ICCJ. Decizia nr. 4470/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4470/2010
Dosar nr. 431/42/2010
Şedinţa publică din 10 decembrie 2010
Asupra recursului penal de faţă;
Examinând actele şi lucrările dosarului constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 84 din 22 iunie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală, în Dosarul nr. 431/42/2010 s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul M.D. împotriva Rezoluţiei nr. 97/P/2010 din 4 martie 2010 menţinută prin Rezoluţia nr. 399/II/2/2010 din 9 aprilie 2010 adoptate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimata A.O., prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti pentru infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) întrucât fapta nu există.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că aspectele sesizate de petent în plângerea formulată nu cad sub incidenţa dispoziţiilor art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi nici a altora de natură a atrage incidenţa legii penale care să impună începerea urmăririi penale împotriva intimatei A.O. S-a mai reţinut că nemulţumirea petentului privind soluţia defavorabilă obţinută cu ocazia instrumentării plângerii ce a format obiectul Dosarului nr. 11574/P/2007 în sensul netrimiterii în judecată a intimatelor P.E. şi V.E. suspectate ca autori ai infracţiunii de fals prevăzută de art. 290 C. pen. nu poate conduce la concluzia că rezoluţiile atacate sunt netemeinice.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs petentul M.D. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, însă nu a învederat, în concret, motivele de recurs. Recurentul a solicitat conexarea cauzei ce face obiectul Dosarului nr. 431/42/2010 cu Dosarul nr. 507/42/2010 întrucât sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 32 C. proc. pen.
A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi în rejudecare, desfiinţarea rezoluţiei atacate şi trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale faţă de intimata făptuitoare A.O. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor reclamate.
Recursul este nefondat.
Analizând hotărârea recurată, actele şi lucrările dosarului prin prisma dispoziţiilor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen. cu referire la art. 2781 C. proc. pen. constată că aceasta este legală şi temeinică.
Potrivit dispoziţiilor art. 2781 alin. (7) C. proc. pen., judecătorul soluţionând plângerea, verifică rezoluţia sau ordonanţa atacată pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.
Prin prisma acestor dispoziţii legale, instanţa de fond, învestită cu soluţionarea plângerii petentului împotriva Rezoluţiei nr. 97/P/2010 din 4 martie 2010 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a procedat la verificarea acesteia pe baza materialului probator din dosarul cauzei.
În acest sens, cu privire la cererea petentului de conexare a cauzelor ce fac obiectul Dosarelor nr. 507/42/2010 şi nr. 431/42/2010 se constată următoarele:
Plângerea ce face obiectul Dosarului nr. 507/42/2010 cuprinde împrejurări de fapt şi de drept sesizate Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în care petentul îşi exprimă nemulţumirea cu privire la modul de soluţionare al unor dosare, fără să existe legătură cu plângerea ce face obiectul Dosarului nr. 431/42/2010 şi deci pentru care nu s-au instrumentat actele premergătoare începerii fazei de urmărire penală ce ar cădea sub incidenţa dispoziţiilor art. 2781 C. proc. pen. Dispoziţiile art. 32 cu referire la art. 34 C. proc. pen. reglementează expres şi limitativ cazurile de conexitate care în prezenta cauză nu se regăsesc. Aşadar, nefiind incidente în cauză dispoziţiile legale menţionate pentru considerentele arătate cererea de conexare a cauzelor ce fac obiectul dosarelor indicate este neîntemeiată.
În ceea ce priveşte legalitatea şi temeinicia hotărârii recurate se constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată iniţial sub nr. 2470/12 februarie 2010, adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, petentul M.D. a solicitat efectuarea de cercetări penale şi trimiterea în judecată a intimatei A.O., susţinând că nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile de serviciu privind Dosarul penal nr. 11574/P/2007.
În raport de obiectul plângerii penale, s-a procedat la verificarea lucrărilor şi materialului din Dosarul penal nr. 11574/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti, ataşându-se în copie rezoluţiile din 28 septembrie 2009, nr. 43/II/2/2010 emise în cauză precum şi înscrisuri privind comunicarea şi confirmarea de primire a acestora de către părţile interesate.
Pe baza actelor premergătoare efectuate, prin Rezoluţia nr. 97/P/2010 din 04 martie 2010 s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimata A.O., reţinându-se că nu s-au identificat elemente, date sau indicii care să ateste existenţa infracţiunii prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), astfel că punerea în mişcare a acţiunii penale este împiedicată în sensul dispoziţiilor prev. de art. 10 lit. a) C. proc. pen.
Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor încriminată în art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) presupune existenţa unor probe suficient de relevante în sensul art. 681 C. proc. pen., de natură a susţine acuzaţia că magistratul abilitat în exercitarea funcţiei de procuror nu şi-a îndeplinit sau a îndeplinit în mod defectuos prerogativele legale, conduită ce a avut ca urmare vătămarea intereselor legale ale unei persoane.
Obiectul Dosarului nr. 11574/P/2007 aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti l-a constituit plângerea penală formulată de persoana vătămată M.D. împotriva făptuitoarelor P.E. şi V.E., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C. pen., constând în aceea că acestea au depus în faţa instanţei civile, sesizată într-un dosar privind Asociaţia de locatari B 11 de pe str. G.G.C. din municipiul Ploieşti, un tabel cuprinzând mai multe semnături false.
La data de 01 octombrie 2008 prin rezoluţia cu acelaşi număr, procurorul Ş.I. din cadrul unităţii de parchet, conform art. 228 alin. (5) C. pen. a infirmat referatul nr. 9018/2008 şi propunerea poliţiei judiciare de neîncepere a urmăririi penale, dispunând restituirea Dosarului la Secţia nr. 3 Poliţie Ploieşti pentru completarea actelor premergătoare cu audierea unui număr de şapte persoane, menţionate de persoana vătămată în sesizare şi despre care se afirma că le-ar fi fost falsificate semnăturile.
Soluţia de neîncepere a urmăririi penale conform art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost reiterată în referatul întocmit la 05 august 2009 de organele de cercetare penală cu motivaţia că după audierea mai multor locatari, dintre cei ale căror semnături au fost reclamate ca fiind false, după ce respectivele persoane au examinat tabelul depus în dosarul civil, acestea au declarat că semnăturile le aparţin.
Separat de aceasta, procurorul a procedat la audierea a şapte martori (B.D., H.I., G.Ş., M.M., M.S., P.C. şi R.C.), care verbal şi în scris şi-au recunoscut semnăturile aplicate în acelaşi tabel.
Prin Rezoluţia din 28 septembrie 2009 s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitoarele P.E. şi V.E. sub aspectul comiterii infracţiunii prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. menţinută prin Rezoluţia nr. 43/II/2/2010 din 13 ianuarie 2010 emisă în temeiul art. 275 - 278 C. proc. pen. de prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti G.I., apreciindu-se că soluţia de netrimitere în judecată este legală şi temeinică.
S-a reţinut şi acest aspect se verifică, că soluţiile adoptate de procurorii învestiţi cu instrumentarea cauzei şi efectuarea controlului jurisdicţional au fost comunicate în termenele legale petentului - persoană vătămată, la adresa din municipiul Ploieşti, str. G.G.C., judeţul Prahova, confirmările de primire şi recipisele de predare a actelor procedurale, ataşându-se în Dosarul nr. 97/P/2010.
Aşadar, în lipsa unor date certe din care să rezulte indicii serioase care să susţină veracitatea acuzaţiei potrivit căreia în exerciţiul funcţiei de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti intimata A.O. şi-ar fi exercitat atribuţiile de serviciu contrar legii şi cu prejudicierea intereselor legitime ale persoanei vătămate M.D., în mod corect s-a constatat că aspectele sesizate nu cad sub incidenţa dispoziţiilor art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi nici a altora de natură a atrage incidenţa legii penale şi a impune începerea urmăririi penale împotriva acesteia.
Soluţia obţinută cu ocazia instrumentării plângerii-obiect al Dosarului nr. 11574/P/2007 - în sensul netrimiterii în judecată a intimatelor P.E. şi V.E., în calitate de autori ai infracţiunii de fals prev. de art. 290 C. pen. nu poate conduce la concluzia că rezoluţia atacată este netemeinică.
În raport de considerentele sus-menţionate în mod corect s-a reţinut că aspectele de nelegalitate şi netemeinicie invocate de petent nu se justifică, situaţie în care plângerea formulată a fost respinsă ca nefondată.
Aşa fiind, văzând şi dispoziţiile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de petentul M.D. împotriva Sentinţei penale nr. 84 din 22 iunie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pe care o menţine ca legală şi temeinică.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen. urmează a dispune obligarea recurentului petent la plata cheltuielilor judiciare către stat - în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de conexare a Dosarului nr. 431/42/2010 la Dosarul nr. 507/42/2010.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul M.D. împotriva Sentinţei penale nr. 84 din 22 iunie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 decembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4469/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1068/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
