şi din care a rezultat că în realitate voiau să plece în străinătate dar în alte scopuri, aspect care s-a desprins din conţinutul ultimelor interceptări.
Examinându-se şi conţinutul discuţiilor realizate prin intermediul aplicaţiei informatice Y.M. de la calculatorul aparţinând lui A.A. şi utilizat şi de G.L. precum şi de la calculatorul aparţinând inculpatei A.I.A., s-a putut constata intenţia vădită a celor trei inculpaţi, având în vedere textele pe care le foloseau în timpul dialogurilor, de a-i induce în eroare pe cetăţenii străini contactaţi pentru a-i determina să le trimită bani.
Astfel, inculpatele G.L. şi A.I., chiar dacă şi-au declinat identitatea corectă, le promiteau cetăţenilor străini că le vor întâlni personal, însă nu aveau posibilităţi materiale pentru a obţine viza, pentru a cumpăra biletele de avion şi alte cheltuieli necesare deplasării în străinătate sau invocau situaţii grave în care se aflau familiile lor, toate aceste motivaţii dolosive având drept scop obţinerea unor avantaje materiale, deoarece în realitate nu intenţionau să onoreze astfel de promisiuni
O dovadă în plus că cei trei inculpaţi colaborau în activitatea de inducere în eroare a bărbaţilor străini cu care dialogau a fost şi faptul că A.I.A. utiliza mai multe ID (identităţi) atât de la calculatorul personal cât şi de la calculatorul lui A.A., iar uneori când primea telefon de la cetăţenii străini pe care îi contactase anterior o îndemna pe G.L. să răspundă să invoce diverse motive.
În ceea ce o priveşte pe inculpata A.I.A., din actele şi lucrările dosarului a rezultat că aceasta, anterior, a mai fost cercetată în două dosare de urmărire penală de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova pentru săvârşirea unor infracţiuni de acelaşi gen.
Deşi, iniţial în acele cauze s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unei amenzi administrative, ulterior, prin ordonanţa nr. 4398/P/2006 s-a dispus redeschiderea urmăririi penale în acele cauze ce aveau ca obiect activităţile de inducere în eroare a persoanele vătămate C.A.D. şi D.O. de către inc. A.l.A., dosarul fiind înaintat la D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dolj şi conexat cu prezenta cauză.
Referitor la inculpatul A.A., probatoriul administrat a relevat că în cursul anului 2005 acesta s-a ocupat şi cu vânzarea fictivă prin intermediul internetului de bunuri pe care în realitate nu le deţinea, în acelaşi scop al obţinerii de avantaje materiale în mod ilicit, înşelând astfel pe cetăţenii străini Trish Abeo căruia i-a oferit spre vânzare un UPS, M.A. şi C.W. cărora Ie-a oferit spre vânzare laptop-uri.
Vinovăţia inculpaţilor fiind pe deplin stabilită şi dovedită, la individualizarea pedepselor au fost avute în vedere gradul de pericol social al faptelor comise dat de împrejurările în care au fost comise, de consecinţele produse dar şi persoana inculpaţilor.
Sub aspectul laturii civile, instanţa a constatat că deşi au fost identificaţi un nr de 56 persoane care au fost înşelaţi prin manoperele dolosive descrise mai sus de către cei trei inculpaţi cărora le-au trimis sume de bani în valută, totalizând 29169 DOLARI SUA, 8341 euro şi 620 lire sterline, în cauză s-au constituit efectiv părţi civile solicitând să fie despăgubiţi prin restituirea sumelor trimise şi a taxelor aferente doar un nr. de 7 părţi vătămate, după cum urmează :partea vătămată T.A. cu domiciliu în SUA - San Francisco care s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului A.A. cu suma de 115 DOLARI SUA, partea vătămată M.A. cu domiciliu în SUA - district Montgomeri s-a constituit parte civilă împotriva aceluiaşi inculpat cu suma de 330 DOLARI SUA, partea vătămată C.W. - SUA - district Ontario s-a constituit parte civilă tot împotriva inc. A.A. cu suma de 200 DOLARI S.U.A., părţile vătămate A.P. - USA – D. şi L.S. - USA, Kansas City care s-au constituit părţi civile împotriva inculpatei G.L. cu sumele de 5000 DOLARI SUA respectiv 437 DOLARI SUA, iar părţile vătămate C.D. - U SA şi D.O. - Franţa s-au constituit părţi civile cu sumele de 2200 DOLARI SUA, respectiv 810 euro.
Împotriva acestei sentinţe, au declarat apel inculpaţii A.A., A.I.A. şi G.L.C.
În apelurile formulate, inculpaţii apelanţi au solicitat admiterea apelurilor formulate, în sensul desfiinţării sentinţei instanţei de fond şi achitării inculpaţilor pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, simplele discuţii dintre inculpaţi nu pot duce la concluzia existenţei grupului infracţional. Totodată, s-a solicitat achitarea inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003, în condiţiile aplicării art. 10 lit. a) C. proc. pen., întrucât nu au fost modificate sau şterse date informatice şi nu a fost restricţionat accesul la aceste date.
În ceea ce priveşte infracţiunea de înşelăciune, s-a solicitat achitarea în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., inculpata neavând intenţia de a înşela părţile vătămate, mai mult, între acestea şi inculpaţi au fost încheiate veritabile convenţii prin care, în schimbul unor sume de bani, inculpaţii urmau să călătorească în străinătate pentru întrevederea cu părţile vătămate.
S-a mai solicitat aplicarea dispoz. art. 10 lit. b)1 C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, în raport de circumstanţele reale ale săvârşirii faptei dar şi persoana lor, probând lipsa de pericol social a faptelor săvârşite de către aceştia.
Analizând motivele de apel invocate cât şi hotărârea instanţei de apel, s-a constatat că apelurile sunt nefondate, astfel încât în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., au fost respinse, retinându-se în esenţă următoarele:
Acţiunea desfăşurată de cei trei inculpaţi pe parcursul acestor ani, are la bază un plan respectat de către inculpaţi, activitatea fiind coordonată de către inculpatul A.A. Cei trei inculpaţi, după ce contactau prin intermediul internetului diverşi cetăţeni străini, stabileau şi modul în care urmau să-i convingă pe aceştia să trimisă sume de bani, alcătuindu-şi liste.
Nu s-a putut reţine că activitatea celor trei inculpaţi faţă de victimele cauzei, are caracter licit, atâta timp cât din modul de concepere al activităţii, din prezentarea ca adevărată a unor împrejurări false, disponibilitatea celor două inculpate de a efectua vizite, în diverse scopuri părţilor vătămate, dificultăţile de natură diferite menţionate de către inculpaţi, numărul mare de convorbiri cu persoanele străine ce exploatează slăbiciunile victimelor, chiar dacă uneori acestea sunt la limita moralei - legea este menită a apăra interesele victimelor, inocenţa acestora - sunt elemente ce atribuie faptelor celor trei inculpaţi caracterele infracţiunii de înşelăciune, astfel cum este ea prevăzută de dispoz. art. 215 alin. (1) şi (3) C. pen.
S-a apreciat a fi neîntemeiată şi critica adusă de către apelanţi privind inexistenţa infracţiunii prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în condiţiile în care, aşa cum rezultă din probele cauzei enumerate mai sus, fapta inculpaţilor de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane, prin introducerea, modificarea de date informatice, în scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii reglementate de textul de lege arătat.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs inculpaţii A.A., A.I.A. şi G.L.C.
În recursurile formulate, inculpaţii au solicitat admiterea recursurilor, în sensul casării sentinţei instanţei de fond şi a deciziei din apel şi achitării inculpaţilor pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, considerând că simplele discuţii dintre inculpaţi nu pot duce la concluzia existenţei grupului infracţional. Totodată, s-a solicitat achitarea inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003, în condiţiile aplicării art. 10 lit. a) C. proc. pen., întrucât nu au fost modificate sau şterse date informatice şi nu a fost restricţionat accesul la aceste date.
În ceea ce priveşte infracţiunea de înşelăciune, s-a solicitat achitarea în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., inculpaţii neavând intenţia de a înşela părţile vătămate, mai mult, între acestea şi inculpaţi au fost încheiate convenţii prin care, în schimbul unor sume de bani, inculpaţii urmau să călătorească în străinătate pentru întrevederea cu părţile vătămate.
Examinând hotărârile atacate prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. cât şi din oficiu, Înalta Curte, constată că recursurile nu sunt fondate, pentru considerentele ce vor urma.
Înalta Curte, apreciază că situaţia de fapt a fost corect reţinută de instanţele de fond şi apel, încadrarea juridică dată faptelor a fost corectă, iar vinovăţia inculpaţilor a fost pe deplin dovedită prin întreg materialul probator administrat în cauză, respectiv: transcrierea convorbirilor telefonice interceptate în baza autorizaţiilor din 6 martie 2008, 7 martie 2008, 4 aprilie 2008, din analiza rezultatului expertizei informatice, precum şi din analiza discuţiilor realizate prin intermediul aplicaţiei informatice Y.M. de la calculatorul aparţinând lui A.A. şi A.I.A., din plângerile părţilor vătămate, depoziţiile martorilor ce însoţesc inculpaţii la ridicarea banilor de la W.U., din rezultatele percheziţiilor domiciliate efectuate la locuinţele inculpaţilor, unde se regăsesc buletine W.U., sume de bani, bileţele cu nume de cetăţeni străini, precum şi din declaraţiile celor trei inculpaţi, date pe parcursul procesului penal, rezultă că activitatea desfăşurată de aceştia în perioada 2005 - 2008 în scopul inducerii în eroare prin intermediul intemetului a mai multor cetăţeni străini, de la care au primit sume de bani, totalizând 26.169 DOLARI S.U.A., 8341 euro şi 620 lire sterline, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 18 din aceeaşi lege.
Aşadar, numărul mare de persoane vătămate, victime ale discuţiilor purtate cu cei trei inculpaţi - 56, sumele mari de bani obţinute prin inducerea în eroare a părţilor vătămate precum şi continuitatea activităţi ilicite a celor trei inculpaţi şi modul în care aceştia acţionează pentru a înşela buna credinţă a victimelor, invocarea fie a problemelor familiale, fie probleme de sănătate, fie propuneri mai mult sau mai puţin decente, propuneri făcute în funcţie de sensibilitatea cetăţenilor străini, sunt elemente în raport de care se constată că în mod corect instanţele au reţinut săvârşirea de către fiecare dintre cei trei inculpaţi, a infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Astfel, inculpata A.I.A. utilizând mai multe ID-uri, purta discuţii cu părţile vătămate, fie de la calculatorul personal, fie deja calculatorul inculpatului A.A.
În condiţiile în care cetăţenii străini acceptau să ofere sume de bani, convorbirea era continuată de inculpata G.L.C., care urmărea să întărească convingerea acestora, că prima inculpată deja făcea demersuri pentru a obţine viza de plecare spre plătitori.
La rândul său, şi inculpata G.L. deţinea o listă cu cetăţeni străini, cărora le solicita diverse sume de bani, iar în condiţiile în care aceştia trimiteau bani, interesându-se şi insistând asupra venirii inculpatelor precum şi a modului în care s-a realizat plata, inculpata găsea diverse motivaţii pentru amânarea călătoriei.
Şi inculpatul A.A. coresponda cu o serie de persoane, atribuindu-şi identitatea inculpatei G.L. şi, de asemenea, schema urmărită pentru a obţine banii de la cetăţenii străini era urmată şi de către acesta.
Înalta Curte, reţine că, prin intermediul intemetului, cei trei inculpaţi au obţinut foloase materiale şi aceasta prin operaţiuni ilicite.
Astfel, în cursul anului 2005, inculpatul A.A. s-a ocupat şi cu vânzarea fictivă de bunuri, pe care în realitate, acesta nu le deţinea.
Plângerile numiţilor T.A., căruia i s-a oferit spre vânzare un UPS şi plângerile lui M.A. şi C.W. cărora inculpatul Ie-a oferit spre vânzare laptopuri, precum şi declaraţia inculpatului, sunt probe ce fac dovada săvârşirii de către inculpat a infracţiunii de fraudă informatică prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003.
De asemenea, în raport de caracterele mijloacelor de informare şi comunicare oferite de sistemele informatice, de necesitatea garantării şi asigurării unor minime măsuri de protecţie, protecţie ce urmăreşte ca persoanele beneficiare ale informaţiei, pe de o parte, iar pe de altă parte având în vedere circumstanţele reale ale săvârşirii faptelor de către cei trei inculpaţi, perseverenţa acestora, uşurinţa în exploatarea celorlalţi utilizatori de internet, prejudiciul rezultat în urma faptelor comise de inculpaţi, sunt elemente corect apreciate de către instanţa de fond şi apel în individualizarea pedepselor aplicate celor trei inculpaţi, atfel încât, Înalta Curte, constată că nu sunt incidente dispoziţiile art. 181 C. pen., în ceea ce priveşte infracţiunile de înşelăciune reţinute în sarcina inculpaţilor.
În consecinţă, activitatea infracţională a inculpaţilor care împreună în perioada 2005-2008 s-au constituit şi au acţionat ca un grup infracţional organizat având drept scop inducerea în eroare prin intermediul intemetului a mai multor cetăţeni străini de la care au primit sume de bani în dolari, euro şi lire sterline, totalizând 26169 DOLARI SUA, 8341 euro şi 620 lire sterline, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor prev de art 7 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art 2 lit. b) pct. 18 din aceeaşi lege,art 215 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic art 41 alin. (2) C. pen. şi art 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C.pen, fapte aflate în concurs .
În baza art. 38515 pct 1 lit. b) C. proc. pen., se vor respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii A.A., A.I.A. şi G.L.C. împotriva Deciziei penale nr. 104 din 22 aprilie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii inculpaţi A.A., A.I.A. şi G.L.C. urmează a fi obligaţi la plata sumelor de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 300 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, se vor avansa din fondul M.J.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii A.A., A.I.A. şi G.L.C.
Împotriva Deciziei penale nr. 104 din 22 aprilie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumelor de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 300 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, se vor avansa din fondul M.J.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 405/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 443/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
