ICCJ. Decizia nr. 4562/2010. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4562/2010
Dosar nr. 10122/1/2010
Şedinţa publică din 15 decembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Rechizitoriul emis în data de 11 decembrie 2009 în Dosarul nr. 17055/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaţilor M.G.M., pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., şi T.A., pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) C. pen.
În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut în esenţă că, în data de 22 noiembrie 2009, în jurul orei 22:00, inculpaţii M.G.M. şi T.A., prin escaladarea unei ferestre, au pătruns în imobilul situat în Bucureşti, sector 2, proprietatea părţii vătămate (C.L.), de unde au sustras o ruletă şi 6 uşi din lemn împreună cu accesoriile aferente acestora (tocuri şi pervazuri), fiind surprinşi imediat după comiterea faptei de către organele de poliţie din cadrul Secţiei 8, la intersecţia str. A. cu str. F., în timp ce transportau bunurile sustrase cu un cărucior.
Prin Sentinţa penală nr. 422 din 13 mai 2010, pronunţată de Judecătoria Sector 2 Bucureşti, în Dosarul penal nr. 25631/300/2009:
I. În baza art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.G.M. la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.
În baza art. 61 C. pen., s-a revocat liberarea condiţionată a inculpatului din executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 410 din 5 aprilie 2006, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 2754 din 22 mai 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi s-a contopit restul neexecutat de 621 zile închisoare cu pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare stabilită, aplicându-se pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 6 luni închisoare, cu un spor de 1 an, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 39 alin. (1) raportat la art. 35 alin. (1) C. pen., inculpatului i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii pe timp de 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi e), stabilită prin Sentinţa penală nr. 110 din 5 aprilie 2006 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală.
În baza art. 71 C. pen., i s-a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei principale a închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., cu titlul de pedeapsă accesorie.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 23 noiembrie 2009 la zi.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
II. În baza art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., cu aplicarea art. .37 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. şi a art. 39 alin. (4) C. pen., a fost condamnat inculpatul T.A. la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.
În baza art. 864 alin. (1) raportat la art. 83 alin. (1) şi alin. (4) C. pen., s-a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1221 din 30 mai 2006, pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 1035 din 17 noiembrie 2006 a Tribunalului Bucureşti, şi s-a dispus executarea în întregime a pedepsei, cumulând-o cu pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin prezenta sentinţă, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă de 6 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen., i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale a închisorii, cu titlul de pedeapsă accesorie.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a scăzut din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 23 noiembrie 2009 la zi.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
S-a luat act că partea vătămată C.L. (cu domiciliul cunoscut) nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, prejudiciul produs fiind integral recuperat prin restituirea bunurilor.
În baza art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpatul T.A. a căruciorului ridicat de la acesta conform dovezii seria H nr. 00110772, constatându-se că nu se impune confiscarea specială a acestui bun.
În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat la plata către stat a sumei de 1.000 RON, reprezentând cheltuieli judiciare.
Onorariile apărătorilor din oficiu au fost avansate din fondurile Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel, în termen legal, inculpaţii M.G.M. şi T.A. (la datele de 17 mai 2010 şi 27 mai 2010), fără a indica în scris - în fapt şi în drept - motivul sau motivele de apel avute în vedere.
Prin Decizia penală nr. 621/A pronunţată la data de 4 octombrie 2010, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală a dispus următoarele:
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii M.G.M. şi T.A., împotriva Sentinţei penale nr. 422 din 13 mai 2010, pronunţată de Judecătoria Sector 2 Bucureşti, în Dosarul penal nr. 25631/300/2009.
Deduce prevenţia pentru fiecare inculpat de la data de 23 noiembrie 2009 la zi. Menţine măsura arestării preventive a inculpaţilor. Obligă pe apelantul-inculpat M.G.M. la plata sumei de 400 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care 300 RON - onorariu apărător din oficiu - se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Obligă pe apelantul-inculpat T.A. la plata sumei de 200 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care 100 RON - onorariu apărător din oficiu - se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Împotriva acestei decizii penale au declarat recurs inculpaţii M.G.M. şi T.A.
Prin Încheierea din 22 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. 25631/300/2009 (2896/2010), conform art. 3002 C. proc. pen. raportat la art. 160b alin. (3) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaţilor şi s-a menţinut starea de arest a acestora.
Împotriva acestei încheieri inculpatul M.G.M. a declarat prezentul recurs.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 141 alin. (1) C. proc. pen., poate fi atacată separat cu recurs, de procuror sau de inculpat, încheierea dată în primă instanţă şi în apel, prin care se dispune luarea, revocarea, înlocuirea, încetarea sau menţinerea unei măsuri preventive ori prin care se constată încetarea de drept a arestării preventive.
Este adevărat că, potrivit art. 3002 raportat la art. 160b alin. (4) C. proc. pen., încheierile prin care se menţine arestarea preventivă în cursul judecăţii pot fi atacate cu recurs, însă aceste articole cuprind reglementări generale privind obligativitatea controlului periodic al măsurii arestării preventive, norma specială în materia căilor de atac fiind cuprinsă în art. 141 alin. (1) C. proc. pen.
Prin urmare, chiar dacă menţinerea măsurii arestării preventive s-a făcut în baza art. 3002 C. proc. pen., încheierea dată în cursul judecăţii recursului nu poate fi atacată separat.
În concluzie, Înalta Curte constată că recursul inculpatului M.G.M. împotriva încheierii Curţii de Apel Bucureşti, ca instanţă de recurs, prin care s-a menţinut măsura arestării preventive, este inadmisibil, urmând a-l respinge, ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul-inculpat M.G.M. va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul M.G.M. împotriva Încheierii de şedinţă din 22 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. 25631/300/2009(2896/2010).
Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 decembrie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 4560/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2233/2010. Penal → |
---|