ICCJ. Decizia nr. 715/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALA
Sentinţa nr. 715/2010
Dosar nr. 7306/333/2009
Şedinţa publică din 26 aprilie 2010
Asupra plângerii de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 289 din 5 martie 2010 pronunţată de Judecătoria Vaslui în Dosarul nr. 7306/333/2009 s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Vaslui şi în baza art. 39 alin. (1) C. pen. şi art. 42 C. proc. pen., rap. la art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. coroborat cu art. 29 pct. 1 lit.,a C. proc. pen. şi art. 40 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect plângerea formulată de petentul L.V. împotriva rezoluţiei nr. 68/P din 28 mai 2009 a Direcţiei Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi, dată în Dosarul nr. 68/P/2008, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa a reţinut că petentul L.V. a formulat plângere împotriva rezoluţiei nr. 413/11/2/2009 din 30 octombrie 2009 a procurorului şef din cadrul Direcţiei Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi, prin care s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petiţionar împotriva rezoluţiei nr. 68/P/2008 din 28 mai 2009 a Direcţiei Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi, dată în dosarul nr. 68/P/2008.
Petentul a susţinut, în esenţă, faptul că procurorii care au instrumentat cauza nu s-au pronunţat asupra unor înscrisuri, pe care el le-a depus la dosar şi că, în opinia petiţionarului au valoare probatorie; nu s-a stabilit valoarea prejudiciului cauza şi nu s-au analizat toate probele.
Plângerea introductivă întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen. a fost completată şi precizată ulterior de petiţionar.
La termenul din 4 martie 2010 reprezentantul Ministerului Public - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi a invocat excepţia necompetenţei materiale şi după calitatea persoanei, a Judecătoriei Vaslui, faţă de împrejurarea că în cauză unul dintre intimaţi are calitatea de membru al Parlamentului României.
Pronunţându-se asupra excepţiei invocate, instanţa a reţinut că prin rezoluţia nr. 68/P/2008 din 28 mai 2009 a Direcţiei Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi s-a dispus în temeiul art. 228 C. pen. rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. neînceperea urmăririi penale împotriva numiţilor B.D. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 254 C. pen. rap. la art. 5 din Legea nr. 78/2000 şi art. 132 din Legea nr. 78/2000; B.V. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 255 C. pen. rap. la art. 5 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (două acte materiale faţă de D.B. şi B.D.) şi art. 25 C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000; B.D. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/200 şi A.F. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 255 C. pen. rap. la art. 5 din Legea nr. 78/2000.
Nemulţumit de soluţia dispusă de procuror petentul a formulat plângere în temeiul art. 278 C. proc. pen. iar procurorul şef din cadrul Direcţiei Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi a respins plângerea ca nefondată.
În argumentarea sentinţei de declinare a competenţei în favoarea Înaltei Curţi, instanţa, a avut în vedere dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., dar şi pe cele ale art. 27 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., art. 29 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. şi art. 40 pct. 1 lit. a) din acelaşi act normativ, precum şi calitatea de deputat, membru în Comisia pentru muncă şi protecţie socială pe care intimatul B.D. o avea la momentul la care s-ar fi consumat fapta imputată.
Investită cu judecarea cauzei de faţă, Înalta Curte, examinând plângerea formulată de petiţionar, respectiv actele şi lucrările din dosar reţine că prin două petiţii adresate Direcţiei Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi petiţionarul L.V. a susţinut că intimatul B.D. - director al A.J.O.F.M. Vaslui ar fi semnat un contract de vânzare-cumpărare pentru o parte a unui imobil cu destinaţia de locuinţe, vândut de intimatul B.V. cu sprijinul deputatului B.D. - membru în Comisia pentru muncă şi protecţie socială a Parlamentului României, act de vânzare-cumpărare nelegal, în opinia petentului, act care ar fi inclus şi un hol ce permitea accesul la scara de evacuare, iar pentru aceasta ar fi primit împreună cu soţia sa o excursie în Franţa.
A mai susţinut petentul, că intimatul B.D. în calitatea sa de deputat, ar fi favorizat tranzacţia în care au fost implicaţi intimaţii B.D. şi B.V., iar pentru această favorizare ar fi primit de la intimatul A.F. - fost director al Hidroelectrica SA Vaslui, o suprafaţă de teren.
În fine a mai arătat petiţionarul că intimaţii B.V. şi A.F. ar fi primit un teren de 410 mp din domeniul public al Primăriei Vaslui ca o recompensă pentru executarea sediului Romtelecom Vaslui.
În cauză s-au efectuat cercetări, solicitându-se relaţii de la A.J.O.F.M. Vaslui, respectiv documentaţia achiziţiei publice la care s-a referit petiţionarul şi au fost audiate părţile.
În urma actelor premergătoare efectuate s-a concluzionat, că în cauză nu există indicii temeinice care să ducă la concluzia indubitabilă a săvârşirii faptelor imputate, astfel că s-a dispus neînceperea urmăriri penale faţă de intimaţii din cauza de faţă, constatându-se că faptele nu există.
Înalta Curte, examinând rezoluţia atacată în raport de criticile invocate de petiţionar în plângerea sa, cât şi din oficiu constată, că soluţia de neîncepere a urmăririi penale dispusă de procuror în cauză este corectă.
În condiţiile în care aspectele reclamate de petent au fost verificate în baza actelor premergătoare şi nu au rezultat indicii privind săvârşirea unei infracţiuni de către intimaţi, care să intre în sfera de competentă a Direcţia Naţională Anticorupţie, iar procurorul de caz a lămurit toate aspectele descrise de petiţionar în sesizările sale, soluţia de neîncepere a urmăririi penale dispusă în cauză, în temeiul art. 10 lit. a) este legală şi temeinică, urmând a fi menţinută ca atare.
Aşa fiind, Înalta Curte, în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a), teza finală C. proc. pen., va respinge ca nefondată plângerea formulată de petiţionar şi va menţine rezoluţia atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul L.V. împotriva rezoluţiei nr. 68/P/2009 din 28 mai 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi, pe care o menţine.
Obligă petiţionarul la plata sumei de 100 cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 aprilie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 955/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 134/2010. Penal → |
|---|
