ICCJ. Decizia nr. 4561/2010. Penal. Excepţie de neconstituţionalitate. Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4561/2010
Dosar nr. 8369/1/2010
Şedinţa publică din 15 decembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 15 octombrie 2010 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, contestaţia în anulare împotriva deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată la data de 12 octombrie 2010 prin care a fost respins recursul declarat împotriva încheierii pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, la data de 04 octombrie 2010.
Prin încheierea recurată a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionalitate ridicată în conformitate cu art. 29 din Legea Curţii Constituţionale nr. 47/1992, în forma în vigoare la acea dată.
Se motivează de către contestator că a luat cunoştinţă, din zvon public, despre faptul că recursul declarat a fost respins la data de 12 octombrie 2010, fără să fie citat la soluţionarea căii de atac.
Examinând fişa informatică în sistem ECRIS a Dosarului nr. 8134/1/2010, rezultă că prin Decizia nr. 3991 din 09 noiembrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, s-a dispus: ";Admite recursul inculpatului. Casează încheierea din 4 octombrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în Dosarul nr. 1562/46/2009 şi, rejudecând, admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate. Dosarul se va trimite Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate invocate. Onorariul avocatului din oficiu se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.";
Aşa fiind, rezultă că, în cauză, contestaţia în anulare a fost formulată de contestatorul C.L.G. la o dată anterioară (15 octombrie 2010) datei la care a fost pronunţată decizia contestată (09 noiembrie 2010), ceea ce determină consecinţa în examinarea din oficiu a admisibilităţii în principiu a cererii de contestaţie în anulare întemeiată pe cazul prevăzut de art. 386 lit. a) C. proc. pen. că aceasta, fiind promovată mai înainte de pronunţarea unei decizii în cauză de către instanţa de recurs, este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă ca atare în tiparul dispoziţiilor art. 391 alin. (1) C. proc. pen.
De altfel, soluţia respingerii ca inadmisibile a contestaţiei în anulare de faţă este impusă pe calea argumentului ";a fortiori";, întrucât prin decizia contestată a fost admis recursul contestatorului, casată încheierea recurată a Curţii de Apel Piteşti şi admisă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, ceea ce relevă lipsa de pertinenţă funcţională a contestaţiei în anulare prin care să se tindă la desfiinţarea unei decizii a instanţei de recurs - ceea ce nu este cazul în speţă.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorul C.L.G. împotriva Deciziei penale nr. 3991 din 09 noiembrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 8134/1/2010.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 decembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4559/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1527/2010. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
