ICCJ. Decizia nr. 4325/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALA
Decizia nr. 4325/2010
Dosar nr. 1660/99/2010
Şedinţa publică din 2 decembrie 2010
Asupra recursului penal de faţă;
Prin sentinţa penală nr. 361 din 6 iulie 2010 a Tribunalului laşi a fost condamnat inculpatul P.L.V. la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor, prev. de art. 174 alin. (1) C. pen.
În baza art. 65 alin. (2), art. 66 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 5 ani.
S-au aplicat inculpatului dispoziţiile art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. şi art. 71 alin. (2) C. pen.
S-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului P.L.V. şi s-a dedus din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive de la 07 decembrie 2009 la zi.
Au fost admise acţiunile civile formulate de părţile civile şi inculpatul a fost obligat să plătească următoarele sume de bani:
- 30.000 lei daune materiale şi 25.000 lei daune morale părţii civile A.V.;
- 30.000 lei daune materiale şi 25.000 lei daune morale părţii civile A.D.;
- 24.647,49 lei părţii civile Spitalul Clinic de Urgenţe S.l. laşi, cheltuieli de spitalizare cu dobânzi.
S-a restituit către M.P., cuţitul, prosopul, cearşaful şi o faţă de pernă.
S-a restituit către A.V. şi A.D. no giacă gri aparţinând victimei.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
În fapt, în data de 06 decembrie 2009, M.N. din satul Hadîmbu, cumătră inculpatului, a organizat o petrecere în cinstea zilei sale onomastice. La petrecere a fost invitat şi inculpatul P.L.V. şi soţia sa P.E., aceştia mergând împreună cu copilul lor, în vârstă de 2 ani. De asemenea, alături de alţi invitaţi, la petrecere au participat victima A.O., precum şi martorii P.R.l., P.E.l., T.C. şi P.Ş.D.
Pe parcursul după-amiezii şi serii zilei de 06 decembrie 2009, toţi invitaţii au mâncat şi au consumat diverse băuturi alcoolice. În cursul petrecerii, fără vreun motiv aparent, s-a iscat un conflict verbal între martorul P.R. şi inculpat, în conflict intervenind A.O. pentru a calma spiritele. Ulterior, în jurul orelor 22.00, inculpatul P.L.V. s-a hotărât să se deplaseze la casa părinţilor lui M.P., casa aflată în aproprierea locaţiei unde avea loc petrecerea.
În timp ce inculpatul era plecat, între soţia acestuia, P.E. şi victima A.O. a avut loc o altercaţie verbală, A.O. simţindu-se jignit de apelativele jignitoare folosite de P.E. Pentru a calma spiritele A.O. s-a deplasat la rândul său, la casa părinţilor lui M.P. unde i-a relatat inculpatului cele întâmplate în lipsa sa. Cei doi, inculpatul P.L.V. şi A.O. s-au reîntors împreună în casa sărbătoritei, apucându-se să bea vin în bucătărie. În aceste împrejurări, conform susţinerilor inculpatului a venit soţia sa P.E. care i-a spus la ureche că în timp ce el a fost plecat, A.O. i-a făcut avansuri cu conotatii sexuale. Pe acest fond, inculpatul s-a enervat şi a început iniţial să-i adreseze expresii injurioase lui A.O. După un schimb de replici, A.O. luându-l în râs pe inculpat, P.L.V. s-a ridicat, a luat de pe masa cuţitul cu care se tăiase tortul s-a îndreptat câţiva paşi spre locul unde se afla A.O. şi a lovit direct, înfigând cuţitul o singură dată în abdomenul victimei. A.O. a căzut la pământ, fiind ridicat pe o canapea de martori, inculpatul părăsind încăperea. A fost anunţată ambulanţa, victima fiind transportată cu o căruţa până în zona de acces auto. A.O. a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgenţe S.l. din laşi, unde în ciuda intervenţiei medicale la data 08 decembrie 2009 a decedat.
Potrivit raportului de necropsie medico-legală din 07 ianuarie 2010 emis de I.M.L. laşi
1. Moartea numitului A.O. a fost violentă;
2. Ea s-a datorat şocului hemoragie, consecutiv plăgii penetrante cu interesare de arteră iliacă externă şi plăgi entero-mezenterice;
3. La examenul necroptic mai prezenta excoriaţii, echimoza / tăiată la nivelul antebraţului stg.
4. Aspectul şi topografia leziunilor pledează pentru posibilitatea producerii lor prin loviri active cu corp contondent şi tăietor-înţepător (posibil cuţit), urmate de cădere.
5. Datorită spitalizării îndelungate dozarea alcoolemiei devine caducă.
6. Sângele victimei aparţine grupei sangvine A.
7. Decesul poate data din 8 decembrie 2009.
Situaţia de fapt expusă anterior este dovedită, fără echivoc, cu probele testimoniale şi cu înscrisuri administrate în cauză, respectiv: proces verbal de cercetare la faţa locului; planşele foto, raport de constatare medico-legala din 07 ianuarie 2010 emis de I.M.L. laşi, declaraţiile martorilor P.E.l., P.E., P.R., T.C., P.Ş.D. coroborate parţial cu depoziţia inculpatului prin care a recunoscut săvârşirea faptei, însă a circumstanţiat-o.
Astfel, deşi inculpatul a recunoscut că l-a lovit pe A.O. cu cuţitul, în apărare a invocat faptul că acţiunea sa a fost determinată de comportamentul însuşi al victimei care i-a făcut avansuri sexuale soţiei sale, respectiv înjunghierea a fost ca urmare a deplasării lui A.O. înspre cuţit.
Fiind audiat inculpatul P.L.V. a arătat că la un moment dat la casa părinţilor lui M.P. a venit A.O. care i-a spus să meargă la vale (n.n la casa sărbătoritei M.N.) că ar fi avut loc un schimb de cuvinte mai dur între el şi soţia sa. Inculpatul a relatat că a mers cu A.O. la vale, iar pe drum acesta i-a spus că soţia sa l-a jignit, I-a injuriat. După ce au ajuns in casa lui M.N., soţia sa a venit şi i-a spus la ureche în fapt ce se petrecuse, i-a spus că A.O. i-a făcut propuneri indecente. A arătat inculpatul că mai mult A.O. a început şi de faţă cu el să îi injurieze pe soţia sa şi pe copilul său, motiv pentru care au început să se injurieze reciproc şi chiar la un moment dat să se împingă unul pe altul. În acest împrejurări, a relatat inculpatul că a luat cuţitul de pe masă, dorind să-l sperie pe A.O. Acesta a venit spre el, moment în care s-a produs inevitabilul. Inculpatul a precizat că era vorba de un cuţit normal de bucătărie, fără a putea preciza ce dimensiuni avea dar, lama cuţitului nu a intrat integral în abdomenul victimei. La întrebarea expresă dacă victima a fost cea care deplasându-se a intrat in cuţit, inculpatul a precizat că având cuţitul în mână, A.O. a venit spre el, iar el a reacţionat întinzând braţul cu cuţitul spre el. Inculpatul a subliniat că nu a mai realizat vreo altă mişcare cu cuţitul şi nu l-a lovit în vreun alt mod pe A.O.
Teza inculpatului, conform căreia întreaga reacţie violentă a fost determinată de comportamentul însuşi al victimei a fost susţinută şi de martora P.E., soţia inculpatului.
Martora a atestat că la un moment dat a venit A.O. la ea şi a început să-i facă avansuri sexuale. A.O. i-a propus să iasă afară să întreţină un raport sexual, spunându-i că soţul ei, inculpatul, este mai în vârstă, "mataloc" şi nu mai poate aşa cum poate un bărbat mai tânăr. Enervându-se faţa de propunerea indecentă făcută de A. precum şi de calificativele adresate soţului său, a arătat martora că l-a numit şi ea "chele de". Ceilalţi invitaţi au devenit atenţi doar atunci când au început schimbul de replici mai dure intre ea şi A. Acesta i-a spus că se duce după inculpat să-i spună cum l-a numit. La un moment dat cei doi s-au întors, martora relatând că i-a spus soţului său despre avansurile făcute de A.O. Inculpatul s-a enervat la rândul lui şi i-a spus lui A. ca "dacă este tare să se ia el". A. a venit înspre inculpat, iar atunci, mai mult ca să-l sperie, având în vedere şi diferenţa de vârsta dintre cei doi, inculpatul a luat cuţitul cu care se tăiase tortul în mana. Cuţitul a fost luat de către inculpat având in vedere că A. era si mai tânăr si mai în putere. In acest moment, cred că din cauza stării de ebrietate A.O. s-a dezechilibrat, căzând, împrejurare in care a fost lovit cu cuţitul pe care inculpatul avea în mână.
Faţă de tezele defensive, instanţa reţine pe de o parte, că martorii prezenţi la petrecere au afirmat constant că victima nu i-a făcut avansuri de natura sexuală soţiei inculpatului. Martorul P.R. a indicat că A.O. a fost de-a lungul petrecerii tot timpul cu el şi nu a fost nimic între acesta şi soţia inculpatului. Martorul P.Ş.D. a arătat că a existat un schimb de replici între martorul P.R. şi soţia inculpatului, iar A.O. a intervenit. Soţia inculpatului s-a simţit jignită, înţelegând un cuvânt greşit. în acelaşi sens, martorul P.E.l. a arătat că soţia inculpatului a înţeles greşit că A.O. s-ar fi luat de dânsa, a auzit greşit.
Totuşi în condiţiile în care inculpatul nu a asistat în mod direct la discuţiile dintre A.O. şi P.E. trebuie considerat că percepţia inculpatului asupra incidentului a fost influenta de atestările soţiei sale, atestări în care s-a încrezut.
Pe de altă parte, martorii oculari au atestat concordant că inculpatul a fot cel care luat cuţitul în mână, s-a îndreptat spre victimă şi l-a înjunghiat în abdomen, astfel că apărarea inculpatului conform căreia cuţitul a intrat şi ca urmare a mişcării lui A.O. înspre dânsul va fi înlăturată. Astfel, martorul P.E.l. a precizat că „inculpatul a luat de pe masă cuţitul cu care tăiase tortul, cuţit ce avea aproximativ 30 cm şi l-a înfipt în abdomenul victimei. Inculpatul a fost cel care s-a dus înspre victimă şi a lovit-o cu cuţitul". Martorul P.R. a arătat P.L. a luat cuţitul şi l-a lovit pe A.O. La acel moment A.O. se afla în stânga mea, amândoi fiind cu fundul pe masă. P.L. a venit deodată spre A.O. şi a băgat cuţitul." Martorul P.Ş.D. a arătat „P.L. a luat cuţitul cu care se tăiase tortul s-a îndreptat cu cuţitul spre S. (A.O.) şi l-a lovit o singura dată, în abdomen."
Fată de atestările martorilor oculari, instanţa va înlătura atestările inculpatului şi ale martorei P.E. cu privire la împrejurările concrete în care s-a produs lovirea victimei A.O.
În consecinţă, instanţa retine că în data de 06 decembrie 2009, inculpatul P.L.V., aflat la o petrecere în satul Hadâmbu, pe fondul consumului de alcool şi pe fondul relatărilor soţiei sale referitoare la presupuse avansuri sexuale făcute de A.O., s-a înarmat cu un cuţit, s-a îndreptat spre victima şi l-a înjunghiat cu o singură lovitură în abdomen, A.O. decedând la data 08 decembrie 2009 ca urmare a şocului hemoragie, consecutiv plăgii penetrante cu interesare de arteră iliacă externă şi plăgi entero-mezenterice.
În drept, fapta inculpatului P.L.V., astfel cum a fost reţinută de instanţa întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor, prevăzută de art. 174 C. pen.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu intenţie indirecta prevăzând şi acceptând producerea rezultatului socialmente periculos - moartea victimei. Lovirea victimei cu un cuţit de dimensiuni mari, în mod direct, în zona abdominală sunt elemente de natura a exterioriza atitudinea subiectivă a inculpatul care, deşi nu au urmărit în mod voit decesul victimei, a acceptat producerea acestuia. Potrivit art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. pen. fapta este săvârşită cu intenţie indirectă când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale si, deşi nu-l urmăreşte, accepta posibilitatea producerii lui. Din punct de vedere subiectiv, intenţie indirectă se caracterizează prin aceea că făptuitorul are capacitatea psihică de percepţie şi voinţă de a înţelege că prin fapta sa poate produce rezultatul socialmente periculos, rezultat care nu este urmărit, dar acceptat. Or, raportat la vârsta inculpatului, pregătirea acestuia, cunoştinţele generale despre urmările ce pot fi produse prin înjunghierea unei persoane, instanţa apreciază că inculpatul a acceptat prin săvârşirea faptei producerea rezultatului social periculos - moartea victimei.
Chiar dacă s-a încercat să se acrediteze ideea unei provocări din partea victimei, instanţa apreciază că în cauza nu pot fi incidente dispoziţiile art. 73 lit. b) C. pen. Pentru a fi incidenţă circumstanţa atenuanta a provocării este necesar întrunirea cumulativa a condiţiilor prevăzute de lege: infracţiunea să fie săvârşita sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii; aceasta stare de tulburare sufletească să fie determinata de o provocare din partea victimei; provocarea să se fi produs prin violenţa ori printr-o atingere grava a demnităţii persoanei sau prin alta acţiune ilicita grav. Chiar dacă s-ar porni de la premisa conform căreia cele relatate de soţia sa i-ar fi creat o stare de enervare, reacţia inculpatului - „de a lua cuţitul ca să-l sperie" - nu îşi poate găsi explicaţia în pretinsa tulburare resimţita, fiind o disproporţie exagerată între actul pretins provocator şi ripostă.
Cu prilejul individualizării judiciare a pedepsei vor fi avute în vedere criteriile prescrise de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv: natura şi gravitatea faptei, urmările acesteia, limitele de pedeapsă, conduita inculpatului. Instanţa va avea în vedere în primul rând circumstanţele reale şi gradul de pericol social ale faptei săvârşite - infracţiunea fiind comisă pe fondul consumului de alcool, la o petrecere, reacţia inculpatului fiind de o agresivitate bruscă şi extremă lăsând victima lipsită de orice posibilitate de a se apăra. Se va reţine totodată că natura relaţiilor sociale lezate vizează protejarea celui mai important drept al omului, dreptul la viaţă, prin fapta inculpatului punându-se capăt vieţii unei persoane tinere, aflată la începutul vieţii, singurul băiat al familiei A., o întreagă comunitate fiind afectată de urmările tragice produse prin fapta inculpatului. Sub aspectul circumstanţelor personale ale inculpatului, instanţa reţine că deşi inculpatul este infractor primar, din fişa de cazier judiciar a acestuia rezultă că acesta este cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev de art. 871 din OUG 195/2002 şi art. 861 din OUG 195/2002 cu art. 33 lit. b) C. pen. în Dosarul nr. 563/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria laşi. Reţinând că din raportul I.M.L. nr. 22/AP din 15 februarie 2010 rezultă că inculpatul are o stare de sănătate precară, că acesta este căsătorit având un copil minor, instanţa la individualizarea pedepsei se va orienta spre limita minimă de pedeapsă, fără a putea reţine în favoarea inculpatului vreo circumstanţa atenuantă judiciară, în condiţiile în care în cauza nu au fost administrate probe privind conduita socială generală a inculpatului, iar în cursul procesului inculpatul nu a avut o atitudine de recunoaştere deplină a faptei săvârşite.
În ceea ce priveşte acţiunea civilă, Tribunalul reţine că în cauză s-au constituit părţi civile: A.V. şi A.D., părinţii victimei şi Spitalul Clinic de Urgente S.l.
Examinând condiţiile necesare antrenării răspunderii civile a inculpatului sub aspectul daunelor solicitate de părţile civile, instanţa constată că acestea au fost relevate şi dovedite, respectiv fapta ilicită cauzatoare de prejudicii (aceasta constând în acţiunea de ucidere săvârşită de către inculpat asupra părţii vătămate, caracterul ilicit al acesteia, derivând din cel penal reţinut în baza considerentelor arătate), prejudiciul cauzat părţilor civile, legătura de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu şi vinovăţia exclusivă a inculpatului în producerea acestui prejudiciu.
Sub aspectul cuantumului prejudiciului suferit de părţile civile A.V. şi A.D. instanţa reţine că deşi în cauza au fost administrate şi probe pe acest aspect (înscrisuri şi proba testimonială) inculpatul a achiesat voluntar la toate pretenţiile formulate. Or faţa de principiul disponibilităţii ce guvernează acţiunea civilă şi achiesarea totală şi necondiţionată instanţa va admite cererea părţilor civile şi va obliga inculpatul P.L.V. la plata:
- 30.000 lei daune materiale şi 25000 lei daune morale în favoarea părţii civile A.V.;
- 30.000 lei daune materiale şi 25000 lei daune morale în favoarea părţii civile A.D.
Sub aspectul cuantumului prejudiciului suferit de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţe S.l., din decontul de cheltuieli (f. 36, f. 37 dosar urmărire penală) şi cererea de constituire ca parte civilă rezultă că valoarea daunei este în suma de 24.647,49 lei cu şi dobânda legală la aceasta sumă calculată de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe până la achitarea integrală a prejudiciului.
În consecinţă, în baza art. 313 din Legea nr. 95/2006 raportat la art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., instanţa a admis acţiunea civilă formulate de partea civilă, Spitalul Clinic de Urgenţe S.l. laşi şi va obliga inculpatul să plătească în favoarea acestei părţi civile suma de 24.647,49 lei cu titlu de daune materiale şi dobânda legală la aceasta sumă calculată de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe până la achitarea integrală a prejudiciului.
Având în vedere că din toate probele administrate în cauza reiese că în fapt cuţitul folosit la săvârşirea infracţiunii aparţine familiei M., nefiind proprietatea inculpatului şi acesta nefiind evaluat, instanţa în baza art. 109 alin. (5) C. proc. pen. a dispus restituirea către proprietar M.P., domiciliat în sat Hadâmbu, com. Mogoşeşti, jud. laşi a obiectelor ridicate la cercetarea la faţa locului - cuţit bucătărie, un prosop, un cearşaf şi o faţa pernă - toate aflate la Camera de Corpuri delicte a Tribunalului laşi, după rămânerea definitiva a prezentei sentinţe.
În baza art. 109 alin. (5) C. proc. pen. s-a dispus restituirea către părţile civile A.V. şi A.D. a corpului delict - geacă de culoare gri aparţinând victimei A.O. - aflat la Camera de Corpuri delicte a Tribunalului laşi, după rămânerea definitiva a prezentei sentinţe.
Împotriva aceste hotărâri au declarat apel în termenul prevăzut de art. 363 C. proc. pen. inculpatul P.L.V. şi partea civilă A.D. criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
În motivarea apelului inculpatul P.L.V. arată că pedeapsa aplicată este prea mare iar el este bolnav şi starea de sănătate nu-i permite să execute o pedeapsă atât de aspră solicitând reţinerea de circumstanţe atenuante şi coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, mai ales că a comis fapta în stare de provocare, victima jignindu-i şi insultându-i soţia.
Arată inculpatul P.L.V. că este căsătorit şi are 2 copii minori în întreţinere iar părinţii săi sunt bătrâni şi bolnavi.
În motivarea apelului partea civilă A.D. solicită aplicarea unei pedepse mai aspre inculpatului P.L.V. care a curmat viaţa unui tânăr, încălcând astfel dreptul la viaţă al acestuia, pedeapsa trebuind aplicată în raport de fapta comisă şi nu de starea de sănătate a inculpatului. Arată partea civilă că inculpatul nu a avut o atitudine sinceră în cauză şi trebuie pedepsit mai server.
Prin Decizia penală nr. 151 din 28 septembrie 2010 a Curţii de Apel laşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate în cauză.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dedus prevenţia la zi.
A fost obligat apelantul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Examinând actele şi lucrările cauzei instanţa de apel a constatat că în mod corect şi în concordanţă cu materialul probator administrat în cauză instanţa de fond a reţinut că inculpatul P.L.V. a comis o infracţiune de omor, prev. de art. 174 alin. (1) C. pen., faptă îndreptată împotriva victimei A.O.
Situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond este corectă şi corespunde probelor administrate care au fost judicios interpretate.
La data de 06 decembrie 2009 inculpatul P.L.V. a participat împreună cu soţia sa, victima A.O. şi alte persoane la petrecerea organizată de martora M.N. din satul Hadâmbu.
Pe parcursul zilei şi serii toţi invitaţii au mâncat şi consumat băuturi alcoolice iar la un moment dat s-a iscat o altercaţie între inculpatul P.L.V. şi martorul P.R., victima intervenind pentru a aplana conflictul.
Prin jurul orelor 22,00 inculpatul P.L.V. a plecat la casa părinţilor lui M.P. aflată în apropierea locuinţei unde avea loc petrecerea iar în acest timp, între soţia inculpatului şi victima A.O. a avut loc o altercaţie verbală, victima simţindu-se jignită de apelativele soţiei inculpatului, P.E.
Victima a mers după inculpat şi i-a spus cele întâmplate în lipsa sa întorcându-se amândoi la petrecere şi apucându-se de consumat vin în bucătărie. La un moment dat soţia inculpatului i-a şoptit acestuia la ureche că în timp ce el a fost plecat, victima A.O. i-ar fi făcut avansuri cu conotatii sexuale. Inculpatul P.L.V. s-a enervat şi a început să-i adreseze expresii jignitoare victimei care îl lua în râs.
După un schimb de replici, inculpatul P.L.V. s-a ridicat, a luat de pe masă cuţitul cu care se tăiase tortul şi s-a îndreptat spre victima A.O. lovind-o direct cu cuţitul o singură dată în abdomen, victima căzând la pământ, fiind ridicată de martori pe canapea şi apoi dusă la spital. Apoi inculpatul P.L.V. a părăsit încăperea imediat.
Victima a decedat la data de 08 decembrie 2009 ca urmare a şocului hemoragie consecutiv plăgii penetrante cu interesare de arteră iliacă externă şi plăgi entero-mezenterice, leziune produsă prin lovire activă cu corp contondent şi tăietor-înţepător (cuţit), urmată de cădere, stabilită prin raportul de necropsie medico-legală din 07 ianuarie 2010 emis de I.M.L. laşi.
Coroborând probele administrate în cauză instanţa de fond a ajuns la concluzia justă că fapta există, a fost comisă de inculpatul P.L.V. şi s-a stabilit în mod corect vinovăţia acestuia.
Individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului P.L.V. s-a făcut în mod temeinic de instanţa de fond care a ţinut cont atât de criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), gradul de pericol social ridicat al faptei comise, modalitatea concretă a săvârşirii faptei, precum şi de circumstanţele personale ale inculpatului P.L.V. care este infractor primar şi a recunoscut parţial faptele. În cauză nu se impune redozarea pedepsei aplicare inculpatului P.L.V. de instanţa de fond nici în sensul micşorării cerută de inculpat nici în sensul majorării cerută de partea civilă A.D., întrucât pedeapsa stabilită este echilibrată şi tinde să ducă prin executarea în regim de detenţie la atingerea scopului educativ al pedepsei, prev. de art. 52 C. pen., în vederea formării unei atitudini corecte a inculpatului faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.
Faţă de cele arătate, împrejurările personale indicate de inculpat pentru reducerea pedepsei au fost avute în vedere de instanţa de fond şi nu se impune reţinerea lor drept circumstanţe atenuante facultative, reeducarea inculpatului putându-se efectua doar prin executarea acestui cuantum de pedeapsă.
Nici apelul părţii civile A.D. nu este întemeiat în cauză.faţă de circumstanţele în care s-au petrecut faptele, reţinute mai sus şi nu se impune mărirea pedepsei aplicate inculpatului, prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni putându-se efectua şi prin executarea unei pedepse orientate spre minimul prevăzut de lege.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs partea civilă A.D., care însă nu şi-a motivat calea de atac formulată.
Examinând hotărârea recurată prin prisma cazurilor de casare care pot fi luate în considerare din oficiu conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că niciunul dintre acestea nu au incidenţă în cauză, astfel încât recursul este nefondat.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că persoana vătămată A.D., mama victimei A.O., s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 55.000 lei, din care 30.000 lei daune materiale şi 25.000 lei daune morale (fii. 31 ds.fond), pretenţii la care inculpatul a achiesat (fii. 28 ds.fond) şi pe care în consecinţă prima instanţă Ie-a admis în totalitate.
Pe de altă parte, din examinarea dosarului de apel, rezultă că singura critică formulată de partea civilă a pus în discuţie individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, acestea fiind şi limitele în care Curtea urmează a analiza din oficiu Decizia recurată.
Sub acest aspect, Curtea constată că atât instanţa de fond, cât şi cea de apel au evaluat în mod corespunzător criteriile de individualizare prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), prin raportare la circumstanţele cauzei, nefiind justificată o agravare a tratamentului sancţionator aplicat inculpatului şi stabilit la limita minimului special.
S-au avut astfel în vedere gradul de pericol social concret al faptei comise, determinat şi de împrejurările în care aceasta a fost săvârşită (în urma unui conflict spontan, pe fondul consumului de alcool), circumstanţele personale ale inculpatului (necunoscut cu antecedente penale, cu o stare de sănătate precară, având doi copii minori), precum şi conduita procesuală relativ corectă a acestuia (care a recunoscut în esenţă fapta comisă şi a fost de acord cu pretenţiile civile formulate în cauză).
Curtea apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului este îndestulătoare şi realizează un echilibru între caracterul ei coercitiv şi funcţia sa educativă, răspunzând astfel dezideratelor înscrise în art. 52 C. pen.
În consecinţă, recursul părţii civile este nefondat şi va fi respins conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta parte civilă A.D. împotriva Deciziei penale nr. 151 din 28 septembrie 2010 a Curţii de Apel laşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe intimatul inculpat P.L.V.
Deduce din pedeapsa aplicată intimatului inculpat, durata reţinerii şi a arestării preventive de la 7 decembrie 2009 la 2 decembrie 2010.
Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apărarea intimatului inculpat P.L.V., se va avansa din fondul M.J.
Definitivă.
Prpnunţată în şedinţă publică, azi 2 decembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3289/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1011/2010. Penal → |
|---|
