ICCJ. Decizia nr. 4452/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4452/2010
Dosar nr. 1155/46/2010
Şedinţa publică din 9 decembrie 2010
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr.80/F din 23 septembrie 2010, Curtea de Apel Piteşti a respins ca nefondată plângerea petentei G.M., împotriva Rezoluţiei din 21 iunie 2010 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, pe care a menţinut-o.
Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reţinut că prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor din 19 septembrie 2008, primarul comunei Frânceşti, judeţul Vâlcea, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 50/1991, a dispus sancţionarea persoanei vătămate G.M. cu suma de 5.000 RON amendă, deoarece a construit pe proprietatea ce o deţine pe raza satului Frânceşti din comuna Frânceşti, judeţul Vâlcea, o anexă gospodărească, din lemn, cu acoperiş din tablă şi fundaţie din beton, fără a deţine autorizaţie de construcţie.
Împotriva acestui proces-verbal de contravenţie, persoana vătămată G.M. a formulat plângere la Judecătoria Râmnicu Vâlcea, soluţia pronunţată fiind atacată ulterior, în căile de atac ordinare şi extraordinare. Din verificarea prealabilă a actelor şi lucrărilor dosarului, s-a constatat că procurorul a dispus în mod corect, în temeiul art. 228 alin. (4) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de intimatele în cauză, cu motivarea pertinentă că faptele nu există.
Aspectele reclamate de petentă vizează legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti, însă aceste critici pot fi analizate doar în căile de atac prevăzute de lege, neputându-se realiza o reformare a acestora pe calea unei plângeri penale împotriva magistraţilor.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petenta, solicitând admiterea recursului, conform motivelor de recurs depuse în scris la dosar.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Petenta a fost sancţionată în cursul anului 2008 întrucât a ridicat o anexă gospodărească, pe proprietatea sa, fără însă a deţine autorizaţie de construcţie. Împotriva procesului-verbal de contravenţie din 19 septembrie 2008, petenta a formulat plângere, însă niciuna din instanţele de fond şi de control judiciar nu i-a dat câştig de cauză.
Nemulţumită de soluţiile magistraţilor-judecători date în Dosarul civil nr.7304/288/2008, pe care le-a considerat abuzive, petenta a depus la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti plângere prin care reclama faptul că intimatele-judecătoare şi-au încălcat atribuţiile de serviciu săvârşind astfel infracţiunea prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Prin Rezoluţia din 21 iunie 2010, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimatele I.C.C. şi V.D., întrucât fapta nu există. Această soluţie a fost menţinută prin Rezoluţia din 4 august 2010 a Procurorului General al aceleiaşi instituţii.
Verificând actele dosarului, Înalta Curte constată că soluţiile pronunţate de intimatele-judecătoare reprezintă rezultatul examinării probelor cauzei, al aprecierii acestora şi al deliberării, simpla împrejurare că petenta nu împărtăşeşte opiniile judecătoarelor nu constituie temei pentru tragerea la răspundere penală a acestor magistraţi, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Din examinarea sentinţei atacate rezultă că aceasta este legală şi temeinică. Din cuprinsul actelor de cercetare prealabilă, a rezoluţiei procurorului şi a rezoluţiei procurorului ierarhic superior nu rezultă indicii că s-au comis infracţiunile pe care le reclamă petenta.
Aşa fiind, hotărârea atacată este legală şi temeinică, astfel că în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul petentei va fi respins, ca nefondat, cu obligarea acesteia, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pe tenta G.M. împotriva Sentinţei penale nr.80/F din 23 septembrie 2010 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurenta-petentă la plata sumei de 100 RON, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 decembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1113/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4456/2010. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
