ICCJ. Decizia nr. 1414/2011. Penal. Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Fond

Decizii penale ICCJ 2011

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Sentinţa nr. 1414/2011

Dosar nr. 6355/1/2007

Şedinţa publică din 27 septembrie 2011

Asupra cauzei penale de faţă ;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

Inculpaţii D.I., B.D., D.E., D.M.L., V.S.M., D.M. şi C.C. au făcut obiectul cercetărilor în dosarul nr. 38/P/2005 al Secţiei de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de corupţie a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi au fost trimişi în judecată prin rechizitoriul din 28 februarie 2006, dosarul, înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie având numărul 3578/1/2006.

Prin acelaşi rechizitoriu, pentru inculpaţii menţionaţi, s-a dispus disjungerea cu privire la faptele din cauza prezentă, în aceasta, la 3 iulie 2007, prin rechizitoriul nr. 44/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie, ei fiind trimişi în judecată pentru infracţiunile prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 2481 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 33 lit. a) C. pen. (câte două fapte), în ce-i priveşte pe inculpaţii D.I., B.D., D.E., pentru complicitate, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) la infracţiunea prevăzută de art. 2481 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) acelaşi cod (inculpaţii D.M.L., V.S.M., D.M., C.C.) şi, respectiv, pentru complicitate, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) la infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaşi cod pentru inculpatul S.B.F.

Actul de inculpare a reţinut că inculpatul D.I., în calitate de manager – director general al Regiei Naţionale a Pădurilor şi ordonator de credite, a acceptat discutarea în Consiliul de Administraţie a unei note de fundamentare întocmită de coinculpatul B.D., care nu era îndreptăţit, conform fişei postului, să facă astfel de propuneri, notă ce nu avea la bază vreo solicitare reală a vreunei direcţii silvice cu privire la utilajul „buldomanipulator MI 400 – buldozer universal cu macara hidraulică pe şenile, lamă reglabilă în V, braţ hidraulic dotat la capăt cu greifer (gheare), şi care cuprindea preţ identic cu cel din ofertă, fără a cere prospectarea pieţii, a publicat un anunţ de participare cuprinzând clauze nelegale în scopul eliminării concurenţei, a aprobat lista de investiţii întocmită în numele Direcţiei Silvice Călăraşi în mod neregulamentar de către coinculpat, acesta nu avea competenţa să o facă, iar în condiţiile în care propria dispoziţie, nr. 364/2004 era dată în baza O.U.G. nr. 60/2001, nu a urmărit respectarea acesteia, nu a verificat legalitatea organizării, desfăşurării achiziţiei, precum şi a documentaţiei necesare, şi nu a intervenit pentru anularea procedurii de atribuire, în calitate de reprezentant al autorităţii contractante, după care s-a implicat activ în semnarea contractului de achiziţie, mijlocind contactul dintre coinculpatul S.B.F. şi martorul A.T., obligându-l pe acesta din urmă să semneze contractul în numele Direcţiei Silvice Călăraşi, unitate ce nu avea posibilitatea legală să contracteze, iar ulterior, fiind informat de starea necorespunzătoare a utilajului, raportat la necesităţile respectivei direcţii silvice, a insistat pentru efectuarea plăţii, dând, în acest sens, dispoziţie, fără a-şi delega atribuţiile de ordonator de credite şi acceptând, implicit, semnarea ordinului de plată de către coinculpaţii B.D. şi D.E., în condiţiile nerespectării legislaţiei privind achiziţiile publice, finanţele publice, în lipsa controlului financiar preventiv propriu, precum şi cu încălcarea ordinelor interne referitoare la acest control, precum şi a regulamentului, lucru ce a condus la achiziţia unui bun inutil şi necorespunzător calitativ, cu un adaos de 1.744%, generând astfel, prin activitatea sa, în mod direct, crearea unei pagube în dauna regiei în sumă de 8.685.695.760 lei vechi, prin aceasta obţinându-se un avantaj patrimonial în folosul SC E. SRL, încălcând principiul bunei gestiuni economico-financiare, activitatea fiind săvârşită prin fapte succesive, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, încadrarea juridică fiind infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută şi pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

La datele faptelor, D.I. avea calitatea de deputat în Parlamentul României.

Fapta inculpatei D.E., care în calitate de director economic în cadrul aceleiaşi regii şi membră în comisia de selecţie a ofertelor, nu a respectat dispoziţia directorului general, nr. 364 din 23 aprilie 2004, dată în baza O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile publice şi implicit nici legislaţia achiziţiilor publice, prin neparticiparea la activitatea de deschidere a ofertelor şi la cea de selecţie şi adjudecare, ea semnând procesul-verbal de adjudecare din birou, fără a verifica documentaţia de elaborare şi prezentare a ofertei, fără a face analiza de preţ şi prospectarea pieţii, fără a analiza şi aviza vreo cerere din partea direcţiei silvice amintită; cu privire la necesitatea achiziţiei şi fără a avea o solicitare reală cu privire la achiziţia utilajului, după care a semnat contractul în numele regiei, şi a acceptat semnarea aceluiaşi contract de către Direcţia Silvică Călăraşi, care nu avea această posibilitate, a luat în considerare lista de investiţii întocmită în numele direcţiei de către coinculpatul B.D., acesta neavând competenţa să o facă, după care a semnat ordinul de plată virând sumele către direcţia silvică, luând în considerare cererea acesteia, neaprobată de ordonatorul de credite, fără să ceară viza de control financiar-preventiv, fără să verifice legalitatea şi regularitatea operaţiunii care afecta patrimoniul regiei, fiind în cunoştinţă de cauză cu privire la achiziţia utilajului, astfel contribuind direct la cumpărarea unui bun inutil şi necorespunzător calitativ, cu un adaos de 1.744% şi la crearea unei pagube în bugetul regiei, în sumă de 8.685.695.760 lei vechi, prin aceasta obţinându-se un avantaj patrimonial în favoarea SC E. SRL, încadrarea juridică fiind infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută şi pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În ce priveşte fapta inculpatului B.D., actul de inculpare a reţinut că acesta, în calitate de director al Direcţiei Vânătoare, Producţie şi Investiţii din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor, preşedinte al comisiei de selecţie a ofertelor, a prezentat, fără a avea atribuţii şi competenţe, în Consiliul de Administraţie, o notă de fundamentare cuprinzând preţuri identice cu cele din ofertă, fără a avea o solicitare reală din partea vreunei direcţii silvice cu privire la utilajul menţionat, după care a organizat procedura de achiziţie în lipsa documentaţiei legale (elaborare, prezentare de oferte), acceptând întocmirea, de către coinculpatul D.M., a unui caiet de sarcini vag şi lapidar, alcătuit dintr-o singură filă, ce conţinea date identice cu cele din ofertă, a acceptat ca mod de lucru lipsa membrilor de la lucrările comisiei, nu a respectat criteriul tehnico-economic al ofertei celei mai avantajoase, nu a verificat documentele specifice din care să rezulte eligibilitatea ofertanţilor şi încadrarea bunului în parametrii tehnici şi calitativi necesari, a întocmit listele de investiţii în numele Direcţiei Silvice Călăraşi fără a avea competenţă, substituindu-se, astfel, atribuţiilor coinculpatului D.M.L., după care, cunoscând direct şi personal starea necorespunzătoare a utilajului şi, deşi l-a încunoştinţat pe coinculpatul D.I., nu s-a opus cumpărării, dar a şi semnat, fără a avea dreptul, atât cererea formală a direcţiei silvice amintită, cât şi ordinul de plată, fără însă a-l supune controlului financiar-preventiv, contribuind deci în mod direct, la achiziţia unui bun inutil şi necorespunzător calitativ cu un adaos de 1.744 %, ceea ce a generat pagubă în dauna regiei în sumă de 8.685.695.760 lei vechi, precum şi avantaj patrimonial în folosul SC E. SRL, faptele fiind săvârşite în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, încadrarea juridică fiind infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută şi pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În ce-l priveşte pe inculpatul D.M.L., s-a reţinut că acesta, membru în comisia de selecţie a ofertelor, nu a participat la lucrările acesteia, nu a studiat documentaţia de elaborare şi prezentare a ofertelor, nu a verificat eligibilitatea ofertanţilor, caracteristicile tehnice şi calitative ale utilajului ofertat, semnând formal şi din birou procesul-verbal de adjudecare, astfel încălcând prevederile legislaţiei achiziţiilor publice a căror aplicare deriva din lege şi din dispoziţia coinculpatului D.I., contribuind, deci, la cumpărarea de către regie, a unui bun necorespunzător şi la crearea unei pagube în dauna regiei, de 8.685.695.760 lei vechi, prin fapte comise succesiv, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, fapta întrunind elementele constitutive ale complicităţii prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), la infracţiunea de abuz în serviciu în contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută şi pedepsită de art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Referitor la persoana inculpatului V.S.M., rechizitoriul a reţinut că fapta acestuia, în calitate de membru în comisia de selecţie a ofertelor, el fiind şi consilierul juridic al regiei, de a nu participa la lucrările comisiei, de a nu fi studiat documentaţia de elaborare şi prezentare a ofertelor, de a nu verifica eligibilitatea ofertanţilor, caracteristicile tehnice şi calitative ale utilajului, semnând formal, din birou, procesul-verbal de adjudecare, astfel încălcând prevederile legislaţiei achiziţiilor publice şi dispoziţia emisă de coinculpatul D.I. a utilajului necorespunzător, cu consecinţa creării unei pagube de 8.685.695.760 lei vechi, prin acţiuni succesive, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale complicităţii, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), la infracţiunea de abuz în serviciu în contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută şi pedepsită de art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În ce-l priveşte pe inculpatul D.M., prin rechizitoriul procurorului s-a reţinut că acesta, în calitate de membru în comisia de selecţie a ofertelor, a participat la lucrările comisiei dar nu a sesizat că aceasta nu întrunea cvorumul legal, a alcătuit superficial documentaţia de elaborare şi prezentare a ofertelor, a redactat caietul de sarcini vag, sumar, lapidar, însă întocmai după ofertă, însemnând deci că a inserat numai caracteristici tehnice identice tocmai pentru a favoriza firma ofertantă, nu a verificat eligibilitatea ofertanţilor, realitatea caracteristicilor tehnice şi calitative ale utilajului oferit şi a întocmit procesul-verbal de adjudecare cu nerespectarea criteriului de atribuire a ofertei celei mai avantajoase tehnico-economic, astfel încălcând prevederile legislaţiei achiziţiilor publice, în acest mod aducându-şi aportul la cumpărarea, de către regie, a unui utilaj inutil, necorespunzător calitativ, ceea ce a creat pagubă de 8.685.695.760 lei vechi, acţiunile s-au săvârşit succesiv, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, încadrarea juridică fiind complicitate, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută şi pedepsită de art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Referitor la persoana inculpatului C.C., actul de inculpare a reţinut că fapta sa, el având calitatea de membru în comisia de selectare a ofertelor, de a nu participa la lucrările acesteia, de a nu fi studiat documentaţia de elaborare şi prezentare a ofertelor, de a nu verifica eligibilitatea ofertanţilor, caracteristicile tehnice şi calitative ale utilajului, el semnând formal şi din birou procesul-verbal de adjudecare, ceea ce constituie încălcarea prevederilor legislaţiei achiziţiilor publice, cu consecinţa cumpărării, de către regie, a unui bun inutil şi necorespunzător calitativ, paguba însumând 8.685.695.760 lei vechi, acţiunile fiind săvârşite succesiv, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale complicităţii, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), la infracţiunea de abuz în serviciu în contra intereselor publice, prevăzută şi pedepsită de art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În sarcina inculpatului S.B.F., rechizitoriul a reţinut că, acesta, administrator la SC E. SRL, împreună cu S.M., martor în cauză, i-a cerut învinuitului G.I. [referitor la persoana acestuia, prin rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)] să participe, ca ofertant, la licitaţie, i-a pus la dispoziţie ofertele în care se înscria, nereal, că utilajul este performant, provenea din Rusia, i-a predat autorizaţii nereale traduse din limba rusă, din acestea reieşind că SC E.S.T. SA este distribuitor autorizat al unor firme de renume din Federaţia Rusă, Ucraina pretinzând că aceasta depune la Regia Naţională a Pădurilor documentaţia firmei amintită, a redactat un contract de vânzare-cumpărare şi o factură din care reiese că a cumpărat utilajul de la SC C.G. SRL, l-a livrat însă regiei prin interpunerea învinuitului, utilajul fiind însă vechi, necorespunzător calitativ, neînsoţit de certificat de provenienţă, de origine, de calitate, conformitate şi garanţie, s-a implicat activ în semnarea contractului, intervenind direct la coinculpatul D.I., personal, a constatat că utilajul nu este corespunzător calitativ, dar nu a luat nicio măsură pentru remedierea deficienţelor, asigurarea service-ului sau înlocuirea cu un utilaj performant, prin prezenţa şi atitudinea sa contribuind la plata bunului şi, ca atare, la producerea pagubei, el a cerut şi a încasat banii, ceea ce constituie folos patrimonial, fiind, deci, complice la infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Prin acelaşi rechizitoriu, în legătură cu achiziţia de arme tranchilizante şi accesorii, s-a reţinut că inculpatul B.D., director al Direcţiei Vânătoare, Producţie şi Investiţii, fără a avea competenţe în avizarea şi propunerea de achiziţionare dotări tehnico-materiale, cu referire arme tranchilizante şi accesorii, fără a avea cereri reale din partea direcţiilor silvice sau aprobări ale Consiliului de Administraţie, fără a fi în posesia unor studii de fezabilitate şi de specialitate cu privire la necesitatea, utilitatea şi repartizarea armamentului de acest tip, a dat unui număr de 5 directori de direcţii silvice, mape cu documente deja redactate ca şi cum ar fi provenit de la acestea, ele cuprindeau cereri de oferte şi oferte, adresate exclusiv firmelor controlate de învinuitul A.F. (faţă de care, procurorul a disjuns cauza), contracte, toate întocmite cu SC H.V.E. SRL, administrată de acelaşi A.F., şi, deşi fiind înştiinţat că armele nu sunt necesare şi nu sunt fonduri băneşti pentru plată, nu a luat în seamă acestea, insistând pentru ca documentele să fie înregistrate şi semnate, direcţiile silvice neavând personalitate juridică şi nici competenţe pentru a semna pentru bunuri a căror valoare depăşea 1 miliard lei vechi, încălcând regulamentul regiei şi O.U.G. nr. 60/2001, cu privire la achiziţiile publice a întocmit liste cu investiţii nereale, în acestea nefiind incluse accesoriile, el, împreună cu coinculpata D.E., semnând ordine de plată către direcţiile silvice, deşi nu avea delegare, armamentul şi accesoriile fiind în cantităţi ce depăşeau cu mult necesarul regiei, cu adaosuri cuprinse între 71% şi 465 % peste cele mai mari preţuri de pe piaţă, a creat direct o pagubă în sumă de 10.713.200.000 lei vechi reprezentând diferenţa de adaos, ceea ce a condus la avantajarea patrimonială a învinuitului sus-menţionat, faptele fiind săvârşite în mod succesiv, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, încadrarea juridică fiind infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută şi pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 33 lit. a) C. pen.

Inculpata D.E., director economic al regiei, neanalizând documentaţia de preţ, neurmărind întocmirea documentelor justificative pentru fiecare operaţiune care afectează patrimoniul atât al regiei cât şi al subunităţilor, neefectuând controlul asupra operaţiunilor patrimoniale, neverificând ca aprovizionarea tehnico-materială să se desfăşoare în strictă concordanţă cu necesităţile regiei, neurmând propunerile subunităţilor pentru a analiza şi aviza, nerespectând prevederile legale şi ordinul intern privind efectuarea şi exercitarea controlului financiar propriu, preventiv, şi, în unele situaţii, fără a avea înregistrate în momentul respectiv cereri formale venite din partea direcţiilor silvice şi nici a listelor de investiţii formale întocmite neregulamentar de către coinculpatul B.D., fără a verifica dacă direcţiile silvice aveau competenţa de a semna contractele, fără a se asigura că achiziţia este în conformitate cu O.U.G. nr. 60/2001, a semnat, alături de coinculpaţii B.D. şi D.I., toate ordinele de plată pentru sumele repartizate direcţiilor silvice, strict în vederea efectuării plăţii către SC H.V.E. SRL şi cu un avans nelegal de 50%, astfel determinând achiziţionarea armamentului şi accesoriilor în cantităţi ce depăşeau cu mult necesarul regiei şi cu un adaos cuprins între 71% şi 465% peste cele mai mari preţuri de pe piaţa liberă, direct, deci, păgubind regia cu suma de 10.713.000.000 lei vechi ce reprezintă diferenţa de adaos şi creând avantaj patrimonial învinuitului A.F., faptele fiind comise în mod succesiv, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu în contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 33 lit. a) C. pen.

Referitor inculpatului D.I., s-a reţinut că acesta, manager – director general, ordonator de credite, a semnat, alături de coinculpată, mai multe ordine de plată şi a acceptat semnarea altora de către ceilalţi doi coinculpaţi, pentru sume în vederea alimentării conturilor direcţiilor silvice strict pentru a se achita către SC H.V.E. SRL, dar fără a avea la bază cereri aprobate în Consiliul de Administraţie, de asemenea, nici studii de fezabilitate privind necesarul şi cantitatea de armament, precum şi repartizarea lui în teritoriu, fără a avea o documentaţie privind utilitatea întregii cantităţi, fără a supune operaţiunile controlului financiar preventiv în conformitate cu O.G. nr. 119/1999 privind controlul financiar intern şi controlul financiar preventiv şi propriului ordin intern, fără a se asigura că achiziţia s-a desfăşurat cu respectarea O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, substituindu-se în atribuţiile altor organisme cu privire la activităţile de ameliorare şi conservare a fondului cinegetic în încercarea de a justifica achiziţia, toate acestea pentru ca achiziţia, cu un avans nelegal de 50%, cantitate ce depăşea necesarul şi cu adaosuri cuprinse între 71% şi 465% peste cele mai mari preţuri de pe piaţa liberă, el păgubind direct bugetul regiei cu 10.713.200.000 lei vechi ce reprezintă diferenţa de adaos, şi pentru a avantaja patrimonial firma învinuitului A.F., faptele fiind săvârşite succesiv, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, constituie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută şi pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 33 lit. a) C. pen.

În actul de sesizare a instanţei supreme, competentă după calitatea persoanei inculpatului D.I., deputat în Parlamentul României, s-a susţinut că potrivit H.G. nr. 1105 din 25 septembrie 2003, privind organizarea şi funcţionarea R.N.P. R.S., Regia Naţională a Pădurilor „R.S.”, persoană juridică, funcţionează sub autoritatea Ministerului Agriculturii, exercită atribuţii de serviciu public cu specific silvic, administrează întregul fond forestier naţional de interes public, acestea regăsindu-se şi în Legea nr. 26/2006 – Codul Silvic. De asemenea, are ca obiect de activitate aplicarea strategiei naţionale în domeniul silviculturii şi acţiuni de apărare, conservare, dezvoltare durabilă a fondului forestier proprietate publică a statului, pe care îl administrează autonom.

Totodată, s-a mai susţinut că fiind instituţie publică şi prin prisma art. 145 C. pen., aflată sub controlul ministerului amintit, Regia Naţională a Pădurilor „R.S.”, se încadrează la art. 5 lit. b) din O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, astfel că acest act normativ se aplică în domeniul atribuirii oricărui contract de achiziţie publică, având caracterul de autoritate contractantă, aceasta în vederea respectării unor criterii de natură economică, chiar dacă achiziţiile se făceau din fonduri proprii pentru că legea arătată nu distinge, iar fondurile proprii sunt tot publice, aspect relevat şi de actul de control întocmit de A.N.A.F., în fondurile publice incluzându-se şi veniturile proprii, conform Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice.

Ca situaţie de fapt, s-a relevat că în luna iulie 2003, SC S.V.T. SRL, cu sediul social declarat în Bucureşti, asociaţi S.V. şi C.V., a importat din Ucraina un utilaj denumit buldozer universal cu macara hidraulică pe şenile, de tip militar, construit pe şasiu de tanc tip T55, model 1978, ce avea în faţă o lamă reglabilă în V, iar în partea din spate, un braţ hidraulic dotat cu greifer (gheare), el era propriu pentru îndepărtarea de obstacole de pe drum, folosind lama sau ridicarea sau aşezarea de obstacole, utilajul consuma cca 80 l motorină pe oră, motorul scotea fum, iar pentru a putea fi folosit în aplicaţii civile trebuia evaluat. Declaraţia vamală de import a înscris că utilajul a avut valoare în vamă 6.250 dolari SUA.

Acest utilaj a fost transportat şi descărcat la Staţia C.F.R. Gorj, destinatar fiind SC E.G.R. Rovinari SRL, asociat şi administrator fiind S.M., transportul sosind la 04 iulie 2003. În august 2003, la această societate a devenit asociat şi T.I., ei recepţionând transportul, după ce staţia a utilizat o macara.

În staţie, utilajul a staţionat circa două săptămâni, după care a fost parcat în curtea SC M. SRL, aparţinătoare tot lui S.M., aici fiind reparat şi vopsit în culoare portocalie.

Până în anul 2004, utilajul a staţionat acolo şi nu a fost folosit, deşi S.M. a întreprins mai multe tentative de a-l vinde.

În continuare, în martie 2004, D.I. l-a informat pe D.M.L., director al Direcţiei Tehnice, despre faptul că în judeţul Gorj se afla un utilaj care ar putea fi folosit la lucrări de pregătire a terenului pentru replantare de puiet şi i-a cerut să ia măsuri pentru testare.

La rândul său, D.M.L. a luat legătura cu B.C., directorul Direcţiei Silvice Târgu Jiu, acestuia cerându-i să se intereseze despre utilaj.

La 29 martie 2004, D.M.L., cu nota nr. 2888, a cerut Direcţiei Silvice Târgu Jiu efectuarea unei demonstraţii practice cu un utilaj greu, pentru scoaterea cioatelor.

La 01 aprilie 2004, Direcţia Silvică Târgu Jiu, pentru organizarea testului, a întreprins aceasta, participând B.C., director, N.N., fost director tehnic, E.G., şef de ocol Bumbeşti – Gorj, I.I., şef ocol Târgu Jiu, T.I., şef ocol Tismana, testarea a avut loc pe raza ocolului silvic Târgu Jiu UP 1 Strâmba, la urmărirea penală reţinându-se că martorii au declarat că utilajul era inutilizabil în zonele de deal şi de munte, era prea mare, drumurile forestiere având lăţimea de doar 4 m, iar consumul estimat a fost de 40-50 l/oră, dotarea utilajului recomandându-l pentru deszăpezire, practic, utilajul a scos din rădăcini copaci.

La 08 aprilie 2004, cei care au participat la testare au întocmit o notă de constatare.

La 23 aprilie 2004, D.I. a emis decizia nr. 364 de numire a comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziţii de lucrări, membrii fiind B.D., D.M.L., D.E., D.M., C.C. şi V.S.M.

În continuare, sub nr. 6766, la 14 iulie 2004, la regie s-a înregistrat oferta SC E. SRL Târgu Jiu, administrată de S.B.F., aceasta incluzând două utilaje, unul de tip buldomanipulator MI 400, celălalt, TLT 100A, ambele construite pe şasiu de tanc, aceasta, de asemenea, înscriind consum de 55l/oră şi având anexate unele caracteristici tehnice.

La regie, pe ofertă, inculpatul D.I. a înscris : „director investiţii producţie, urgent discuţii”.

La rândul său, inculpatul B.D., la aceeaşi dată, a redactat nota de propunere a achiziţionării utilajelor „pentru scoaterea cioatelor şi care să fie dotate cu macara pentru ridicarea de obiecte”, în aceasta, privind buldomanipulatorul MI 400, din oferta SC E. SRL (179.000 Euro) prevăzând preţul de 180.000 Euro, iar în ce priveşte caracteristicile tehnice, a punctat „lamă frontală reglabilă şi macara”.

La 16 iulie 2004, Consiliul de Administraţie al R.N.P., la punctul 44 al şedinţei, a introdus „Achiziţionare utilaje. Se aprobă”.

Inculpatul D.I., aprobând nota, a făcut vorbire de „utilaje performante pentru reparaţii de drumuri forestiere şi exploatarea lemnului”.

În continuare, la 23 iulie 2004, sub semnătura inculpatului D.I., se emite anunţul de participare la licitaţie în vederea achiziţionării de produse, anunţul apărând în M.O. la 28 iulie 2004.

În ce priveşte conţinutul anunţului, s-a stabilit criteriu de selecţie oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic, dar acesta nu a fost calculat, precum şi interdicţia prezentării de oferte alternative, acestea pentru a elimina asocierea altor ofertanţi.

În legătură cu documentaţia de elaborare şi prezentare a ofertei, caietul de sarcini a fost redactat pe o singură filă, nedatată, neştampilată, nesemnată, iar fişa de date tehnice, nici aceasta nu a fost datată, semnată sau ştampilată, iar în ce priveşte utilajul, erau descrise exact caracteristicile tehnice din ofertă.

În ce priveşte firma ofertantă, administratorul SC E.S.T. SA Târgu Jiu G.I., solicitat fiind de inculpatul S.B.F. şi de S.M., pentru a beneficia de un comision, a înaintat R.N.P. aceeaşi ofertă tehnică, pe care şi-a aplicat ştampila şi antetul, dar nu a ridicat sau depus documente pentru licitaţie, sarcina revenindu-i inculpatului S.B.F.

Pentru SC E.S.T. SA caietul de sarcini a fost ridicat de împuternicita C.M., iar garanţia de participare s-a virat din contul SC E. SRL în contul ofertantului.

Dintre cele zece societăţi comerciale care au ridicat caietul de sarcini, opt nu s-au prezentat la licitaţie, rechizitoriul reţinând că această atitudine s-a datorat faptului că datele tehnice erau un bluff, licitaţia nu a fost serioasă, nu şi-au dat seama ce se dorea, specificaţia din caietul de sarcini era incompletă, nu se mai auzise de un asemenea hibrid, ceea ce se dorea a se cumpăra era un „tractor pe şenile”.

În ce priveşte licitaţia, s-au prezentat SC E.S.T. SATârgu Jiu şi SC G.F.C. SRL Bucureşti, aceasta din urmă fiind o firmă mică şi fără cifră de afaceri semnificativă.

La 15 septembrie 2004, comisia alcătuită din inculpaţii B.D., D.E., D.M.L., V.S.M., D.M. şi C.C. au întocmit procesul-verbal de deschidere a ofertelor, dar, ca membri ai comisiei de selecţie a ofertelor, nu au cerut de la SC E.S.T. SA nicio minimă cerinţă privind capacitatea tehnică, economico-financiară, iar actul întocmit a fost semnat numai de 3 membri de drept din totalul de 6, deci el nu este valabil, pentru D.M.L. semnând P.L., pentru D.E., a semnat A.B., iar pentru V.S.M., a semnat H.C.

În continuare, la 27 septembrie 2004, rechizitoriul a reţinut că în numele celor amintiţi, s-a redactat hotărârea comisiei de evaluare pentru adjudecarea licitaţiei, câştigătoare fiind declarată oferta SC E.S.T. SA, singurii care au confirmat că ar fi participat la lucrările comisiei fiind inculpaţii B.D. şi D.M., celălalt ofertant, SC G.F.C. SRL prezentând un preţ mai mare decât ofertantul câştigător, în realitate, oferta primei nefiind identificată în arhiva R.N.P.

În legătură cu unele documente traduse din limba rusă, „autorizări” pentru SC E.S.T. SA şi SC G.F.C. SRL, împuterniciri ce, aparent, ar fi determinat participarea la licitaţie a două societăţi, rechizitoriul a reţinut că autenticitatea acestora trebuie clarificată şi a disjuns cauza pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals.

În ce priveşte repartizarea utilajului buldomanipulator tip MI 400, actul de inculpare a reţinut că Direcţia Silvică Călăraşi propusese, la 10 septembrie 2004, să fie aprobată o listă de investiţii pentru două utilaje, unul echipat cu freză de 270 cai putere, celălalt, tractor de 210 cai putere echipat cu rotor (burghiu), dar, la acea dată, procedura de achiziţie era în desfăşurare, astfel că inculpaţii D.I. şi B.D. au speculat cererea profesională şi de bună-credinţă a direcţiei şi i-au repartizat buldomanipulatorul, la 05 octombrie 2004 întocmindu-se „Lista maşinilor şi utilajelor independente pe anul 2004”, la poziţia 2 înscriindu-se buldomanipulatorul cu preţul de 7.300.000.000 lei vechi şi au impus semnarea contractului cu firma adjudecatară. Referitor acestui aspect, contractul s-a redactat la 06 octombrie 2004 la sediul Direcţiei Silvice Călăraşi de către inculpatul S.B.F. şi O. (fostă G.) O.I., împreună cu directorul tehnic al direcţiei, V.M., el fiind semnat de A.T., director, de directorul tehnic amintit, de V.E., director economic, iar din partea SC E.S.T. SA de către împuternicita G.(O.)O.I.

Faptic, utilajul a fost adus, la 22 octombrie 2004, pe un trailer, la Ocolul Silvic Lehliu, de către inculpatul S.B.F., punctul de lucru de destinaţie fiind Cernavodă.

Folosindu-se utilajul la decopertarea şi eliberarea terenului de masă vegetală amorfă, acesta nu a reuşit să scoată cioate, acest lucru fiindu-i comunicat inculpatului D.I.

Pentru a constata cele sesizate, inculpatul B.D. l-a contactat pe coinculpatul S.B.F., pe un şef de ocol, un inginer de la mecanizare şi un pădurar, aceştia declarând că utilajul pornea foarte greu, emana fum negru, consumul de carburant era enorm, 80-100 l/oră, comenzile erau greu de manevrat, el a îndepărtat masa amorfă de pe sol (tufe, iarbă înaltă) nu putea scoate cioate pentru că nu avea putere, patina, nu avea aderenţă la sol, era vechi, era, cu siguranţă, strict militar, mecanicul nu avea vizibilitate, nu fusese folosit o perioadă lungă de timp, chiar s-a defectat, se poticnea.

În ce priveşte documentaţia, direcţiei i s-au înmânat procesul-verbal de deschidere a ofertelor, oferta tehnică, scrisoarea de garanţie bancară, împuternicirea de a încheia contractul, iar la cererea inculpatului S.B.F., procesul-verbal de primire s-a semnat la 24 noiembrie 2004.

Referitor la modalitatea plăţii, pentru că Direcţia Silvică Călăraşi nu dispunea de suma necesară şi nici nu dorea achiziţia, la 10 decembrie 2004 s-a cerut regiei sprijin financiar, inculpaţii D.E. şi B.D. semnând ordinul de plată. Ca atare, la 16 decembrie 2004 suma s-a virat către SC E.S.T. SA, în aceeaşi zi banii intrând în contul SC E. SRL.

În ianuarie 2005, buldomanipulatorul s-a primit la Ocolul Silvic Moroieni, aici a fost pornit o singură dată, nu a fost însoţit de un manual de intrucţiuni, certificate de omologare sau declaraţie de import vamal, ci doar de „manualul tancului T55”.

Raportul de constatare efectuat în faza urmăririi penale de specialiştii Direcţiei Naţionale Anticorupţie a evidenţiat că utilajul a fost introdus în ţară cu valoarea declarată în vamă de 6.250 dolari SUA la cursul de schimb 33.828 lei vechi/dolar, s-au adăugat taxe vamale, comisioane şi T.V.A. de 93.968.331 lei vechi, contravaloare transport 165.379.088 lei vechi, în total rezultând valoarea de 470.772.419 lei vechi, iar la data plăţii, la cursul 29.510 lei vechi/dolar, valoarea totală s-a ridicat la 294.330 dolari SUA.

Totodată, din preţul total de achiziţie, 8.685.695.760 lei vechi, adaosul SC E. SRL a fost de 5.162.383.517 lei vechi, în procente acesta fiind de 241,62 %, iar cumulat (importator-ofertant), procentul este de 1.744,98%.

Referitor la data constituirii ca parte civilă, actul de inculpare a reţinut că la 19 decembrie 2005, cu adresa nr. 13613, R.N.P. s-a constituit în această calitate cu suma de 868.569,5760 lei (noi) reprezentând contravaloarea buldomanipulatorului, la aceasta adăugându-se 1.785 lei (noi) motorina consumată.

În legătură cu achiziţiile de arme tranchilizante şi accesorii, rechizitoriul a reţinut că la data efectuării acestei operaţiuni, în România existau 152 de societăţi comerciale, cluburi, asociaţii autorizate care importau şi comercializau armament, 27 numai în Bucureşti, dar au fost selecţionate 5 societăţi comerciale toate administrate sau controlate direct sau prin interpuşi, de către A.F., şi, ca atare, inculpaţii D.I., B.D. şi D.E. corelat, au acţionat, cunoscând şi coordonând activitatea direcţiilor silvice Slobozia, Piteşti, Giurgiu, Bucureşti, Târgovişte pentru crearea unei aparenţe de legalitate şi dirijarea, unitară, a virării banilor astfel ca aceştia să ajungă în contul societăţii comerciale administrată de A.F.

La 21 februarie 2007, R.N.P., prin adresa nr. 1147/SM a comunicat că în arhiva sa nu se regăsesc documente privind planul de investiţii pe anul 2004 în vederea achiziţiilor de armament şi accesorii şi nici hotărârile Consiliului de Administraţie cu privire la acest subiect.

Faptic, cele 20 de arme şi accesoriile, în decembrie 2004, au fost distribuite celor 5 direcţii silvice (câte 4 pentru fiecare), una a fost trimisă la ICAS Braşov, la direcţii a rămas câte o singură armă, celelalte fiind repartizate altor direcţii silvice.

La data rechizitoriului, s-a reţinut că la 19 direcţii silvice se afla câte o armă şi una la ICAS Braşov, din acestea, 15 nu s-au utilizat pentru că nu au existat situaţii care să impună folosirea lor, iar 4 direcţii le-au utilizat, şi pe scară largă, a fost folosită arma repartizată ICAS Braşov, acesta reuşind să acopere necesităţile de tranchilizare pentru raza a 8 direcţii silvice.

Acelaşi raport de constatare întocmit de specialiştii Direcţiei Naţionale Anticorupţie a înscris că valoarea acestei achiziţii a fost 16.737.000.000 lei vechi, câte 3.347.400.000 lei vechi pentru fiecare direcţie silvică, iar comparând preţul unui producător danez, cu cel practicat de R.N.P. rezultă că SC H.V.E. SRL a practicat adaos comercial de 13.145.522.360 lei vechi, iar cel mediu este de 177,85 %, peste cele mai mari, acesta constituind prejudiciu.

Referitor acestui aspect, la 12 iunie 2007, cu adresa nr. 3819, R.N.P. s-a constituit parte civilă cu suma de 10.713.200.000 lei vechi, adaos comercial practicat de către SC H.V.E. SRL.

Rechizitoriul, referitor achiziţiei, a reţinut că R.N.P. este administratorul fondului forestier naţional, dar nu are competenţe în activităţile cinegetice.

Învinuirile din rechizitoriu au fost stabilite în baza mijloacelor de probă administrate la urmărirea penală, respectiv a adresei nr. 13613 din 13 decembrie 2005 a R.N.P. de constituire parte civilă, procesul-verbal intermediar al A.N.A.F., nr. 310208 din 13 septembrie 2005, raportul de constatare întocmit de specialistul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, documentaţii achiziţii, procese-verbale consiliu de administraţie R.N.P., program de investiţii – liste de investiţii, documente bancare, autorizări traduse din limba rusă, contract furnizare, hotărâri ale comisiei de evaluare adjudecare, proces-verbal predare primire, pagini descărcate de pe internet, curs valutar an 2004, cereri de oferte, oferte, procese-verbale de adjudecare, a declaraţiilor martorilor N.G., B.C., N.N., E.G.D., C.D., I.I., T.I., T.I., ş.a., a fişelor posturilor inculpaţilor, ordine de plată şi facturi, acte privind repartizarea, componenţa comisiei de evaluare, documente privind firmele administrate sau controlate de A.F., S.M., circuitul banilor încasaţi, respectiv facturi şi alte instrumente de plată, documente ridicate de la direcţiile silvice, declaraţii inculpaţi care nu s-au considerat vinovaţi.

În faza urmăririi penale, inculpatul D.I. a depus, în apărarea sa, printre altele, un raport de expertiză extrajudiciară cuprinzând cifre şi date statistice privind rezultatele economice ale R.N.P., raport de evaluare a buldomanipulatorului întocmit de evaluatorul C.G.M., referat al Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice Braşov (pentru arme tranchilizante).

Inculpatul B.D., în aceeaşi fază în probaţiune, a depus un memoriu întocmit de o casă de avocatură în care este contestată calitatea de autoritate contractantă a R.N.P. – R.S.

În ce-l priveşte pe inculpatul S.B.F., la urmărirea penală a dat o singură declaraţie în calitate de făptuitor, dar ulterior s-a prevalat de dispoziţiile art. 70 alin. (2) C. proc. pen., aceeaşi atitudine având-o şi la prezentarea materialului de urmărire penală.

La cercetarea judecătorească, audiaţi fiind, inculpaţii au declarat că nu sunt vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, au desfăşurat, strict, activităţi în realizarea atribuţiilor posturilor deţinute şi a dispoziţiilor managerului director general, a reglementărilor Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a R.N.P., a H.G. nr. 1105/2003 privind organizarea şi funcţionarea R.N.P., a hotărârilor Consiliului de Administraţie „R.S.” că s-au plătit achiziţiile din fonduri proprii, sursele acestora provenind din valorificarea bunurilor din domeniul de activitate a regiei, plăţile nu s-au făcut din surse bugetare, regia nefiind autoritate contractantă nu aveau obligaţia să respecte O.U.G. nr. 60/2001, toate bunurile achiziţionate sunt necesare şi utile, eventual, nefolosirea lor sau utilizarea sporadică nu le este imputabilă, în patrimoniul R.N.P. neproducându-se vreun prejudiciu.

În ce priveşte controlul financiar preventiv intern, inculpaţii D.I., B.D. şi D.E. au declarat că plăţile fiind făcute din fonduri proprii, nu s-a realizat decât un transfer de astfel de fonduri la direcţiile silvice.

Inculpaţii D.M.L., D.M., V.S.M., C.C. au recunoscut că fie nu au participat, faptic, la lucrările comisiei de selecţie a ofertelor, dar au semnat procesul-verbal pentru că aşa se întâmpla, fie că la acele date erau angajaţi în alte atribuţii specifice posturilor sau V.S.M., consilier juridic nici nu avea obligaţii cu privire la achiziţii.

Toţi inculpaţii au relevat indicatorii de performanţă înregistraţi de R.N.P. până în anul 2005, când, schimbându-se puterea politică, unii au fost înlăturaţi din posturile deţinute, alţii, în baza profesionalismului propriu, fiind fie reîncadraţi, fie, unii, deţinând şi la această dată posturi de decizie în R.N.P. R.S.

Partea civilă Regia Naţională a Pădurilor - R.S., la cercetarea judecătorească, nu a dorit să fie ascultată şi a depus (filele 262 şi 263 volum III dosar I.C.C.J., secţia penală) înscrisuri referitoare la o solicitare adresată de reprezentantul R.N.P., Direcţiei Economice Statistici şi Prognoze, în aceasta cerându-se dacă este necesar, să fie solicitată o expertiză contabilă/tehnică pentru evaluarea prejudiciului, obiectivele acesteia (dacă este considerată necesară), actualizarea sumelor pentru care se constituie parte civilă.

La 04 octombrie 2010, respectiva direcţie comunicând că „în perioada 15 noiembrie 2005 – 23 februarie 2006, Curtea de Conturi – Secţia de control financiar ulterior, a efectuat un control privind situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului pentru perioada 2003-2005 la Regia Naţională a Pădurilor R.S., fără să identifice, nominalizat, existenţa unui prejudiciu înregistrat în evidenţa contabilă a R.N.P., prejudiciu care să fie consecinţa imediată a achiziţiilor bunurilor ce fac obiectul dosarului nr. 6355/1/2007”. S-a mai menţionat că actul de control a fost înregistrat sub nr. 10461 din 23 februarie 2006.

În cauză, la cererea inculpatului D.I., au fost ascultaţi martorii P.G., R.E., M.C.L., S.M., M.G., S.S., M.F., T.N., P.C., C.P., T.G.I.

Inculpaţii au depus în dosar, acte.

S-au audiat martorii din lucrări, toţi cei avuţi în vedere de procuror la trimiterea în judecată, exceptând-o pe martora V.E., decedată după sesizarea instanţei, la termenul de judecată din 02 iunie 2011, în baza art. 327 alin. (3) C. proc. pen. dispunându-se citirea depoziţiei date de aceasta în cursul urmăririi penale.

Pe de altă parte, la cererile inculpaţilor D.I., B.D., D.E., la termenul de judecată din 04 noiembrie 2010, s-a încuviinţat efectuarea unei expertize contabile, obiectivele acesteia fiind stabilite inclusiv cu acordul procurorului, B.D. şi D.E. formulând şi câte un obiectiv suplimentar cu referire la apărarea lor, de asemenea încuviinţate şi, totodată, la acelaşi termen, s-a încuviinţat ca expert parte, expertul C.P.M.

Cererea de efectuare a expertizei contabile a fost susţinută şi de către ceilalţi inculpaţi.

În ce priveşte expertiza contabilă, la termenul de judecată din 13 decembrie 2010, s-a stabilit ca aceasta să răspundă obiectivelor astfel cum au fost individualizate în încheierea de şedinţă (filele 319 verso, 320 vol. III dosar instanţă).

La termenul de judecată din 06 mai 2011, s-au admis obiecţiunile procurorului la raportul de expertiză contabilă, la 27 mai 2011 înregistrându-se răspunsurile expertului.

Înalta Curte, asupra cauzei penale, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, se constată că faptele pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată fie în forma autoratului, fie în cea a complicităţii, nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, obţinerea unui avantaj material pentru altul, prevăzută de art. 248, raportat la art. 2481 C. pen., cu referire la art. 132 din Legea nr. 78/2000 şi la art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) în ce-i priveşte pe inculpaţii D.I., B.D., D.E., S.B.F.

Astfel, potrivit art. 248 C. pen., constituie infracţiune de abuz în serviciu contra intereselor publice, fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unei instituţii de stat ori unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia.

Dacă fapta a avut consecinţe deosebit de grave, sunt incidente dispoziţiile art. 2481 C. pen., iar dacă fapta funcţionarului public conduce la obţinerea, pentru sine sau pentru altul, a unui avantaj patrimonial sau nepatrimonial, sunt aplicabile dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Dar, pentru a subzista textul incriminator al infracţiunii de abuz în serviciu, sunt necesare, cumulativ, elementul de existenţă a unei situaţii premiză şi altul, conţinutul constitutiv. Ca premiză, trebuie să existe un serviciu apt să fie competent să efectueze acte de natura acelora care condiţionează abuzul, iar conţinutul constitutiv trebuie să fie dat de manifestări obiective şi atitudini subiective ale subiectului activ.

Elementul material al laturii obiective poate consta din acţiune sau inacţiune, respectiv îndeplinirea defectuoasă sau din neîndeplinirea unui act care intra în atribuţiile de serviciu ale subiectului activ.

Manifestările trebuie să îmbrace, ca urmare imediată, cauzarea unei tulburări însemnate bunului mers al funcţionării unui organ, instituţie de stat sau unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 C. pen., sau o pagubă în patrimoniul acesteia de peste 200.000 RON în cazul formei calificate.

Latura subiectivă, în cazul infracţiunii de abuz în serviciu, reprezintă intenţie, fie directă, fie indirectă, respectiv funcţionarul public a prevăzut că acţiunile sale abuzive vor duce la urmările păgubitoare arătate, ori a urmărit, sau a acceptat producerea lor.

În actul de sesizare a instanţei, s-a reţinut că Regia Naţională a Pădurilor „R.S.” este autoritate contractantă, că inculpaţii D.I., B.D., D.E., în calităţile profesionale avute în cadrul acesteia, erau obligaţi să aplice, în achiziţiile efectuate (atât pentru utilaj, cât şi pentru arme tranchilizante şi accesorii) O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, prin organizarea de licitaţii, iar ceilalţi inculpaţi, membri în Comisia de evaluare, pentru deschiderea ofertelor şi adjudecarea, prevederile actului normativ indicat, toţi, abuziv, au ignorat dispoziţiile actului, cauzând o pagubă însemnată regiei prin achiziţionarea unui produs şi a celorlalte; acestea fie nu erau prevăzute în planul de investiţii, fie nu erau necesare, nu erau proprii obiectului de activitate.

Sub acest aspect, din examinarea actelor normative incidente R.N.P. „R.S.”, potrivit Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, ale H.G. nr. 1105/2003 privind reorganizarea R.N.P. „R.S.”, Legea nr. 212/2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, se prevede, la art. 5 alin. (1) lit. c) că este autoritate contractantă, oricare persoană juridică care a fost înfiinţată pentru a desfăşura activităţi de interes public, fără caracter comercial sau industrial şi care se află cel puţin în una din următoarele situaţii : - este finanţată din fonduri publice; - se află în subordinea sau sub controlul unei autorităţi sau instituţii publice; - în componenţa Consiliului de Administraţie/organului de conducere, mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia sunt numiţi de către o autoritate ori instituţie publică.

Potrivit art. 1 alin. (5) din H.G. nr. 1105/2003 privind reorganizarea R.N.P. „R.S.”, aceasta funcţionează sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, deci nu este în subordinea sau sub controlul unei autorităţi sau instituţii publice, raporturile dintre cele două entităţi fiind reglementate de Legea nr. 26/1996 - Codul Silvic, acesta, în art. 11 prevăzând că R.N.P. funcţionează pe bază de gestiune economică şi autoritate financiară.

Art. 7 din H.G. nr. 1105/2003 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Naţionale a Pădurilor - R.S. prevede că R.N.P. „R.S.” are ca obiect de activitate: a) aplică strategia naţională în domeniul silviculturii şi acţionează pentru apărarea, conservarea, dezvoltarea durabilă a fondului forestier prin acte şi fapte de comerţ, a produselor specifice fondului forestier, în condiţii de eficienţă economică, exercitând şi atribuţii de serviciu public cu specific silvic.

Art. 3 lit. h) din O.U.G. nr. 60/2001 cu privire la achiziţiile publice, definind fondurile publice ce reprezintă una din sursele de finanţare a achiziţiilor publice, le individualizează ca fiind sumele alocate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, bugetul fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele locale, bugetul instituţiilor publice, ajutoare financiare externe, credite externe contractate sau garantate de stat sau de autorităţi, precum şi împrumuturi interne contractate de autorităţi ale administraţiei publice locale, iar Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, defineşte similar fondurile publice, administrarea acestora revenind în responsabilitatea instituţiilor publice implicate în procesul bugetar.

Art. 1 alin. (2) din H.G. nr. 1103/2003 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Naţionale a Pădurilor - R.S. defineşte R.N.P. „R.S.” ca fiind persoană juridică ce funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară, text similar cu cel din H.G. 173/2001.

Art. 22 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al R.N.P. „R.S.” - anexă a H.G. nr. 1103/2003 prevede că aceasta asigură acoperirea cu venituri provenite din activitatea proprie a cheltuielilor, inclusiv dobânzile, amortizarea investiţiilor, obţinerea de profit.

Referitor celor de mai sus, Ministerul Finanţelor, cu adresa nr. 160172 din 01 februarie 2002 – Direcţia de Reglementare a Achiziţiilor Publice şi Monitorizarea Investiţiilor Publice, având în vedere dispoziţiile legale în vigoare la datele achiziţiilor de genul celor din cauză, a considerat că R.N.P. nu este autoritate contractantă conform O.U.G. nr. 60/2001, aceeaşi poziţie fiind exprimată şi de către Direcţia Generală de Reglementare în Domeniul Activelor Statului (adresa nr. 371591 din 13 iunie 2006), şi aceasta funcţionând în cadrul Ministerului Finanţelor.

Este de subliniat că aceste adrese s-au comunicat regiei la cererea conducerii acesteia, cerere de precizare referitoare la aplicarea sau nu a prevederilor O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile publice.

Acelaşi art. 7 din H.G. nr. 1103/2003 cu privire la organizarea şi funcţionarea Regiei Naţionale a Pădurilor – R.S., mai stabileşte că R.N.P. „R.S.” aplică strategia naţională pentru gospodărirea fondurilor de vânătoare atribuite, pentru recoltarea şi valorificarea, prin acte şi fapte de comerţ, produsele specifice fondului forestier.

Sintetizând prevederile legale menţionate, precum şi având în vedere H.G. nr. 12/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, coroborate cu cele ale H.G. nr. 173/2001 se conchide că R.N.P. R.S., nu este autoritate contractantă conform O.U.G. nr. 60/2001.

În plus, sunt de evidenţiat prevederile art. 4 alin. (2) din acest din urmă act normativ, acestea stabilind obligaţia de a o respecta de către entităţi care nu sunt autorităţi contractante, dacă fondurile alocate pentru îndeplinirea contractului ce urmează a fi atribuit provin şi din fonduri publice, acestea fiind numai cele definite la art. 3 lit. h), deja enunţat.

Ca atare, fondurile folosite pentru plata achiziţiilor ce formează obiectul cauzei fiind din surse proprii, nu din surse bugetare, licitaţia şi ofertele puteau fi desfăşurate astfel cum s-a detaliat, de toţi martorii relevanţi sub acest aspect, unii membrii în consiliul de administraţie, alţii profesionişti (economişti, şef direcţii), (P.G., membru în Consiliul de Administraţie perioada 2003-2005 – 2009-2010, R.E., aceeaşi calitate, G.G. şi actual director al Direcţiei economice, T.N., P.C. acesta reprezentant al Ministerului Finanţelor în Consiliul de Administraţie al R.N.P. „R.S.”), declarând astfel.

Expertiza contabilă incluzând răspunsurile expertului la obiecţiunile parchetului la Raportul de expertiză contabilă judiciară a ajuns la concluzia că R.N.P. „R.S.”, din punct de vedere al Legii nr. 82/1991 - Legea contabilităţii, foloseşte Planul de conturi general aferent activităţilor economice, diferit de Planul de conturi specific instituţiilor publice, finanţate de la buget (bilanţ, cont de profit şi pierdere, anexe) celelalte, bilanţ, cont de rezultat patrimonial cu execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli.

Totodată, performanţa activităţii entităţilor economice, cum este R.N.P. „R.S.”, este reflectată în Contul de profit şi pierdere, rezultatul putând fi profit sau pierdere, pe când instituţiile publice sunt finanţate din alocaţii bugetare, rezultatul exerciţiului putând fi excedent sau deficit. La fel, disponibilităţile de la sfârşitul exerciţiului în cadrul primelor, deci şi R.N.P. „R.S.”, rămâne la dispoziţie, cel de la instituţiile publice virându-se la buget, şi, de asemenea, primele pot avea conturi deschise atât la bănci comerciale, cât şi la trezoreria statului, iar celelalte, numai la trezorerie.

În ce priveşte achiziţionarea utilajului terasier de tip buldomanipulator şi a armelor tranchilizante şi accesoriilor, anunţul de participare la licitaţie preciza „Finanţarea derulării contractului se va face din surse proprii ale Regiei Naţionale a Pădurilor R.S.”, la fel precizându-se în hotărârea Comisiei de evaluare cu privire la adjudecarea licitaţiei, din 27 septembrie 2004, plata efectivă făcându-se cu ordin de plată prin R.B., sucursala Călăraşi. Referitor la necesitatea achiziţiei de arme tranchilizante şi accesorii, martorii relevanţi acestui aspect şi expertiza contabilă judiciară efectuată au evidenţiat că potrivit Legii nr. 103/1996 privind fondul cinegetic şi protecţia vânatului, R.N.P. „R.S.” fiind menţionată ca administrator al fondurilor de vânătoare, Raportul întocmit de Direcţia de Specialitate din cadrul regiei, privind obligaţiile contractuale de administrare a parcurilor naturale şi Referatul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice Braşov din 08 octombrie 2004, au determinat ca Programul anual de investiţii pe anul 2004 din fonduri proprii, aprobat de Consiliul de Administraţie, să se deruleze, armele fiind necesare şi utilizate pentru repopularea parcurilor, eliberarea animalelor din capcane, salvarea lor, transportarea dintr-o arie în alta, protejarea comunităţilor de exemplare de mistreţ ş.a.; iar plata, având în vedere că bugetul rectificat prin H.G. nr. 1526/2004 cuprindea suma de 9.254.535 milioane lei fonduri proprii, s-a făcut prin virarea către direcţiile silvice, din contul regiei deschis la C.B. Bucureşti.

Despre modul de desfăşurare a procedurii de achiziţie şi necesitatea achiziţionării armelor tranchilizante şi accesoriilor, au declarat martorii T.N., director al Direcţiei Silvice Suceava, membru în Consiliul de Administraţie al R.N.P., P.C., reprezentant al Ministerului Finanţelor în acelaşi organism, T.G.I., director al Direcţiei Silvice Buzău, C.A., director al Direcţiei Conservare, Biodiversitate şi Relaţii Internaţionale al regiei, I.O., V.P., director economic la Direcţia Silvică Argeş.

Referitor obiecţiunilor procurorului la Raportul de expertiză contabilă, cu referire la adresa nr. 1749 din 13 februarie 2008 a Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, Directiva nr. 97 din 20 noiembrie 2006 a Consiliului Uniunii Europene ce completează Directivele CE nr. 17/2004 şi 18/2004, se reţine că acestea sunt ulterioare nu numai perioadei anului 2004, dar şi celei sub care se susţine acuzarea, din chiar expunerea de motive a O.U.G. nr. 34/2006, intrată în vigoare la 30 iunie 2006, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 337/2006 publicată în M.O. din 20 iulie 2006, stipulându-se „necesitatea adoptării unor măsuri urgente pentru elaborarea şi promovarea unei noi legislaţii în domeniul achiziţiilor publice, în contextul angajamentelor asumate de România în cadrul capitolului 1 „Libera circulaţie a mărfurilor” şi al recomandărilor Comisiei Europene.

Faptic, pentru achiziţionarea utilajului terasier şi a armelor tranchilizante şi accesorii, managerul director general şi inculpatul B.D., director investiţii, au împuternicit o comisie de specialişti din compartimentele funcţionale (economic, juridic, tehnic, vânătoare) pentru desfăşurarea achiziţiilor şi acceptarea de oferte, criteriul economic urmărit fiind cel al ofertei cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic (utilaj) şi performanţa calităţii, celelalte.

Din probatoriul administrat, inclusiv cel de la urmărirea penală, nu s-a evidenţiat că vreun inculpat ar fi urmărit sau acceptat, cu ştiinţă, să săvârşească abuz în serviciu cu obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui avantaj patrimonial sau nepatrimonial, aceasta şi prin prisma exercitării controlului financiar preventiv pe documentele prin care se efectuau plăţi din fonduri proprii, întrucât dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice prevăd că auditul intern şi controlul financiar preventiv propriu se exercită asupra operaţiunilor care afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public. Asupra acestui aspect, procesul-verbal de control al Curţii de Conturi din 23 februarie 2006 menţionează: „Din control, nu au rezultat deficienţe în legătură cu această activitate, documentele verificate purtând această viză”.

Coroborând, pentru că bunurile, produsele achiziţionate – buldomanipulator, arme tranchilizante şi accesorii sunt finanţate din fonduri proprii, exercitarea controlului financiar preventiv nu era o atribuţie imperativă, cum este în cazul finanţării din fonduri publice.

Dar, pentru că acuzarea, sub acest aspect, aminteşte de decizia nr. 418/2003 a Direcţiei Generale a R.N.P. R.S., Înalta Curte reţine pe factura fiscală nr. 9666459 din 22 octombrie 2004 privind achiziţia utilajului buldomanipulator, există viza de control financiar preventiv.

Referitor la utilitatea achiziţionării buldomanipulatorului, martorii şi expertiza contabilă au relatat despre existenţa, în cadrul R.N.P. R.S., şi a activităţilor de construire, întreţinere, reparaţii drumuri forestiere, decopertare, îndepărtare vegetaţie amorfă, transbordare a buştenilor, (martorii I.I., B.G.A., P.C., A.T.), iar în procesul-verbal de recepţie, nr. 2936 din 17 decembrie 2004 la nivelul Direcţiei Silvice Călăraşi, Ocolul Silvic Lehliu, se menţionează că au fost executate cu buldomanipulatorul lucrări de decopertare a solului conform instrucţiunilor tehnice.

Expertiza contabilă, precum şi înscrisurile depuse în apărare de către inculpatul D.I., au arătat că utilajul menţionat în noiembrie 2007 a fost închiriat urmare cererii Consiliului judeţean Dâmboviţa, către SC C. SA, pentru întreţinerea drumului forestier aflat în administrarea acestuia, situat pe traseul Glod – Sanatoriul TBC Moroieni – Peştera, a fost închiriat către SC C. SA (contract nr. 8833 din 10 noiembrie) pentru 12 luni (decopertat pământ, umpluturi de pământ, profilat platformă drum şi nivelare, dislocat elemente de fundaţie).

În ce priveşte semnarea ordinelor de plată de către inculpatul B.D., fără ca acesta să aibă o delegare din partea ordonatorului de credite, acesta, având drept de semnătură în bancă, alături de directorul economic, inculpata D.E., este considerat „delegat prin delegare nereglementară”, iar în fapt, pentru că R.N.P. nu este autoritate contractantă, prin semnarea ordinelor de plată către direcţiile silvice, apare menţiunea „alimentat sume prin redistribuire”, iar plăţile efective sunt consecinţa încheierii şi derulării contractelor semnate de directorii direcţiilor silvice, potrivit normelor, la acestea ajungând achiziţiile.

Aceeaşi expertiză contabilă, răspunzând obiecţiunilor parchetului fondate numai pe Raportul de constatare din 01 iunie 2007 al specialiştilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, actul de control al A.N.A.F. şi cele două adrese ale R.N.P. R.S. de constituire parte civilă la urmărirea penală, analizând datele reţinute în actele de control ale A.N.A.F., Gărzii Financiare şi Curţii de Conturi, nu a identificat existenţa unui prejudiciu nominalizat ca atare prin prisma achiziţionării buldomanipulatorului, a armelor tranchilizante şi accesoriilor, subliniind că această concluzie este confirmată şi de evidenţa contabilă a R.N.P. R.S., în bilanţul contabil pe anul 2004, nefiind înregistrat un prejudiciu nici până la data efectuării ei (martie 2011).

Totodată, nici parchetul nu a obiectat, expertiza a constatat că plăţile produselor au avut la bază documente (avize de expediţie, facturi, ordine de plată), iar efectiv, acestea s-au derulat prin „alimentat sume din redistribuire” din conturi ale R.N.P. la C.B. România, iar la direcţiile silvice, prin conturile curente deschise la B.R.D., R.B., B.C.R.

În ce priveşte participaţia, sub forma complicităţii, a inculpaţilor D.M., V.S.M., D.M.L., C.C., alături de cele deja enunţate, comisia de evaluare neavând obligaţia să respecte O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, s-a orientat, în general, după etapele procedurale, s-a întocmit un caiet de sarcini, o documentaţie tehnică, au existat două oferte privind buldomanipulatorul şi respectiv mai multe oferte privind armele tranchilizante şi accesoriile. Faptul că acestea erau insuficiente sau nu cuprindeau toate caracteristicile astfel cum reţine rechizitoriul, nu poate constitui, din comportamentul de fapt al celor arătaţi, că au fost complici la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave; semnarea, din birou, a procesului-verbal de adjudecare sau neparticiparea efectivă la lucrările adjudecării reprezentând un mod de lucru superficial, dar fără conotaţii penale în cauză.

Potrivit art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), complice este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală sau persoana care promite, înainte sau în timpul săvârşirii faptei, că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvârşirea faptei promisiunea nu este îndeplinită.

Sub aspectul elementului material, inculpaţii sus-menţionaţi şi-au încălcat îndatoririle speciale ce le-au revenit, dar, subiectiv, constând în intenţie (indirectă) datele cauzei nu au evidenţiat că ei ar fi ştiut sau acceptat că astfel cauzează un prejudiciu, astfel că poziţia lor subiectivă nu îmbracă forma intenţiei.

Reîntorcându-ne la achiziţionarea utilajului buldomanipulator tip MI 400, din actele aflate la dosar şi din aproape toate declaraţiile martorilor relevanţi acestui aspect, se reţine că achiziţionarea lui a fost aprobată în Consiliul de Administraţie al A.N.P. R.S.

Potrivit art. 14 din Regulamentul de organizare şi funcţionare – anexă a H.G. nr. 1105/2003, consiliul de administraţie avea ca atribuţii, printre altele, analizarea şi aprobarea programelor de activitate economică, de dezvoltare şi retehnologizare pe termen scurt, mediu şi lung pentru care finanţarea este asigurată din sursele proprii.

Astfel, la 14 iulie 2004, Direcţia de Investiţii a R.N.P., a propus aprobarea achiziţionării unor utilaje performante pentru reparaţii de drumuri forestiere şi exploatarea lemnului, din care un utilaj de tip buldomanipulator dotat cu lamă frontală reglabilă pe mai multe poziţii de lucru şi un braţ telescopic care poate servi la scoaterea de cioate şi cu macara pentru ridicarea de diverse obiecte, util şi în exploatări forestiere în parchete cu tăieri rase din zona de luncă în care se face pregătirea mecanizată a terenului pentru reîmpădurire şi în parchete constituite din arborele de salcâm, necesitatea lui fiind dată şi de existenţa, în cadrul R.N.P. R.S., a activităţii de construire, întreţinere şi reparaţii drumuri forestiere.

La 16 iulie 2004, Consiliul de administraţie, prin hotărârea nr.7, a aprobat solicitarea de a se achiziţiona utilaje pentru reparaţii de drumuri forestiere.

La 22 iulie 2004, s-a transmis la Monitorul Oficial anunţul de participare la licitaţie. S-au prezentat, cum s-a mai arătat, SC E.S.T. SA Târgu Jiu şi SC G.F.C. SRL Bucureşti, iar în 15 septembrie 2004, s-a înaintat procesul-verbal de deschidere a ofertelor nr. 13855. La 27 septembrie 2004, s-a redactat hotărârea comisiei de evaluare pentru adjudecarea licitaţiei, câştigătoare fiind oferta SC E.S.T. SA Târgu Jiu, celălalt ofertant având un preţ mai mare.

Direcţia Silvică Călăraşi, la 11 septembrie 2004, sub nr. 2911, ceruse şi s-a aprobat în 27 septembrie 2004, modificarea listei maşinilor şi utilajelor independente pe anul 2004, cu buldomanipulator în valoare de 7.300.000.000 lei vechi şi un altul, pentru exploatări forestiere, valoare 6.700.000.000 lei vechi.

Buldomanipulatorul fusese importat de către S.V.T. SRL la 24 septembrie 2003. Ministerul Apărării Naţionale – Departamentul pentru Armamente – Oficiul de Control al Importurilor şi Exporturilor de Produse Speciale, cu avizul nr. A4/1116 din 02 septembrie 2003 autorizând pe SC S.V.T. SRL, înmatriculată sub nr. J40/5628/1998, să efectueze operaţiuni de comerţ exterior cu produse militare, inclusiv utilaj forestier tip IMR Buldozer Universal cu macara hidraulică pe şenile, acesta fiind permis a fi importat şi de Agenţia Naţională de Control al Exporturilor Strategice încă din 9 septembrie 2003.

Cartea tehnică a utilajului îl prezintă ca fiind vehicul multifuncţional de intervenţie în caz de urgenţă, fiind conceput pentru crearea drumurilor în teren accidentat şi în păduri, amenajarea de pasaje peste râpe, gropi, terasamente, pentru asigurarea accesului şi ieşirii pe malul râurilor şi îndepărtarea bucăţilor de rocă, a depunerilor de zăpadă.

SC E. SRL Târgu Jiu a cumpărat acest utilaj conform contractului nr. 23 din 22 septembrie 2004 pentru 2.936.448.760 lei vechi, iar la 06 octombrie 2004 l-a vândut lui SC E.S.T. SA (contract nr. 213) pentru 8.626.195.760 lei vechi, inclusiv T.V.A.

Aceasta din urmă a încheiat cu Direcţia Silvică Călăraşi, în aceeaşi zi, contractul de furnizare a unui buldomanipulator MI 400 la preţul de 8.685.695.760 lei vechi, inclusiv T.V.A., acest act fiind semnat de către A.T., director, V.M., director tehnic şi V.E., director economic.

La 24 noiembrie 2004, în procesul-verbal de predare primire şi punere în funcţiune a buldomanipulatorului MI 400, se menţionează „utilajul buldomanipulator MI 400 a fost predat în condiţii de funcţionare bună şi corespunde cerinţelor tehnice pentru care a fost achiziţionat, făcându-se şi punerea în funcţiune cu ocazia probelor, efectuate la operaţiuni de amenajări terasiere, nivelări, decopertări, încărcări ale trunchiurilor de arbori în mijloace de transport. S-a efectuat instruirea personalului care deserveşte buldomanipulatorul MI 400. S-a predat cartea tehnică a buldomanipulatorului”.

Toate aceste documente se găsesc la dosar şi despre derularea achiziţiei, utilitatea şi necesitatea buldomanipulatorului, starea sa tehnică, au declarat şi martorii din lucrări, precum şi martorii propuşi de inculpatul D.I. (B.G.A., P.C., A.T., G.I., V.M., S.M., C.G.M., T.N.).

În legătură cu reţinerile din rechizitoriu, că deşi pentru participarea la licitaţia organizată pentru achiziţionarea utilajului, au mai intrat în posesia caietului de sarcini alte opt societăţi comerciale, neparticiparea lor însă fiind consecinţa că licitaţia era direcţionată astfel încât să câştige societatea spre care se „direcţionase” documentaţia, ascultaţi fiind la cercetarea judecătorească, martorii, reprezentanţi ai acelor societăţi, au declarat că fie au cumpărat caietul de sarcini pentru a testa dacă societatea lor ar putea cumpăra un astfel de utilaj pe care să-l vândă R.N.P. R.S., dar având ca specific de activitate alte domenii: construcţii :

- construcţii - martorul B.L., comercializarea de piese auto;

- comercializarea de piese auto - martorul D.V.;

- producerea de escavatoare, utilaje pentru construcţii, pentru industria metalurgică - martorul T.F.;

- escavatoare, buldozere, buldoescavatoare - martorul C.D.; fie nefiind niciunul specializaţi pentru domeniul silvic, fie procedau astfel pentru a-şi asigura, eventual, clienţi, dar niciunul nu era specializat pentru partea forestieră sau pentru un utilaj care să fie din gamele lor de producţie.

În ce priveşte transferul ulterior al buldomanipulatorului MI 400 la Direcţia Silvică Dâmboviţa, martorii relevanţi au declarat că această operaţiune a fost determinată de utilitatea lui mai mare în zona respectivă, aceasta şi pentru că în acea zonă drumurile forestiere erau supuse unui proces mai mare de degradare urmare inundaţiilor, alunecărilor de teren (martorii S.M., C.G.M., I.T., S.D., P.C., C.P.).

Referitor la acuzaţia că R.N.P. R.S. şi direcţiile silvice nu aveau dreptul legal să achiziţioneze arme tranchilizante şi accesorii, aceasta pentru tranchilizarea, gospodărirea fondurilor de vânătoare şi pentru administrarea parcurilor naţionale şi naturale, probatoriul administrat a evidenţiat că potrivit Legii nr. 295 din 28 iunie 2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, la art. 73 alin. (1) lit. a) se prevede că pot folosi arme şi muniţii autoritatea centrală care răspunde de silvicultură, prin Regia Naţională a Pădurilor şi subunităţile acesteia.

Regulamentul de organizare şi funcţionare a R.N.P. R.S. – anexa I la H.G. nr. 1105/2003 cuprinde prevederi privind atribuţiile acesteia pentru gospodărirea fondurilor de vânătoare şi pentru administrarea parcurilor naturale şi naţionale : art. 5 alin. (1) lit. a) aplicarea strategiei naţionale în domeniul silviculturii, acţionând pentru apărarea, conservarea şi dezvoltarea durabilă a fondului forestier proprietate publică a statului, pe care îl administrează, precum şi pentru gospodărirea fondurilor de vânătoare; lit. c) produsele nelemnoase din fondul forestier, cum sunt vânatul viu, din crescătorii şi din cuprinsul fondurilor de vânătoare, carnea de vânat, trofeele de vânat.

Art. 6 din acelaşi regulament, sub acest aspect statuează că R.N.P. organizează şi execută paza fondului forestier împotriva faptelor păgubitoare, paza şi gospodărirea pădurilor, conservarea biodiversităţii din ariile forestiere, gestionează fondurile de vânătoare atribuite, răspunzând de realizarea efectivelor optime de vânat (selecţie, înmulţire, repopulare, recoltare efective, combatere braconaj), organizează creşterea intesivă a vânatului în spaţii special amenajate.

În aceeaşi ordine, Legea nr. 103/1996 privind fondul cinegetic şi protecţia vânatului prevede că fondul cinegetic se compune din unităţi de gospodărire cinegetică, denumite fonduri de vânătoare, constituite pe toate categoriile de teren, indiferent de proprietar pentru asigurarea stabilităţii vânatului, iar gestionarea fondului de vânătoare aparţine şi Regiei Naţionale a Pădurilor (art. 4). Acelaşi act normativ, la art. 12 alin. (3) stipulează că 30% din fondul cinegetic al României delimitat în fonduri de vânătoare se atribuie R.N.P.

Ca atare, pentru realizarea acestor atribuţii, conducerea R.N.P. trebuia să dispună măsuri privind inclusiv fondurile de vânătoare şi parcurile naţionale/naturale, să analizeze eficienţa economică în complexele de vânătoare, în acest domeniu având în structura organizatorică D.C.B.R.D.T.D.C.

Acestea, la nivelul anului 2004 prezentând consiliului de administraţie prognoze, eficienţa economică, efectivele de vânat, iar Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Braşov, singura entitate care deţinea o armă tranchilizantă însă veche (martorii C.I., C.A., I.O.) au determinat ca pentru acţiunile de tranchilizare şi eliberare a urşilor la diferite direcţii silvice şi pentru siguranţa personalului de teren implicat, să se ia măsuri privind activităţile de management cinegetic, printre care cumpărarea de astfel de arme, utilitatea, folosirea lor, raportul calitate – preţ fiind detaliate atât de toţi martorii ascultaţi, cât şi de expertiza contabilă efectuată în cauză.

Este de menţionat că şi anterior achiziţiei de astfel de arme în anul 2004, Direcţiile Silvice Argeş, Deva, Mureş, Buzău, Harghita au avut în dotare un asemenea tip, cumpărate în anii ᾿90, amortizate însă integral până în 2004.

Din cele arătate mai sus, rezultă că atribuţia de conducere şi organizare a activităţii R.N.P. R.S. este de competenţa consiliului de administraţie, managerul director general, directorul de investiţii, directorul economic având, în general, atribuţii de organizare, conducere, gestionare curentă, managementul aprovizionării şi sarcini specifice fişelor postului. Totodată, niciunul dintre cei trei inculpaţi D.I. (director general), D.E. (director economic), B.D. (director investiţii) nu erau obligaţi să efectueze fiecare activitate a R.N.P. în sensul desfăşurării concrete fie a procedurilor, fie a operaţiunilor de achiziţie, în absenţa unei proceduri care trebuia stabilită de Ministerul Agriculturii, optându-se pentru licitaţie deschisă, cu ghidarea după unele prevederi ale O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile publice (transparenţă şi publicitate pentru buldomanipulator), oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic să fie declarată câştigătoare şi pentru oferte în cazul armelor tranchilizante şi accesoriilor. Întrucât nu erau incidente dispoziţiile O.U.G. nr. 60/2001, se reţine că nu pot fi primite susţinerile din rechizitoriu în sensul că procedurile s-au desfăşurat în perioade scurte, preţul de achiziţie era sensibil egal cu cel din oferte, că nu s-au cerut ofertanţilor date esenţiale, respectiv informaţii privind experienţa, cifră de afaceri, personal angajat, lichiditatea, solvabilitatea patrimonială, dovedirea capacităţii tehnice, economico-financiară, alte date tehnice.

Totodată, când s-a hotărât adjudecarea utilajului sau s-au acceptat ofertele pentru arme tranchilizante, s-au trimis adrese prin care s-a comunicat fie câştigarea licitaţiei, fie oferta, reprezentanţii fiind invitaţi să semneze contractele (SC E.S.T. SA şi SC H.V.E. SRL (declaraţiile martorilor G.I., S.B.F., O.O.). Privind descalificarea lui SC G.F.C. SRL Bucureşti, aceasta nu a contestat.

Totodată, alegaţia din rechizitoriu, că au fost favorizate firma câştigătoare şi pentru că s-au stabilit oferte numai ale SC H.V.E. SRL, nu are corespondent în realităţile de fapt ale cauzei, nedovedindu-se că ofertanţii ar fi influenţat pe inculpatul D.I., inculpatul B.D. sau comisia de evaluare în procesul de selecţie şi evaluare a ofertelor sau în hotărârea de declarare a ofertei câştigătoare prin practici corupte sau frauduloase în sensul art. 41 alin. (1) şi (2) din H.G. nr. 461/2001 dată în aplicarea O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, pe aceste acte normative fundamentându-se acuzarea.

Privind executarea contractelor, în acelaşi act de sesizare a instanţei se susţine că inculpaţii ar fi încălcat cele două acte normative în ce priveşte stabilirea cuantumului garanţiei şi plata avansului, dar, conform celor menţionate în derularea licitaţiei şi apoi în executarea contractelor, R.N.P. R.S. nefiind autoritate contractantă nu era ţinută să le respecte.

Raportul de expertiză contabilă a reţinut că produsele au fost însoţite de facturi.

În legătură cu aprecierile din actul de sesizare privind preţurile de achiziţie (buldomanipulator MI 400 – adaos foarte mare pentru firma în contul căreia s-au virat banii), iar pentru armele tranchilizante cu accesorii, de asemenea, raportate la preţul altor produse stabilit prin comparare aleatorie, fără o similitudine de tip, performanţe, acestea nu pot constitui argumente că inculpaţii au săvârşit (D.I., B.D., D.E., S.B.F.) infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 2481 C. pen. în condiţiile infracţiunii continuate sau 26 C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 2481 C. pen. (inculpatul S.B.F.), pentru că în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) din Constituţie „economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă”, alin. (2) al textului prevăzând că statul trebuie să asigure libertatea „comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor”, deci preţurile se stabilesc în baza ofertei şi a cererii, scopul urmărit de comerciant este profitul.

În cauză, în conformitate cu Legea nr. 15/1990 privind organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale şi a regiilor autonome şi H.G. 1105/2003, privind organizarea şi funcţionarea Regiei Naţionale a Pădurilor – R.S., R.N.P. R.S. s-a manifestat pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară, ca agent economic, folosind fonduri proprii din activităţile proprii obiectului ei de activitate.

De altfel, în cauza care a format obiectul dosarului nr. 3578/1/2006 privind pe şapte din inculpaţi, prin sentinţa nr. 331 din 19 februarie 2009, s-a reţinut că, având în vedere prevederile actelor normative indicate şi în cauza de faţă, Regia Naţională a Pădurilor nu este autoritate contractantă conform O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile publice şi, în consecinţă, nu se supune prevederilor acesteia.

Sentinţa amintită a rămas definitivă prin respingerea, de către Completul de 9 judecători al instanţei supreme, a recursului formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie – decizia nr. 686 din 28 septembrie 2009.

Referitor aceluiaşi aspect, rechizitoriul enumerând acte de control care ar fi stabilit că prin aceste achiziţii, R.N.P. R.S. a fost prejudiciată: raportul de expertiză contabilă, răspunzând obiectivului nr. 15 „Dacă activitatea R.N.P. R.S., desfăşurată în perioada aprilie 2004 – decembrie 2004, a mai făcut obiectul controlului vreunui organ al statului şi dacă „da” să se anexeze materialul întocmit cu menţiunea dacă urmare acestui control, s-a constatat vreun prejudiciu, generat de achiziţionarea produselor în cauză şi dacă acest prejudiciu a fost înregistrat în evidenţa contabilă, respectiv în bilanţul contabil al anului 2004, la paginile 64-72 au fost analizate şi detaliate tematica, obiectivele, constatările controalelor următoarelor instituţii : Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale – Serviciul de audit public intern în perioada 08 martie 2005 – 30 iunie 2005, Ministerul Finanţelor Publice prin A.N.A.F. – Direcţia de Control Financiar pentru perioada 01 ianuarie 2002 – 30 iunie 2005, A.N.A.F. - pentru perioada 01 ianuarie 2002 – 31 decembrie 2005 (procesul-verbal de control din 16 mai 2006), Garda Financiară – Comisariatul General (10 mai 2005, 20 mai 2005, 06 iunie 2005, acte trimise Parchetului Naţional Anticorupţie), Curtea de Conturi a României – Secţia de control financiar ulterior – proces-verbal de constatare din 23 februarie 2006. Este de menţionat că unele instituţii de control au exercitat activităţile individualizate după schimbarea din funcţii a unora dintre inculpaţi.

Astfel cum s-a mai arătat în prezenta hotărâre, atunci când a fost expusă poziţia părţii civile din cauză, din actele de control menţionate, nu s-a identificat vreun prejudiciu privind anul 2004 ca urmare a încheierii şi derulării contractelor de achiziţie buldomanipulator, arme tranchilizante şi accesorii, în contabilitatea R.N.P. R.S.

Raportul de expertiză contabilă, în cadrul aceluiaşi obiectiv al expertizei, atunci când analizează îndeplinirea indicatorilor de performanţă pentru anul 2004, arată că prin sentinţa civilă nr. 250 din 20 aprilie 2007 a Tribunalului Argeş, rămasă irevocabilă, acesta este menţionat a fi 126,8%, cifre asemănătoare, privind acelaşi indicator, oferind şi martorii din cauză : P.G., R.E., S.M., M.G., C.A.

Cu referire la numărul armelor tranchilizante cu accesorii, probatoriul a evidenţiat că la direcţiile silvice cărora le fuseseră întâi repartizate, a rămas numai câte o armă, celelalte fiind distribuite acolo unde a apărut necesitatea şi utilitatea lor.

Evaluările din raportul de constatare al specialiştilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, avute în vedere în rechizitoriu au fost contrazise de o proporţie covârşitoare de martori (excepţie doi care audiaţi fiind la procuror, fie nu erau în măsură, ca profesie, să se pronunţe, fie la acele date, au susţinut ulterior, la cercetarea judecătorească, li s-a arătat imaginea foto a utilajului sau o singură filă 14 fişă tehnică), precum şi de expertiza contabilă, probă cu caracter ştiinţific, răspunsurile expertului contabil la obiecţiunile asupra raportului de expertiză depus de procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Totodată, pentru că obiecţiunile procurorului au fost însoţite de înscrisuri emanate de la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (datat 13 februarie 2008), Directiva CE nr. 97 din 20 noiembrie 2006, cum s-a mai arătat acestea sunt ulterioare perioadei anului 2004, în anii 2006 şi 2007, pentru preaderare şi după aderarea, la 01 ianuarie 2007, a României la Comunitatea Europeană, apărând necesitatea adoptării şi promovării unei noi legislaţii în domeniul achiziţiilor publice (O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, modificată şi completată, O.U.G. nr. 228/2008, O.U.G. nr. 19/2009, privind unele măsuri în domeniul legislaţiei referitoare la achiziţiile publice, O.U.G. nr. 72/2009, pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 34/2006, O.U.G. nr. 76/2010, privind modificarea şi completarea O.U.G. nr. 34/2006, Legea nr. 278/2010, privind aprobarea O.U.G. nr. 76/2010 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, inclusiv Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice fiind înfiinţată pentru scopul amintit, alături de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

În cadrul cercetării judecătoreşti, nu s-a confirmat că inculpatul D.I. ar fi determinat pe vreunul dintre inculpaţi sau că inculpatul S.B.F. l-ar fi cunoscut, astfel încât să se accepte practici corupte sau frauduloase în achiziţia produsului buldomanipulator MI 400. O astfel de constatare nu s-a confirmat nici în ce priveşte ofertele SC H.V.E. SRL referitoare la arme cu tranchilizante şi accesorii.

Or, inculpaţii neavând obligaţia să se conformeze O.U.G. nr. 60/2001, în acest sens încă din 01 februarie 2002 Ministerul Finanţelor – Direcţia de Reglementare a achiziţiilor publice comunicând, sub nr. 160172 (existentă în dosar) că R.N.P. R.S. nu avea calitatea de autoritate contractantă, deşi s-au orientat în procedura achiziţiei după unele detalieri ale acesteia, au aplicat prevederile Legii nr. 15/1990 privind regiile autonome, Legea nr. 82/1991 a contabilităţii, Legea nr. 26/1996 – Codul Silvic, H.G. nr. 831/1997 privind aprobarea modelelor formularelor anume privind activitatea financiară, H.G. nr. 1105/2003 şi celelalte dispoziţii legale amintite.

De altfel, chiar rechizitoriul, la pagina 39, menţionează că strict, în hotărârea de guvern care reglementează organizarea şi funcţionarea R.N.P. R.S., nu se prevede că aceasta este autoritate contractantă.

În ce priveşte reţinerea din rechizitoriu că prin faptele săvârşite, s-a asigurat avantaj patrimonial firmelor care au livrat produsele, aceste sume sunt profit obţinut de către un comerciant de pe piaţa liberă, nu s-au evidenţiat că acele firme ar fi comis acte şi fapte de comerţ ilicite şi, cum s-a mai arătat, nu s-au dovedit nici practici corupte sau frauduloase.

Ca atare, cercetarea judecătorească desfăşurată prin administrarea întregului probatoriu de la urmărirea penală, în condiţii de oralitate, nemijlocire, contradictorialitate, constată că nu a fost probat că în exercitarea atribuţiilor de serviciu, inculpaţii, cu ştiinţă, au săvârşit fapte ce au produs prejudiciu deosebit de grav în patrimoniul R.N.P. R.S.

Având în vedere considerentele arătate, Înalta Curte, în baza dispoziţiilor art. 345 alin. (3) C. proc. pen., urmează a dispune, potrivit art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) din acelaşi cod, achitarea inculpaţilor.

În cauză nefiind probat un prejudiciu aşa cum s-a stabilit prin actele depuse şi cum a rezultat din expertiza contabilă efectuată, concluziile raportului nefiind combătute de partea civilă Regia Naţională a Pădurilor „R.S.”, în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen., se va dispune respingerea, ca nefondată, a acţiunii civile exercitată de această parte civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., achită pe inculpaţii:

- D.I., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 33 lit. a) C. pen. (două fapte);

- B.D., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 33 lit. a) C. pen. (două fapte);

- D.E., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/000, raportat la art. 2481 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 33 lit. a) C. pen. (două fapte);

- D.M.L. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 2481 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- V.S.M., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 2481 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- D.M., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- C.C., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- S.B.F., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat art. 132 din Legea nr. 78/000, raportat la art. 2481 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza dispoziţiilor art. 346 alin. (2) C. proc. pen., respinge, ca nefondată, acţiunea civilă exercitată de partea civilă Regia Naţională a Pădurilor – R.S.

În baza dispoziţiilor art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile ocazionate de prezentul proces penal, avansate de stat, rămân în sarcina statului.

Onorariile cuvenite, parţial, avocaţilor desemnaţi ca apărători din oficiu pentru inculpatul S.B.F., în sume de câte 100 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunţare, atât pentru procuror, cât şi pentru inculpaţi.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 septembrie 2011.

← ICCJ. Decizia nr. 1415/2011. Penal. Contestaţie la executare...  ICCJ. Decizia nr. 1413/2011. Penal. Plângere împotriva... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1414/2011. Penal. Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Fond