ICCJ. Decizia nr. 1989/2011. Penal. Infracţiuni privind comerţul electronic (Legea nr. 365/2002). Recurs

Comentarii

0

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1989/2011

Dosar nr. 8091/101/2009

Şedinţa publică din 13 mai 2011

Asupra recursurilor de faţă;

Analizând actele şi lucrările din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 86 din 8 aprilie 2010, Tribunalul Mehedinţi, în baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. c) C. pen., art. 75 lit. a) şi art. 78 C. pen., a condamnat pe inculpatul M.P.F. - fiul lui M. şi F., la o pedeapsă de 1 an şi 3 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 65 alin. (3) C. pen. şi a art. 76 alin. (3) C. pen., privind pedeapsa complementară.

În baza art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. d) C. pen., art. 75 lit. a) şi art. 78 C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor cu închisoare aplicate, iar inculpatul M.P.F. va executa pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 3 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. (1), (2), (3) C. pen., s-au interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 3 luni, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care se adaugă un interval de timp de doi ani, calculat în condiţiile art. 82 C. pen.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat din pedeapsa rezultantă, perioada reţinerii, de la data de 02 martie 2009, la data de 03 martie 2009.

În baza art. 359 alin. (1), (2) C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen., privind revocarea beneficiului suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei, s-a dispus suspendarea şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul M.P.F., pentru infracţiunile prevăzute de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 42 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a), art. 76 lit. c) C. pen., art. 75 lit. a) şi art. 78 C. pen., a fost condamnat inculpatul P.B.C. - fiul lui M. şi E., la o pedeapsă de 1 an şi 10 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 65 alin. (3) C. pen. şi a art. 76 alin. (3) C. pen., privind pedeapsa complementară.

În baza art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen., art. 75 lit. a) şi art. 78 C. pen., a fost condamnat inculpatul P.B.C., la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor cu închisoare aplicate, iar inculpatul P.B.C. va executa pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 10 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. (1), (2), (3) C. pen., s-au interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 10 luni, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care s-a adăugat un interval de timp de doi ani, calculat în condiţiile art. 86² C. pen.

În baza art. 86³ C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la organele desemnate cu supravegherea sa;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului său de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă;

e) să nu intre în legătură cu ceilalţi inculpaţi sau alte persoane cu care ar putea transmite (comunica) date de natura celor care fac obiectul prezentului dosar.

S-a desemnat ca organ de supraveghere Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, căruia i se comunică datele de la lit. a)-e).

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat din pedeapsa rezultantă, perioada reţinerii, de la data de 02 martie 2009, la data de 03 martie 2009.

În baza art. 359 alin. (1), (2) C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen., privind revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi emiterea unei comunicări scrise în acest sens.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a dispus suspendarea şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul P.B.C., pentru infracţiunile prevăzute de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 42 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a), art. 76 lit. c) C. pen., art. 75 lit. a) şi art. 78 C. pen., a fost condamnat inculpatul D.S.A. - fiul lui L.M. şi E., la o pedeapsă de 1 an şi 7 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 65 alin. (3) C. pen. şi a art. 76 alin. (3) C. pen., privind pedeapsa complementară.

În baza art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen., art. 75 lit. a) şi art. 78 C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor cu închisoare aplicate, iar inculpatul D.S.A. va executa pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 7 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. (1), (2), (3) C. pen., s-au interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 7 luni, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care se adaugă un interval de timp de doi ani, calculat în condiţiile art. 86² C. pen.

În baza art. 86³ C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la organele desemnate cu supravegherea sa;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului său de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă;

e) să nu intre în legătură cu ceilalţi inculpaţi sau alte persoane cu care ar putea transmite(comunica) date de natura celor care fac obiectul prezentului dosar.

S-a desemnat ca organ de supraveghere Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mehedinţi - căruia i se comunică datele de la lit. a-e.

În baza art. 359 alin. (1), (2) C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiile art. 86⁴ C. pen., privind revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi emiterea unei comunicări scrise în acest sens.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a computat din pedeapsa rezultantă, perioada reţinerii, de la data de 02 martie 2009, la data de 03 martie 2009.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, s-a dispus suspendarea şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul D.S.A., pentru infracţiunile prevăzute de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 42 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

 În baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a), art. 76 lit. c) C. pen., art. 75 lit. a) şi art. 78 C. pen., a fost condamnat inculpatul A.S.I. - fiul lui F. şi F., la o pedeapsă de 1 an şi 7 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 65 alin. (3) C. pen. şi a art. 76 alin. (3) C. pen., privind pedeapsa complementară.

În baza art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen., art. 75 lit. a) şi art. 78 C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor cu închisoare aplicate, iar inculpatul A.S.I. va executa pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 7 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. (1), (2), (3) C. pen., s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 7 luni, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care se adaugă un interval de timp de doi ani, calculat în condiţiile art. 86² C. pen.

În baza art. 86³ C. pen., s-a dispus ca pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la organele desemnate cu supravegherea sa;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului său de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă;

e) să nu intre în legătură cu ceilalţi inculpaţi sau alte persoane cu care ar putea transmite(comunica) date de natura celor care fac obiectul prezentului dosar.

S-a desemnat ca organ de supraveghere Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, căruia i se comunică datele de la lit. a)-e).

În baza art. 359 alin. (1), (2) C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiile art. 86⁴ C. pen., privind revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi emiterea unei comunicări scrise în acest sens.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a dispus suspendarea şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A.S.I., pentru infracţiunile prevăzute de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 42 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul P.B.C., în folosul statului, a celor 10 carduri falsificate, descoperite cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare.

În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială în folosul statului, de la cei 4 inculpaţi, a celor 13 carduri falsificate.

Sub aspectul laturii civile, s-a luat act că partea vătămată, B.C.R., nu se constituie parte civilă.

În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a confiscat de la inculpaţi suma de 11.300 lei, dobândită prin săvârşirea faptelor şi depusă la casieria D.I.I.C.O.T. - structura centrală Bucureşti, conform chitanţei din data de 24 septembrie 2009 (fila nr. 157, dos. urm. pen.).

Au fost obligaţi cei 4 inculpaţi la plata sumei de 3200 lei, cheltuieli judiciare statului, câte 800 lei, fiecare.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că în ziua de 1 martie 2009 inculpaţii M.P.F., P.B.C., D.S.A. şi A.S.I. care se cunosc de mai mult timp, s-au întâlnit în municipiul Drobeta Turnu Severin şi au luat hotărârea să sustragă sume de bani cu ajutorul a 13 carduri bancare false.

În acest sens, inculpaţii au convenit să se deplaseze în oraşul Strehaia, jud. Mehedinţi, iar inculpatul M.P.F. a împrumutat autoturismul marca S.F., de la martorul V.Ş.

Astfel, cei patru inculpaţi s-au deplasat, în noaptea de 01 - 02 martie 2009, cu autoturismul menţionat, în oraşul Strehaia, unde au ajuns în jurul orei 02,50.

Cu această ocazie, inculpaţii au oprit autoturismul, pe strada R., în apropierea unui bancomat, aparţinând B.C.R., după care, pe rând, au extras diferite sume de bani, folosind cele 13 carduri falsificate.

În jurul orei 03,10, inculpatul A.S.I. a fost depistat lângă bancomatul menţionat, de organele de poliţie, dar nu s-a procedat la percheziţionarea corporală a acestuia.

La o distanţă de 5 m de bancomat, pe stradă, în autoturismul marca S.F., au fost identificaţi inculpaţii P.B.C., D.S.A. şi M.P.F., care a prezentat organelor de poliţie suma totală de 11.300 lei.

În urma verificării autoturismului, în interiorul acestuia, sub bancheta din spate, au fost descoperite cele 13 carduri bancare, dintre care un număr de 10 erau lipsite de codul de bare şi aveau lipite nişte hârtiuţe pe care erau inscripţionate, cu scris de mână şi pix de culoare neagră, mai multe grupuri de cifre, după cum urmează: 30432, 53240, 42237, 43277, 42697, 87369, 43244, 59334, 30302, 24930, 35897.

Dintre celelalte trei carduri bancare, unul era tip blanc, iar altele aveau inscripţionate pe nişte hârtiuţe, cifrele 74613, respectiv, 27381.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 350948 din 31 martie 2009, al Serviciului Criminalistic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mehedinţi, rezultă că scrisul în litigiu, format din grupurile cifrice aflate pe hârtiile autoadezive de pe cele 13 carduri ridicate cu ocazia flagrantului din data de 02 martie 2009, a fost executat de către numitul M.P.F.

S-a procedat la citirea, de către specialiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Craiova a benzilor magnetice a celor 13 carduri descoperite în autoturismul folosit de inculpaţi şi a rezultat că acestea nu conţin informaţii referitoare la identificarea titularului, banca emitentă, data expirării, iar codurile de pe averso şi reversul cardurilor nu au corespondent.

Întrucât cele 13 carduri nu prezentau caracteristicile şi elementele de siguranţă ale unui card bancar autentic, s-a concluzionat că sunt contrafăcute, falsificate.

În urma percheziţiei domiciliare efectuată la locuinţa inculpatului P.B.C., au fost descoperite un număr de 11 carduri, iar în urma citirii benzilor magnetice a acestora, de către specialiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Craiova s-a concluzionat că un număr de 10, din cele 11 carduri analizate, erau falsificate.

Pentru a reţine această stare de fapt, instanţa a avut în vedere următoarele probe:

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul M.P.F. a recunoscut că, în ziua de 01 martie 2009, împreună cu ceilalţi inculpaţi, a deţinut cele 13 carduri false, pe care, în noaptea de 01/02 martie 2009, toţi 4 le-au folosit pentru a extrage suma de 11.300 lei, din bancomatul aparţinând B.C.R., din oraşul Strehaia, jud. Mehedinţi.

Potrivit procesului verbal de depistare, din data de 02 martie 2009, organele de poliţie l-au depistat pe inculpatul A.S.I. lângă bancomatul menţionat, iar în apropiere, la aproximativ 5 metri, pe ceilalţi 3 inculpaţi, care se aflau în autoturismul marca S.F.

Totodată, asupra inculpatului M.P.F. a fost găsită suma de 11.300 lei, iar în interiorul autoturismului, sub bancheta din spate, unde se aflau inculpaţii P.B.C. şi D.S.A., au fost identificate un număr de 13 carduri bancare, dintre care un număr de 10 erau lipsite de codul de bare şi aveau lipite nişte hârtiuţe pe care erau inscripţionate, cu scris de mână şi pix de culoare neagră, mai multe grupuri de cifre, după cum urmează: 30432, 53240, 42237, 43277, 42697, 87369, 43244, 59334, 30302, 24930, 35897. Dintre celelalte trei carduri bancare, unul era tip blanc, iar altele aveau inscripţionate pe nişte hârtiuţe, cifrele 74613, respectiv, 27381.

Potrivit raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 350948 din 31 martie 2009, al Serviciului Criminalistic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mehedinţi, rezultă că scrisul în litigiu, format din grupurile cifrice aflate pe hârtiile autoadezive de pe cele 13 carduri ridicate cu ocazia flagrantului din data de 02 martie 2009, a fost executat de către numitul M.P.F.

Întrucât cele 13 carduri nu prezentau caracteristicile şi elementele de siguranţă ale unui card bancar autentic, s-a concluzionat că sunt contrafăcute, falsificate.

În urma percheziţiei domiciliare efectuată la locuinţa inculpatului P.B.C., au fost descoperite un număr de 11 carduri, iar în urma citirii benzilor magnetice a acestora, de către specialiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Craiova s-a concluzionat că un număr de 10, din cele 11 carduri analizate, erau falsificate.

Potrivit desfăşurătorului operaţiilor bancare efectuate la atm-ul B.C. din Strehaia, în dimineaţa zilei de 02 martie 2009, între orele 02,55 – 03,07, de la bancomatul respectiv, s-a extras, în 14 rânduri, suma totală de 11.300 lei, prin folosirea celor 13 carduri găsite asupra inculpaţilor, cu precizarea că un card, a fost folosit de două ori.

În raport de probele administrate în cauză, respectiv: procesul verbal de depistare, întocmit la data de 02 martie 2009, de organele de poliţie, procesele verbale de percheziţie, listingul operaţiilor bancare efectuate la atm - ul B.C. din Strehaia, raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 350948 din 31 martie 2009, al Serviciului Criminalistic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mehedinţi, procesele verbale din datele de 02 martie 2009 şi 04 martie 2009, întocmite de specialiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Craiova, declaraţiile martorilor G.A., B.B., V.A. şi P.M. şi declaraţiile inculpaţilor, dar şi de starea de fapt expusă mai sus, reţinută în mod corect şi în actul de sesizare, instanţa constată că cei 4 inculpaţi se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 constituie infracţiune „punerea în circulaţie, în orice mod, a instrumentelor de plată electronică falsificate sau deţinerea lor în vederea punerii în circulaţie," iar potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 „Efectuarea uneia dintre operaţiunile prevăzute la art. 1 pct. 11, prin utilizarea unui instrument de plată electronică, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, fără consimţământul titularului instrumentului respectiv, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 12 ani."

Reţine instanţa de fond că inculpaţii se fac vinovaţi pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, fapte pentru care s-a dispus condamnarea acestora la pedepse cu închisoare individualizate în raport de dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

Cu privire la infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., a reţinut prima instanţă că din probele dosarului nu rezultă că inculpaţii au efectuat acte menite ca să pregătească şi să determine constituirea unei astfel de asocieri faptă pentru care a dispus achitarea inculpaţilor în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Şi în privinţa infracţiunii prevăzută de art. 42 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) reţine prima instanţă că în sarcina inculpaţilor nu se poate reţine săvârşirea acestei fapte penale întrucât prin folosirea celor 13 carduri false s-a realizat un acces fără drept la diverse conturi aparţinând altor persoane.

Se apreciază că reţinerea concomitentă atât a infracţiunii prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) cât şi a infracţiunii prevăzută de art. 42 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 161/2003 s-ar ajunge ca inculpaţii să fie sancţionaţi de două ori pentru comiterea aceleiaşi fapte constatând în aceea că au extras în 14 rânduri suma totală de 11.300 lei din bancomatul respectiv.

Ca atare şi pentru această infracţiune instanţa de fond a dispus achitarea inculpaţilor în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Împotriva acestei sentinţe, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi inculpaţii D.S.A., A.S.I., P.B.C., M.P.F.

În apelul Parchetului sentinţa a fost criticată pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub următoarele aspecte:

1.Încadrarea juridică a faptelor este greşită în sensul că nu se impunea reţinerea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) la infracţiunea de asociere în vederea comiterii de infracţiuni prevăzută de art. 323 C. pen., care este o infracţiune continuă şi nu continuată. Nelegal a fost reţinută circumstanţa agravantă prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen. la infracţiunile prevăzute de art. 24 alin. (2) şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 pentru toţi inculpaţii.

În mod nelegal s-au reţinut dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) la infracţiunea prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, pentru inculpaţii D.S., A.S. şi M.P. S-a motivat în esenţă că în speţă continuitatea infracţiunii putea fi determinată doar de intervalul de timp în care s-a desfăşurat infracţiunea şi nu de numărul instrumentelor bancare falsificate deţinute de inculpaţi, având în vedere şi forma de plural folosită de legiuitor pentru obiectul material al infracţiunii prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002. S-a mai arătat că forma continuată a acestei infracţiuni poate fi reţinută numai în sarcina inculpatului P.B.C., la domiciliul căruia au mai fost găsite ulterior constatării infracţiunii flagrante, un număr de 10 carduri falsificate.

2.Temeiul juridic al confiscării cardurilor falsificate este greşit, în sensul că instanţa a dispus confiscarea în temeiul art. 118 lit. b) C. pen., deşi confiscarea specială era operabilă în baza art. 118 lit. f) C. pen., conform căruia, sunt supuse confiscării bunurile a căror deţinere este interzisă de lege. În acest sens, a fost menţionată Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 473/2006.

3.Pedepsele aplicate inculpaţilor P.B.C., D.S.A. şi A.S.I. nu au fost just individualizate sub aspectul cuantumului.

S-a motivat că nu se impunea reţinerea circumstanţelor atenuante în favoarea acestor inculpaţi, iar diferenţa de numai 4 luni închisoare faţă de pedeapsa aplicată inculpatului M.P.F. care spre deosebire de ceilalţi 3 inculpaţi a recunoscut comiterea infracţiunilor nu corespunde dispoziţiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi art. 52 C. pen.

4.Nu se impunea achitarea celor 4 inculpaţi pentru infracţiunile prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 42 alin. (1) şi (3) din Legea 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

S-a susţinut, în esenţă, că probele administrate demonstrează că inculpaţii s-au asociat în vederea comiterii de infracţiuni informatice, achitarea pentru infracţiunea de asociere în vederea comiterii de infracţiuni fiind dispusă nelegal, printr-o interpretare eronată a probelor.

În mod nelegal instanţa de fond a constatat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 42 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), având în vedere că prin aceste dispoziţii legale este incriminată fapta de a accesa fără drept un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de securitate, iar conform practicii şi literaturii de specialitate au stabilit că atm-ul este un sistem informatic în înţelesul legii, iar codul pin cu ajutorul căruia se verifică şi se dă posibilitatea retragerii de bani din bancomate constituie un element de securitate.

Apelul inculpatului A.S.I. În apelul formulat inculpatul a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale şi achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. întrucât, probele administrate nu confirmă că faptele au fost comise de inculpat.

S-a susţinut în esenţă, că la dosar nu există nici o probă care să elimine orice îndoială rezonabilă, fiind aplicabil principiul in dubio pro reo.

S-a mai susţinut că hotărârea pronunţată de instanţa de fond nu se conformează dispoziţiilor art. 356 lit. c) C. proc. pen., nefiind analizate probele dosarului care au servit ca temei pentru soluţionarea cauzei cât şi a celor care au fost înlăturate.

S-a mai susţinut că încadrarea juridică a faptelor prev. de art. 24 alin. (2) şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) este greşită întrucât, nu se impunea reţinerea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în acest caz, fiind în prezenţa unei unităţi naturale de infracţiune, astfel că, se impune înlăturarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) pentru ambele infracţiuni.

Critica formulată de parchet referitoare la reţinerea circumstanţei agravante prev de art. 75 lit. a) C. pen., a fost invocată şi de inculpatul A.S.I., solicitând înlăturarea acestei agravante întrucât, faptele au fost comise individual, fără ca această activitate infracţională să fi fost conjugată cu vreo formă de participare din partea celorlalţi.

Într-o teză subsidiară, s-a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul aplicării dispoziţiilor art. 81 C. pen., privind suspendarea condiţionată a executării pedepsei ca modalitate de executare a pedepsei aplicate.

În apelurile formulate, inculpaţii D.S. şi P.B., au solicitat admiterea apelurilor, desfiinţarea sentinţei penale şi achitarea în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen.

S-a susţinut în esenţă că probele administrate nu confirmă că inculpatul P.B. şi D.S. au deţinut în vederea punerii în circulaţie sau au pus în circulaţie instrumente de plată electronice falsificate, singura probă care ar duce la această concluzie fiind numai declaraţia inculpatului M.P.F., care este singulară şi se justifică numai prin faptul că din raportul de constatare tehnico – ştiinţifică, rezultă că acesta este autorul înscrierilor de pe cele 13 carduri falsificate.

Referitor la fapta reţinută în sarcina inculpatului P.B., de a deţine la locuinţa sa instrumente de plată falsificate, respectiv 10 carduri, s-a arătat că - din procesul verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare rezultă că s-au găsit numai 9 carduri falsificate, din care unul îi aparţinea lui L.L.;

- în momentul ridicării acestea nu au fost sigilate.

- din procesul verbal din 04 martie 2009 rezultă că au fost citite 14 carduri, din care 3 capturate din bancomatul din Strehaia.

- în momentul citirii acestor carduri inculpatul nu a fost prezent.

- procesul verbal nu a fost semnat de nici un martor asistent.

- nu se poate stabili cu certitudine cui aparţin cardurile întrucât, în locuinţa acestuia au locuit, cu chirie, de-a lungul timpului şi alte persoane.

S-a mai arătat că se impunea restituirea cauzei la Parchet pentru refacerea urmăririi penale, cerere care a fost respinsă în mod nelegal de instanţa de fond întrucât, sunt incidente dispoziţiile art. 197 alin. (1) şi (4) C. proc. pen., după prezentarea materialului de urmărire penală fiind efectuate noi acte de cercetare penală, respectiv au fost audiaţi martorii B.B. şi J.A. şi nu s-a procedat la prezentarea din nou a materialului de urmărire penală după administrarea acestor probe.

S-a mai susţinut că în mod nelegal au fost confiscate de la inculpat 10 carduri deşi, în locuinţă s-au găsit 9 din care 1 aparţinea altei persoane şi a fost restituit astfel că, în realitate s-au găsit numai 8 carduri.

Într-o teză subsidiară, ambii inculpaţi au invocat critici referitoare la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, solicitând înlăturarea circumstanţelor agravante prev. de art. 75 lit. a) C. pen. şi reţinerea dispoziţiilor art. 81 C. pen. ca modalitate de executare a pedepsei.

Prin Decizia penală nr. 260 din 17 decembrie 2010, Curtea de Apel Craiova a admis apelurile declarate de D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Mehedinţi şi inculpaţii D.S.A., A.S.I. şi P.B.C., împotriva sentinţei penale nr. 86 din 8 aprilie 2010, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, în Dosarul nr. 8091/101/2009.

A extins efectele apelurilor inculpaţilor şi cu privire la inculpatul M.P.F.

A desfiinţat sentinţa în parte pe latură penală şi rejudecând:

În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina fiecăruia din cei 4 inculpaţi – D.S.A., A.S.I., P.B.C. şi M.P.F. prin rechizitoriu din infracţiunea prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în infracţiunea prev. de art. 323 alin. (1) C. pen.

A schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în rechizitoriu în sarcina fiecăruia din inculpaţii D.S.A., A.S.I. şi M.P.F. din infracţiunea prev. de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în infracţiunea prev. de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe fiecare din cei patru inculpaţi pentru infracţiunea prev. de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe inculpatul M.P.F.la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare.

În baza art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 42 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. c C. pen. a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea aceea de 2 ani închisoare.

A interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) pe durata prev. de 71 C. pen.

În baza art. 81 C. pen. a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicată inculpatului pe durata termenului de încercare prev. de art. 82 C. pen., de 4 ani.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 a condamnat pe fiecare din inculpaţii A.S.I. şi D.S.A. la pedeapsa de câte 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerilor drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durată de 1 an.

În baza art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) a condamnat pe inculpatul P.B.C. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerilor drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 1 an.

 În baza art. 323 alin. (1) C. pen. a condamnat pe fiecare din inculpaţii A.S.I., D.S.A. şi P.B.C. la pedeapsa de câte 3 ani închisoare.

 În baza art. 42 alin. (1) şi (3) din Legea 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) a condamnat pe fiecare din inculpaţii A.S.I., D.S.A., P.B.C. la pedeapsa de câte 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 C. pen. a aplicat fiecăruia din inculpaţii A.S.I., D.S.A. şi P.B.C. pedeapsa de câte 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerilor drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durată de 1 an.

A interzis fiecăruia din inculpaţii sus menţionaţi drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate fiecăruia din inculpaţii D.S.A., A.S.I., P.B.C. pe durata termenului de încercare prev. de art. 86² C. pen., compus din durata pedepsei la care se adaugă un interval de timp de 2 ani fixat de instanţă, în total 5 ani.

A menţinut dispoziţiile sentinţei penale privind deducerea din pedeapsa aplicată inculpaţilor perioada reţinerii.

A menţinut dispoziţiile din sentinţa penală privind obligaţiile impuse inculpaţilor A.S.I., D.S.A. şi P.B.C., conform dispoziţiilor art. 86³ C. pen. şi dispoziţiile privind suspendarea executării pedepsei accesorii conform disp. art. 71 alin. (5) C. pen.

A atras atenţia inculpaţilor sus menţionaţi asupra disp. art. 86⁴ C. pen.

A schimbat temeiul confiscării speciale dispusă prin sentinţa instanţei de fond cu privire la cardurile falsificate din art. 118 lit. b) C. pen., în art. 118 lit. f) C. pen.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.

Pentru a pronunţa această deciziei, instanţa de apel a reţinut că în ce priveşte încadrarea juridică a faptelor criticile aduse de parchet sunt întemeiate.

Astfel se apreciază că în mod greşit instanţa de fond a reţinut dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen. întrucât este o infracţiunea continuă fapt ce presupune o acţiune care durează în timp fără a fi necesară o hotărâre pentru a prelungi acţiunea respectivă.

La fel şi în cazul infracţiunii prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 reţinută în sarcina celor patru inculpaţi reţine instanţa de apel că faţă de modul de comitere a acestei fapte ne aflăm în faţa unei unităţi naturale de infracţiuni împrejurare ce exclude reţinerea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Cu privire la inculpatul P.B.C. la domiciliul căruia s-au mai găsit 10 carduri falsificate, după ce a pus în circulaţie, împreună cu ceilalţi inculpaţi cele 13 carduri falsificate, se justifică reţinerea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Reţine de asemenea instanţa de apel că soluţia de achitare a inculpaţilor cu privire la infracţiunile prevăzute de art. 323 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 161/2003 este greşită, probele administrate în cauză dovedind că sunt întrunite în cauză elementele constitutive ale infracţiunilor menţionate, motiv pentru care a dispus condamnarea inculpaţilor şi pentru cele două infracţiuni.

Apreciază instanţa de apel însă că în ceea ce priveşte infracţiunea prev.de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în mod greşit instanţa de fond a dispus condamnarea inculpaţilor cât timp infracţiunea în discuţie se referă la un instrument de plată real, folosit fără consimţământul titularului, ori în speţă cei patru inculpaţi au deţinut şi au pus în circulaţie instrumente de plată falsificate, modalităţi ce realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii prev.de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002.

Pentru aceste motive Curtea de Apel Craiova a reţinut că nu sunt întrunite sub aspectul laturii obiective, elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, fapt pentru care a dispus achitarea inculpaţilor extinzând efectele apelului şi cu privire la intimatul inculpat M.P.F.

Curtea de Apel Craiova a considerat întemeiată critica Parchetului cu privire la temeiul confiscării cardurilor falsificate reţinând că sunt aplicabile dispoziţiile art. 118 lit. f) C. pen. şi nu cele prevăzute de art. 118 lit. b) C. pen. cum în mod greşit a reţinut instanţa de fond.

De asemenea, instanţa de apel a considerat ca fiind întemeiate şi criticile parchetului referitoare la greşita reţinere a dispoziţiilor art. 75 lit. a) C. pen. alături de infracţiunea prevăzută de art. 323 C. pen. cât timp este de esenţa acestei infracţiuni pluralitatea de făptuitori.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – serviciul teritorial Craiova şi inculpaţii D.S.A., A.S.I., P.B.C. şi M.P.F.

În recursul Parchetului este criticată Decizia instanţei de apel pentru nelegalitate şi netemeinicie sub aspectul greşitei achitări a inculpaţilor pentru infracţiunea prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Se apreciază că ne aflăm în cazul unui concurs de infracţiuni şi nu a unei infracţiuni unice prevăzută de art. 24 alin. (2) C. pen.

Se invocă cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen.

În recursul inculpatului D.S.A. este invocat cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. solicitând a se acorda o mai largă eficienţă circumstanţelor personale pozitive cu consecinţa reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Inculpatul A.S.I. critică Decizia instanţei de apel pentru nelegalitate şi netemeinicie solicitând achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. pentru infracţiunile prevăzute de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 şi art. 42 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 161/2003. Arată inculpatul că materialul probator administrat în cauză nu face dovada vinovăţiei sale cât timp nu reiese că ar fi participat la sustragerea banilor din bancomat .

De asemenea, arată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 323 C. pen. şi art. 42 alin. (1) şi (3) din Legea 161/2003.

În acest sens inculpatul A.S.I. solicită menţinerea soluţiei pronunţată de instanţa de fond.

În susţinerea recursului inculpatul A.S.I. invocă cazurile de casare prevăzute de art. 385⁹ pct. 18 şi 12 C. proc. pen.

În recursul inculpatului P.B.C. este criticată Decizia din apel pentru netemeinicie şi nelegalitate sub aspectul greşitei condamnări, solicitând achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. pe motiv că nu a comis faptele ce i se reţin în sarcină.

În subsidiar inculpatul P.B.C. solicită reducerea pedepsei aplicate pe care o consideră prea aspră în raport de circumstanţele personale favorabile.

Invocă inculpatul P.B.C. în susţinerea recursului său cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 18 şi 14 C. proc. pen.

La termenul din 13 mai 2011, inculpatul M.P.F. fiind prezent în faţa Înaltei Curţi a arătat că înţelege să-şi retragă recursul fapt pentru care Înalta Curte urmează să ia act de această manifestare de voinţă.

Analizând legalitatea şi temeinicia deciziei recurate prin prisma cazurilor de casare invocate, conform art. 385⁶ alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursurile declarate în cauză nu sunt fondate urmând a fi respinse ca atare pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte apreciază că situaţia de fapt a fost corect reţinută de instanţa de fond în urma analizei coroborate a tuturor probelor administrate în cauză, vinovăţia inculpaţilor fiind just stabilită sub aspectul infracţiunilor reţinute în sarcina lor.

Susţinerile inculpaţilor A.S.I. şi P.B.C. în sensul achitării lor pe motiv că nu s-a făcut dovada vinovăţiei lor, nu sunt întemeiate fiind făcute doar cu scopul absolvirii de răspundere penală.

Probele administrate dovedesc mai presus de orice dubiu, că inculpaţii se fac vinovaţi de comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina lor astfel că soluţia de condamnare pronunţată de instanţa de prim control judiciar este legală şi temeinică fiind în deplină concordanţă cu materialul probator existent la dosar.

Astfel din procesul-verbal de depistare încheiat la data de 2 martie 209 rezultă că inculpatul A.S.I. a fost depistat lângă bancomantul aparţinând B.C.R. din oraşul Strehaia, jud. Mehedinţi iar în apropiere se aflau ceilalţi trei inculpaţi în autoturismul marca S.F.

Inculpatul M.P.F. fiind audiat în cursul urmăririi penale a declarat că în noaptea de 1 martie 2009 împreună cu ceilalţi inculpaţi a deţinut cele 13 carduri false pe care toţi le-au folosit pentru a extrage suma de 11.300 lei.

Potrivit desfăşurătorului operaţiilor bancare efectuate la atm-ul B.C.R. Strehaia în dimineaţa zilei de 2 martie 2009 orele 2,55-3,07 de la bancomatul respectiv s-a retras în 14 rânduri suma totală de 11300 lei prin folosirea celor 13 carduri găsite asupra inculpaţilor cu menţiunea că un card a fost folosit de două ori.

De asemenea tot în sprijinul vinovăţiei inculpatului A.S.I. invocăm şi procesul-verbal de redare a mesajelor de pe telefonul mobil ce atestă transmiterea unui mesaj de către inculpatul M.P.F. către inculpatul A.S.I. la ora 3,27 în dimineaţa zilei de 2 martie 2009 în care îi cerea să se ascundă în momentul în care ceilalţi inculpaţi au fost depistaţi în autoturism de organele de poliţie.

Ansamblul probator administrat în cauză dovedeşte indubitabil că activitatea infracţională a inculpaţilor nu era spontană ci o activitate prestabilită, pregătită în timp, aşa cum rezultă şi din percheziţia în sistemul informatic efectuată asupra hard-discului ridicat de la locuinţa inculpatului A., prezenţa tuturor inculpaţilor pe timpul nopţii în oraşul Strehaia, unde nici unul dintre inculpaţi nu avea domiciliul, în preajma bancomatului aparţinând B.C.R. de unde au efectuat 14 extrageri, toate aceste împrejurări dovedesc faptul că acţiunile inculpaţilor erau coordonate, se intersectau între ele, au acţionat în timp astfel încât apreciază Înalta Curte că soluţia de condamnare pentru infracţiunea prevăzută de art. 323 este legală, fiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni atât cu privire la latura obiectivă cât şi cu privire la latura subiectivă.

Şi infracţiunea prevăzută de art. 42 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) a fost dovedită în cauză, în mod corect instanţa de apel dispunând condamnarea inculpaţilor şi cu privire la această infracţiune.

Dispoziţiile art. 42 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 încriminează accesul fără drept la un sistem informatic iar alin. (3) al aceluiaşi articol se referă la comiterea faptei de la alin. (1) prin încălcarea măsurilor de securitate.

Bancomatul, prin natura sa este un mijloc de colectare, prelucrare şi transmitere a unor date informatice ori din probele dosarului rezultă că inculpaţii, în repetate rânduri au accesat acest sistem informatic fără drept, încălcând astfel măsurile de securitate, faptă de întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 41 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 161/2003 astfel încât se justifică condamnarea inculpaţilor şi cu privire la această infracţiune.

Ca atare criticile formulate de inculpaţii A.S.I. şi P.B.C. cu privire la greşita lor condamnare sub aspectul infracţiunilor reţinute în sarcina lor nu sunt întemeiate fapt pentru care Înalta Curte va respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpaţi.

Nici critica formulată de parchet cu privire la greşita achitare a inculpaţilor cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) nu este întemeiată şi drept consecinţă Înalta Curte va respinge şi recursul parchetului ca nefondat.

Astfel potrivit dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 efectuarea uneia din operaţiunile prevăzute la art. 1 pct. 11 prin utilizarea unui instrument de plată electronică, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, fără consimţământul titularului instrumentului respectiv, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 12 ani.

Art. 1 pct. 11 din Legea nr. 365/2002 defineşte noţiunea de instrument de plată electronică ca fiind un instrument care permite titularului său să efectueze următoarele tipuri de operaţiuni:

a. transferuri de fonduri altele decât cele ordonate şi executate de către instituţii financiare;

b. retrageri de numerar, precum şi încărcarea şi descărcarea unui instrument de monedă electronică.

Din economia acestor dispoziţii legale, rezultă că legiuitorul se referă la efectuarea de operaţiuni prin utilizarea unui instrument de plată electronică, operaţiuni ce sunt definite în art. 1 pct. 11 din lege fără a face nici o referire la utilizarea unui instrument de plată electronică falsificat, ci doar la utilizarea lui fără consimţământul titularului.

Art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 sancţionează falsificarea unui instrument de plată electronică iar la alin. (2) sancţionează punerea în circulaţie, în orice mod, a instrumentelor de plată electronică falsificate sau deţinerea lor în vederea punerii în circulaţie.

Înalta Curte apreciază că extragerile de bani efectuate prin utilizarea cardurilor falsificate reprezintă un mod de punere în circulaţie a instrumentelor de plată electronică falsificate, fapt ce realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002.

În cazul în care s-ar reţine în sarcina inculpaţilor atât săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 24 alin. (2) cât şi a infracţiunii prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 ar echivala cu o dublă încriminare.

Faptul că dispoziţiile art. 27 din Legea nr. 365/2002 nu se referă la carduri falsificate rezultă chiar şi din denumirea marginală a infracţiunii şi anume efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, împrejurare ce impune existenţa unui instrument de plată electronică real care însă este utilizat fără acordul titularului.

În raport de argumentele arătate Înalta Curte apreciază că soluţia de achitare dispusă de instanţa de apel cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) este pe deplin justificată, activitatea inculpaţilor de punere în circulaţie a instrumentelor de plată electronică falsificate fiind corect încadrat juridic în infracţiunea prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002.

Nici criticile formulate de inculpaţi cu privire la netemeinicia pedepselor aplicate nu sunt întemeiate, în cauză nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen.

În procesul de individualizare judiciară a pedepselor, instanţa de apel a avut în vedere toate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) respectiv gradul de pericol social concret al faptelor comise, natura faptelor comise ca şi modalitatea de săvârşire a faptelor respectiv inculpaţii acţionând în mod coordonat, asociindu-se între ei pentru a asigura rezultatul activităţii infracţionale ca şi perseverenţă infracţională de care au dat dovadă ei săvârşind mai multe infracţiuni, în mod repetat în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale.

Toate aceste împrejurări justifică pedepsele aplicate atât sub aspectul cuantumului cât şi a modalităţii de executare în mod corect apreciind instanţa de apel că scopul educativ şi coercitiv al pedepsei poate fi atins fără privare de libertate şi chiar fără executarea acesteia.

Lipsa antecedentelor penale a fost avută în vedere de instanţa de fond şi se reflectă în modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaţilor, ori această împrejurare nu poate fi avută în vedere şi de Înalta Curte în sensul de a i se acorda o mai largă eficienţă cu consecinţa reducerii pedepsei şi aplicării dispoziţiilor art. 81 C. pen., numai în acest mod putând fi atinsă finalitatea prevăzută de art. 52 C. pen.

Măsurile de supraveghere cărora trebuie să se supună inculpaţii pe durata termenului de încercare, reprezintă o garanţie a faptului că au înţeles scopul sancţiunii penale ca şi faptul că trebuie să adopte un comportament de respect faţă de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială.

Faţă de considerentele arătate Înalta Curte urmează ca în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă ca nefondate recursurile declarate de Parchet şi inculpaţi.

În baza art. 385⁴ alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 369 C. proc. pen. ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul M.P.F.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. - serviciul teritorial Craiova şi de inculpaţii D.S.A., A.S.I. şi P.B.C. împotriva Deciziei penale nr. 260 din 17 decembrie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul M.P.F. împotriva aceleiaşi decizii.

Obligă recurenţii inculpaţi D.S.A., A.S.I. şi P.B.C. la plata sumei de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, se vor avansa din fondul M.J.

Obligă recurentul inculpat M.P.F. la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 mai 2011.

← ICCJ. Decizia nr. 903/2011. Penal. Plângere împotriva...		ICCJ. Decizia nr. 2332/2011. Penal. Traficul de droguri (Legea... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 9/2011. Penal ICCJ. Decizia nr. 903/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 2332/2011. Penal. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs ICCJ. Decizia nr. 2379/2011. Penal. Traficul de influenţă (art.257 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 259/2011. Penal. Rejudecarea după extrădare (art.522 ind.1 C.p.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 10/2011. Penal