ICCJ. Decizia nr. 4557/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4557/2010
Dosar nr. 1037/57/2010
Şedinţa publică din 15 decembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prin Sentinţa penală nr. 74 din 09 septembrie 2010 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală, s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta F.A. împotriva rezoluţiei emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 30 iunie 2010 în Dosarul penal nr. 325/P/2010.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligată petenta să plătească statului suma de 80 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
S-a reţinut că prin plângerea formulată şi înregistrată la această Curte sub Dosarul penal nr. 1037/57/2010, petenta F.A. a solicitat desfiinţarea rezoluţiei emise la 30 iunie 2010 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul nr. 325/P/2010 şi trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale faţă de magistratul M.A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută şi pedepsită de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
În expunerea scrisă a motivelor plângerii sale, petenta a relevat, în esenţă, că prezenţa magistratului M.A., în sala de şedinţă în momentul apelării cauzei sale şi comunicarea cu completul învestit să soluţioneze dosarul înainte de părăsirea sălii îi creează serioase bănuieli cu privire la intervenţia magistratului şi derularea procedurilor în care era parte.
Petenta a arătat, de asemenea, că insuccesul demersurilor sale procedurale în Dosarul nr. 7743/176/2009 al Tribunalului Alba aparţine soţiei magistratului, avocat M.A.Y. şi care i-ar fi sustras un act de proprietate în original.
Petenta a depus la dosar acte medicale, care atestă starea sa de sănătate.
Verificând rezoluţia atacată pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei precum şi a înscrisurilor noi prezentate, în conformitate cu exigenţele prevăzute de art. 278 alin. (7) C. proc. pen., Curtea a constatat următoarele:
1. Prin rezoluţia adoptată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la 30 iunie 2010 în Dosar nr. 325/P/2010, în baza art. 228 alin. (4) şi art. 10 lit. d) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitorul M.A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Pentru a dispune astfel, Parchetul a reţinut următoarele motive de fapt şi de drept:
Din conţinutul materialului probator administrat în dosarul cauzei a rezultat că urmărirea penală nu poate fi începută împotriva făptuitorului, pentru săvârşirea de către acesta a infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), fiind incidente sub aspect procesual dispoziţiile art. 10 lit. a) C. proc. pen., deoarece:
a) Data de 28 mai 2010 este o zi de vineri, zi în care nu se judecă dosare în instanţă;
b) În cauză este vorba de Dosarul nr. 7743/176/2009 soluţionat la data de 29 aprilie 2010 de către completul de judecată compus din judecătorii C.M. (preşedinta tribunalului) şi S.D.M.;
c) Soluţia instanţei s-a pronunţat în recurs, obiectul cauzei fiind o plângere împotriva Rezoluţiilor nr. 1988/P/2009 şi nr. 479/II/2/2009 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, despre care persoana vătămată în cauză a afirmat că sunt nelegale şi netemeinice;
d) Susţinerile persoanei vătămate reprezintă simple alegaţii care nu au nicio susţinere probatorie, diferenţa de opţiuni politice între părţile din proces fiind un motiv nesustenabil probator.
Raportat la cele de mai sus, rezultă că în sarcina făptuitorului nu s-a putut reţine săvârşirea de către acesta a vreunei fapte prevăzută de legea penală.
2. Prin rezoluţia emisă la 21 iulie 2010 în Dosar nr. 575/II/2/2010, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a respins plângerea formulată de petenta F.A. împotriva rezoluţiei expuse mai sus, pentru următoarele considerente:
În mod întemeiat procurorul de caz a reţinut că nu există şi nu se pot procura dovezi care să demonstreze că magistratul la care se referă persoana vătămată a influenţat în vreun fel soluţia indicată.
Nici persoana vătămată nu le poate furniza, mărginindu-se să afirme abuzul şi să exprime nemulţumirea în legătură cu felul în care s-au derulat procedurile în cauza nr. 7743/176/2009 a Tribunalului Alba.
Dimpotrivă, actele premergătoare indică o conduită normală, legitimă a judecătorului M.A.
Nu există niciun fel de date în legătură cu intervenţia judecătorului M.A. pe lângă completul de judecată care a pronunţat hotărârea ce o nemulţumeşte pe petentă, un martor dintr-o localitate din apropriere de Alba Iulia, străin de mecanismele judiciare, nu deţine date sau informaţii în legătură cu o eventuală discuţie ce ar fi putut avea loc între cei trei magistraţi (judecătorul M.A. şi membrii completului de judecată).
3. Curtea a reţinut, la rândul său, în urma examinării actelor şi pieselor dosarului că în cauză nu există motive pertinente şi suficiente care să convingă un observator obiectiv asupra intervenţiei magistratului M.A. asupra membrilor completului de judecată şi care să fi avut drept consecinţă pronunţarea unei soluţii nefavorabile petentei.
4. Curtea a constatat, conform înscrisului din dosarul de urmărire penală (încheiere de şedinţă) că la termenul din 15 aprilie 2010, în Dosarul nr. 7743/176/2009 în care petenta era parte, magistratul M.A. a formulat o declaraţie de abţinere, considerent pentru care s-a pus în discuţie amânarea cauzei în vederea soluţionării declaraţiei de abţinere şi a constituirii legale a completului de judecată.
5. Curtea a arătat, raportat la acest aspect, că în speţă, conduita magistratului a fost una perfect legală şi justificată, iar suspiciunile petentei, în sensul intervenţiei sale asupra membrilor completului de judecată, sunt total nefondate şi nesusţinute de niciun element probator din dosar.
6. Curtea a constatat că în cauză nu există minime date sau elemente care să confirme implicarea magistratului M.A. în adoptarea soluţiei în Dosarul nr. 7743/176/2009.
7. În altă ordine de idei, aprecierile făcute de petentă cu privire la soţia magistratului, acuzaţiile grave aduse acesteia (de sustragere a unui document autentic în calitatea sa de avocat al părţii) nu au o legătură suficientă şi vizibilă cu cauza de faţă.
8. Curtea a reţinut că soluţia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia se fundamentează în mod obiectiv pe actele şi lucrările de la dosar, cât şi pe dispoziţiile art. 228 alin. (4) C. proc. pen., astfel încât desfiinţarea acesteia şi trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale împotriva magistratului M.A. nu este justificată de raţiuni plauzibile.
9. Faţă de cele ce preced, Curtea, conform art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., va respinge ca nefondată plângerea petentei F.A.
II. Împotriva acestei sentinţe penale a declarat recurs petiţionara F.A., criticând-o ca netemeinică, reluând motivele expuse la data formulării plângerii împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale şi solicitând continuarea procesului împotriva magistratului M.A. de la Tribunalul Alba.
Examinând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată, în raport de motivele de critică expuse cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte are în vedere că recursul de faţă declarat de petiţionara F.A. se priveşte ca nefondat şi urmează a fi respins ca atare, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Aceasta, întrucât judecătorul instanţei de fond al Curţii de Apel Alba Iulia prin conformare deplină la disp. art. 2781 alin. (7) C. proc. pen., a verificat rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale nr. 325/P/2010 din 30 iunie 2010 a procurorului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi în lipsa unor înscrisuri noi prezentate a statuat în mod legal şi temeinic că plângerea petiţionarei F.A. este nefondată, şi a respins-o în consecinţă în baza disp. art. 2781 alin. (8) lit. a) teza a III-a C. proc. pen., menţinând rezoluţia atacată.
Astfel, în mod justificat prin rezoluţia sus-menţionată a procurorului s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză, reţinându-se că există un impediment pentru exercitarea acţiunii penale împotriva intimatului judecător M.A, de la Tribunalul Alba, respectiv cel prev. de art. 10 lit. d) C. proc. pen., neexistând dovezi din care să rezulte că acesta a influenţat în vreun fel soluţia din data de 29 aprilie 2010 în Dosarul nr. 7743/176/2009 al Tribunalului Alba, ce a nemulţumit-o pe petiţionara F.A.
Aşa fiind, în mod justificat susţinerile persoanei vătămate F.A. au fost caracterizate ca simple alegaţii, lipsite de suport probator şi în consecinţă s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva făptuitorului sus-indicat sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara F.A. împotriva Sentinţei penale nr. 74 din 09 septembrie 2010 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 decembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4547/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1436/2010. Penal. Mandat european de arestare.... → |
|---|
