ICCJ. Decizia nr. 2498/2011. Penal

Decizii penale ICCJ 2011

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2498/2011

Dosar nr. 7348/110/2009

Şedinţa publică din 22 iunie 201.

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin sentinţa penală nr. 318/D din 21 octombrie 2010 a Tribunalului Bacău, în temeiul art. 20 rap. la art. 174-175 alin. (1) lit. i) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de tentativa la omor calificat, a fost condamnat inculpatul B.F. zis S. la pedeapsa închisorii în cuantum de 7,6 (şapte ani şi sase luni) ani si pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a 2-a si b) C. pen. pe o durata de 3 ani.

In temeiul art. 181 alin. (1) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporala a fost condamnat inculpatul B.F., la pedeapsa închisorii în cuantum de 8 luni - parte vătămata G.G.

În temeiul art. 180 alin. (2) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violente a fost condamnat inculpatul B.F. la pedeapsa închisorii in cuantum de 3 luni - parte vătămata G.I.

În temeiul art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele în pedeapsa cea mai grea, urmând ca acesta să execute pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare si pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a 2-a si b) C. pen. pe o durata de 3 ani.

În temeiul art. 83 C. pen. a fost revocată suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sent. pen. nr. 695 din 3 decembrie 2007 a Judecătoriei Moineşti, definitivă prin neapelare la 14 decembrie 2007 şi s-a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa rezultată în prezenta cauză.

Astfel, inculpatul va executa pedeapsa de 8 ani închisoare şi pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a 2-a si b) C. pen. pe o durata de 3 ani.

A interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza 2a si b) C. pen. in condiţiile si pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a computat din pedeapsa aplicată perioada executată prin reţinere si arestul preventiv de la 26 august 2009 la 31 august 2009.

În temeiul art. 181 alin. (1) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală a fost condamnat inculpatul B.S.P., la pedeapsa închisorii in cuantum de 8 luni - parte vătămata G.G.

În temeiul art. 180 alin. (2) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violente a fost condamnat inculpatul B.S. la pedeapsa închisorii in cuantum de 3 luni - parte vătămata G.I.

În temeiul art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele astfel individualizate în pedeapsa cea mai grea, pedeapsa de executat fiind închisoarea în cuantum de 8 luni.

A interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza 2-a si b) C. pen. în condiţiile şi pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

În temeiul art. 81 C. pen. a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

În temeiul art. 82 C. pen. a fixat termen de încercare de 3 ani si 8 luni, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 359 C. proc. pen. a atra atenţia inculpatului asupra nerespectării dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării executării pedepsei a dispus şi suspendarea executării pedepsei accesorii.

In temeiul art. 14, art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ. a luat act că părţile civile G.G. si G.I. nu au formulat pretenţii civile în cauza.

În temeiul art. 14, art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ. admite pretenţiile civile ale părţii civile S.P. astfel cum au fost formulate si în consecinţă, a fost obligat inculpatul B.F. la plata sumei de 1200 ron cu titlu de daune materiale şi 50 000 ron cu titlu de daune morale.

În temeiul art. 313 din Legea nr. 95/2006 modificata si completată prin OUG nr. 72/2006 a admis pretenţiile civile ale părţilor civile şi în consecinţă a fost obligat inculpatul după cum urmează:

- 1905,84 ron către partea civila Serviciul de Ambulanta Harghita

- 2837,76 ron către partea civila Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta Tg. Mureş

A luat act că Spitalul Judeţean de Urgenta Miercurea Ciuc si Spitalul Lunca de Sus Harghita nu s-au constituit părţi civile în cauză.

A constatat că inculpatul B.F. a fost asistat de apărător ales.

A dispus plata din fondurile Ministerul Justiţiei pentru asistenta juridică din oficiu către Baroul de Avocaţi Bacău în suma de 200 ron av. N.M.

În temeiul art. 191 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul B.F. la plata sumei de 1900 lei ron, iar inculpatul B.S. la plata sumei de 900 ron cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.

S-a reţinut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, înregistrat sub nr. 454/P/2009 a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi trimişi în judecată inculpaţii:

- B.F., pentru tentativă la săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174-175 alin. (1) lit. i) C. pen.,constând în aceea că în seara zilei de 29 iunie 2009, în jurul orelor 21⁰⁰ - 22⁰⁰, în timp ce se afla la barul SC E.S. SRL, inculpatul a lovit-o în cap cu o sticlă goală de bere aruncată cu putere de la mică distanţă, pe victima S.P., împrejurare în care i-a produs leziuni corporale de natură a-i pune în primejdie viaţa, cu intenţia a de a o ucide, finalitate care însă nu a fost atinsă datorită intervenţiei chirurgicale ş.

- B.S., zis „P.", zis „M.", ambii pentru săvârşirea infracţiunilor de vătămate corporală şi de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 181 alin. (1) C. pen. şi, respectiv, art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că în seara zilei de 29 iunie 2009, în jurul orelor 21⁰⁰-22⁰⁰, în timp ce se aflau la barul SC E.S. SRL din satul Făget, inculpaţii au agresat pe părţile vătămate G.G. şi G.I., împrejurare în care le-au, produs leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare un număr de 45 - 50 zile îngrijiri medicale şi, respectiv, 14-16 astfel de zile (fără spitalizare).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a constatat şi reţinut următoarele:

În data de 29 iunie 2009, fiind sărbătoarea creştin - ortodoxă de „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" şi zi de hram în satul Făget, numiţii B.F., B.V., B.S. şi I.Ş.I. s-au deplasat la barul SC E.S. SRL. din localitate, unde au consumat băuturi alcoolice până au ajuns în stare de ebrietate.

În jurul orei 21,⁰⁰, partea vătămată S.P. - administrator al localului - s-a deplasa la bar şi i-a cerut vânzătoarei T.M. să nu mai servească pe nimeni.

Vânzătoarea le-a comunicat consumatorilor prezenţi să-şi termine consumaţia, întrucât va închide, fapt pentru care partea vătămată G.G., aflată şi ea în bar la acel moment, şi-a băut berea, după care s-a îndreptat spre uşă, cu intenţia de a părăsi barul.

La ieşirea din bar, existând o rivalitate de ani de zile între tinerii din Făget - Tărhăuşi şi cei din satul Bolovăniş, inculpatul B.S. i-a pus piedică, după care a urmat o discuţie între acesta şi partea vătămată, dar nu jignitoare.

În acelaşi timp au ieşit imediat afară şi numiţii B.F., B.V. şi I.Ş.I., iar după ei şi patronul S.P.

Primul dintre ei (inculpatul) ajungând lângă partea vătămată, a şi lovit-o pe aceasta cu pumnul în bărbie, în timp ce ea încerca să se ridice şi astfel G.G. s-a rostogolit până jos, la baza treptelor.

In aceste împrejurări, partea vătămată a strigat după ajutor şi a fost auzită de către fratele său G.I., aflat afară, pe terasa de la parter, care a intenţionat să-i sară în ajutor, însă inculpaţii B.F. şi B.S. l-au lovit şi pe acesta, cu pumnul şi respectiv cu o sticlă de bere.

Au intenţionat să intervină în apărarea celor doi şi vărul acestora, G.A., precum şi fratele lor, G.G., însă între timp inculpatul B.F. a escaladat un gărduţ, în curtea depozitului aceleiaşi societăţi, unde se aflau mai multe navete cu sticle goale de bere. Inculpatul s-a urcat pe aceste navete şi a început să arunce cu putere sticle din acestea, spre grupul numiţilor G.

Aceştia s-au ferit fiecare cum au putut, însă patronul S.P., ieşit cu intenţia de a aplana conflictul, a fost lovit în cap de una dintre sticlele de bere aruncate cu putere şi de la mică distanţă de către inculpatul B.F., imediat ce a coborât treptele.

Numitul G.G. a alergat şi l-a prins în braţe, în timp ce S.P. se prăbuşea la pământ şi a strigat la inculpat să nu mai arunce, bănuind că victima a decedat, întrucât începuse să sângereze abundent.

Văzând şi el gravitatea situaţiei, inculpatul s-a oprit din aruncatul cu sticle, dar a continuat să facă scandal până la sosirea lucrătorilor de poliţie, anunţaţi de către martorul S.C.

Victima S.P. a fost apoi transportată la Spitalul Lunca de Sus, jud. Harghita cu un autoturism particular, de unde a fost preluat de un autoturism al Serviciului de Ambulanţă Harghita şi transportat la Spitalul Judeţean Miercurea Ciuc, dar a fost imediat trimis la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş - Clinica de Neurochirurgie, unde a fost internat în perioada 30 iunie 2009 -07 iulie 2009 şi a suferit o intervenţie chirurgicală de urgenţă, în urma căreia i-a fost salvată viaţa.

Victima a fost internată cu diagnosticul „Hematom intraparenchimatos frontal drept operat. TCC prin agresiune. Fractură cu înfundare cominutivă fronto - temporală dr. operată. Hemipareză stg. remisă, iar din concluziile medico-legale reiese că leziunile au fost de natură a pune în pericol viaţa victimei.

Potrivit examinării medico-legale de către specialiştii I.M.L. Tg. Mureş, rezultă că numitul „S.P. ... prezintă diagnosticul: TCC prin agresiune cu fractură, cu înfundare cominutivă fronto - temporală dr. şi hematom intraparenchimatos frontal drept operat, hemipareză stângă remisivă. Leziunile traumatice descrise s-au putut produce la data de 29 iunie 2009, prin mecanismul de lovire directă cu corp dur, contondent.

Pentru vindecare necesită 70 - 80 zile de îngrijire medicală.

În urma leziunilor traumatice suferite viaţa victimei a fost pusă în primejdie direct şi imediat, salvarea victimei datorându-se intervenţiei neurochirurgicale efectuate de urgenţă".

Cauzele medico-legale ale celorlalte fapte, săvârşite de către inculpaţii B.F. şi B.S.:

I. Partea vătămată G.G. a fost şi ea examinată, medico-legal (la data de 01 iulie 2009, la C.M.L. Moineşti) şi s-a constatat că prezenta „un traumatism braţ stâng cu echimoză şi un traumatism facial obiectivat prin fractură de mandibulă.

Leziunile s-au putut produce prin lovire cu mijloace contondente... Necesită 45 - 50 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare".

II.De asemenea, partea vătămată G.I. a fost şi ea examinată medico-legal (la data de 01 iulie 2009, la S.M.L. Harghita) şi s-a constatat că prezenta „leziuni traumatice cranio-faciale care pot data din 29 iunie 2009 şi s-au putut produce prin loviri repetate cu şi de corpuri dure. Timpul de îngrijiri medicale necesar pentru vindecarea leziunilor suferite este de 14 - 16 zile calculate de la data producerii".

Audiaţi în cursul cercetării judecătoreşti, inculpaţii nu au recunoscut săvârşirea faptelor, au avut o atitudine de negare în pofida probatoriului administrat în cauză. Mai mult decât atât, inculpatul B.F., a încercat să plaseze răspunderea penală în sarcina părţilor vătămate G. şi a încercat pe toată durata cercetării judecătoreşti să devieze cursul anchetei într-un sens în care i-ar fi favorizat situaţia juridică, aspect ce rezultă cu prisosinţă din însăşi depoziţiile martorilor propuşi în apărare.

Situaţia de fapt existentă, rezultă din probatoriul administrat în cauză la urmărirea penală şi cercetarea judecătorească după cum urmează: procesul-verbal de sesizare; procesul-verbal de cercetare la faţa locului, planşe foto aferente; declaraţiile celor trei persoane vătămate: S.P., G.G. şi G.I.; Raportul medico-legal de constatare nr. 2424 din 07 iulie 2009 al I.M.L. Tg. Mureş; certificatul medico-legal nr. 302/E din 01 iulie 2009 al C.M.L. Moineşti; certificatul medico-legal nr. 311/01 iulie 2009 al S.M.L. Harghita; declaraţiile martorilor: B.S., I.Ş.I., B.V., G.A., H.C., S.C., S.L., B.A.M., T.M., N.O.I., T.P.T., O.I. şi G.N.; toate coroborate cu declaraţiile inculpatului B.F. şi cu cele ale inculpatului B.S., prin care ultimul recunoaşte însă numai comiterea faptei faţă de partea vătămată G.G., iar primul nu recunoaşte nici una.

În drept, fapta inculpatului B.F. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor:

1. tentativa la omor calificat prevăzută de art. 20 rap. la art. 174-175 alin. (1) lit. i) C. pen.

2. vătămare corporala prevăzută de art. 181 alin. (1) C. pen. - parte vătămata G.G.

3. lovire sau alte violente, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. - parte vătămata G.I.

4. Iar faptele inculpatului B.S. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor :

5. vătămare corporala prevăzută de art. 181 alin. (1) C. pen. - parte vătămata G.G.;

6. lovire sau alte violente, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. - parte vătămata G.I.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce se vor aplica inculpaţilor, instanţa va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

Având în vedere pericolul social concret al faptelor comise, persoana şi conduita inculpaţilor, atitudinea acestora de negare, precum şi poziţia procesuală şi urmărire produse, instanţa va dispune condamnarea fiecărui inculpat corespunzător gradului de pericol social concret al faptelor comise şi va aplica fiecăruia pedeapsa închisorii.

Faţă de faptul că faptele comise sunt concurente, instanţa va face în cauză aplicarea regulilor ce reglementează concursul de infracţiuni şi va aplica fiecăruia pedeapsa cea mai grea.

Raportat la inculpatul B.F., instanţa va face în cauză aplicarea dispoziţiilor art. 83 C. pen., respectiv va revoca suspendarea condiţionata a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicata prin sentinţa penală nr. 695 din 3 decembrie 2007 a Judecătoriei Moineşti definitivă prin neapelare la 14 decembrie 2007 şi va dispune executarea acesteia alături de pedeapsa rezultată în prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă ca efect al revocării.

II. Împotriva acestei sentinţe penale a declarat apel inculpatul B.F., care a criticat-o pentru nelegalitate.

În motivarea apelului apelantul inculpat a arătat în esenţă că hotărârea atacată este lovită de nulitate, întrucât nu este rezultatul gândirii şi analizei magistratului, ci cuprinde fidel motivarea actului de sesizare.

Se mai arată în motivarea apelului că instanţa de fond nu a stabilit un cadru procesual legal, astfel că nu s-au putut cunoaşte participanţii în prezentul proces penal.

În plus cu ocazia dezbaterilor în fond a cauzei, apărătorul inculpatului a fost oprit de trei ori în timpul concluziilor astfel că s-a încălcat dreptul acestuia la apărare, încălcare sancţionată cu nulitatea hotărârii pronunţate.

Se mai arată că în incidentul care a avut loc inculpatul a fost şi el lovit, a formulat plângere şi tot el a fost prezentat de parchet cu propunere de arestare preventivă, iar inculpatul nu a primit răspuns la plângerea formulată de el deşi ambele plângeri au fost adresate aceluiaşi procuror. În ce-l priveşte pe inculpatul B., consideră apelantul că acesta oferă date şi împrejurări despre întreaga cauză şi era importantă declaraţia lui – el a spus că a lovit şi pe cine a lovit.

Analizând apelul Curtea constată că este fondat pentru următoarele considerente.

Astfel cu ocazia dezbaterilor care au avut loc la data de 14 octombrie 2010 în faţa Tribunalului Bacău (fila 244 – verso, dosar fond), după concluziile procurorului şi apărătorului părţii civile S.P., când apărătorul inculpatului B.F. abia a început pledoaria susţinând că în loc de 4 martori i-au fost admişi doar 2 , instanţa de fond i-a pus în vedere acestuia să-şi formuleze apărările fără să mai critice probele admise, după care avocatul C.M. a arătat că instanţa încearcă să fragmenteze apărarea sa şi în aceste condiţii nu mai doreşte să pună concluzii în apărare.

Judecătorul fondului a dat în continuare cuvântul avocatului inculpatului B.S., încălcând în acest fel dreptul la apărare al inculpatului B.F., pentru care practic nu s-au pus concluzii în dezbateri pentru acest inculpat.

Instanţa observă că dezbaterile judiciare constituie o caracteristică importantă a activităţii procesului penal, având o trăsătură specifică la judecata în primă instanţă, deoarece poartă asupra soluţionării legale şi temeinice a acţiunii penale şi civile exercitată în faţa instanţei.

Având o asemenea importanţă dezbaterile judiciare sunt obligatorii, lipsa lor atrăgând nulitatea absolută a hotărârii pronunţate atunci când participarea apărătorului inculpatului este obligatorie, ca în speţa de faţă, astfel că lipsa dezbaterilor în ceea ce priveşte inculpatul B.F., cu privire la concluziile apărătorului său este asimilată unei neparticipări a acestuia la judecată.

Doar în cazul în care participarea apărătorului nu era obligatorie, lipsa dezbaterilor cu privire la apelantul inculpat ar fi constituit o nulitate relativă, însă nu este cazul în speţa de faţă, deoarece prezenţa apărătorului este obligatorie, întrucât două din infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată şi condamnat inculpatul B.F. sunt pedepsite cu închisoarea de 5 ani sau mai mare.

În aceste condiţii se impunea ca faţă de refuzul apărătorului inculpatului B.F., prima instanţă să acorde termen pentru a se desemna un alt apărător şi să reia dezbaterile cu asigurarea dreptului la apărare al inculpatului.

Bineînţeles că în cauză conduita avocatului inculpatului, în sensul de a refuza să pună concluzii şi astfel să asigure apărarea în continuare a clientului său, putea constitui o abatere judiciară sancţionabilă cu amendă conform art. 198 C. proc. pen. şi eventual se putea sesiza Consiliul Baroului Bacău pentru comiterea unei abateri disciplinare potrivit Statutului profesiei de avocat, dar acest aspect nu exonera Tribunalul Bacău de obligaţia de a acorda un termen pentru reluarea dezbaterilor şi astfel desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de judecată.

Faptul că după amânarea pronunţării, avocatul inculpatului B.F. a depus la 21 octombrie 2010 concluzii scrise nu putea acoperi nulitatea absolută a lipsei dezbaterilor şi a încălcării dreptului la apărare cu privire la acest inculpat.

De altfel în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Artico c. Italia a statuat că o instanţă naţională trebuie să vegheze la modul în care un apărător îşi duce la îndeplinire sarcinile şi, în măsura în care este sesizată sau carenţele serviciilor prestate sunt evidente, statul trebuie să intervină fie să numească un alt apărător fie să-l oblige pe cel deja existent să-şi îndeplinească obligaţiile (C.E.D.O. - Hotărârea din 13 mai 1980).

Se constată astfel că jurisprudenţa instanţei europene a consacrat o obligaţie de rezultat din partea instanţelor care trebuie să vegheze asupra modului în care este respectat dreptul la apărare a persoanelor care sunt acuzate de comiterea de infracţiuni şi sunt supuse unei jurisdicţii penale.

Având în vedere soluţia care se va dispune în cauză, urmare a existenţei unei nulităţi absolute, celelalte aspecte învederate de apelantul inculpat B.F., în faţa instanţei de apel vor fi avute în vedere de Tribunalul Bacău după rămânerea definitivă a acestei sentinţe şi primirea dosarului.

Faţă de cele expuse urmează ca în baza art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. a fost admis apelul declarat de inculpatul B.F.

În consecinţă va fi desfiinţată în parte sentinţa penală nr. 318/D/2010 din 21 octombrie 2010 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 7348/110/2009, doar cu privire la inculpatul B.F. şi se va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

În baza art. 383 alin. (3) C. proc. pen. se vor menţine actele de procedură efectuate până la data de 14 octombrie 2010, respectiv până la momentul începerii dezbaterilor de la Tribunalul Bacău.

Deoarece celălalt coinculpat nu a declarat apel în cauză, instanţa de apel va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate cu privire la inculpatul B.S.

Aşa fiind, prin Decizia penală nr. 18/2011 din 15 februarie 2011 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze cu minori şi familie, s-a admis apelul declarat de inculpatul B.F.

În baza art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. a fost desfiinţată în parte sentinţa penală nr. 318/D/2010 din 21 octombrie 2010, pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 7348/110/2009, doar cu privire la inculpatul B.F. şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

În baza art. 383 alin. (3) C. proc. pen. a menţinut actele de procedură efectuate până la data de 14 octombrie 2010.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate cu privire la inculpatul B.S.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

III. Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul B.F., criticând-o ca nelegală prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 10 rap. la art. 378 alin. (5) C. proc. pen., precizând că instanţa de apel, cu ocazia admiterii apelului, a stabilit că toată cercetarea judecătorească este valabilă, întrucât a grăniţuit situaţia până pe 14 octombrie 2010, ulterior acestei date având loc dezbaterea pe fond. S-a arătat că instanţa nu a analizat toate motivele de apel, în final solicitând admiterea recursului şi modificarea dispoziţiei din Decizia instanţei de apel prin care s-a stipulat că se menţin actele procedurale îndeplinite până la data de 14 octombrie 2010, fiind necesară reluarea întregii cercetări judecătoreşti.

Examinând actele şi lucrările dosarului, Decizia recurată în raport de motivul de critică invocat şi de cazul de casare sus-indicat, Înalta Curte are în vedere că în mod legal instanţa de apel a statuat că la dezbaterile care au avut loc la data de 14 octombrie 2010 în faţa Tribunalului Bacău (fila 244 – verso, dosar fond), după concluziile procurorului şi apărătorului părţii civile S.P., când apărătorul inculpatului B.F. abia a început pledoaria susţinând că în loc de patru martori i-au fost admişi doar doi, instanţa de fond i-a pus în vedere acestuia să-şi formuleze apărările fără să mai critice probele admise, după care avocatul C.M. a arătat că instanţa încearcă să fragmenteze apărarea sa şi în aceste condiţii nu mai doreşte să pună concluzii în apărare.

Aşa fiind, în mod legal instanţa de prim control judiciar a statuat existenţa unei nulităţi absolute la judecata în fond din cele prevăzute de art. 197 alin. (2) C. proc. pen. – cu referire la dispoziţiile încălcate la judecata în fond de asistare obligatorie a inculpatului de către apărător, fiind obligatorie potrivit legii – şi a dispus desfiinţarea hotărârii primei instanţe cu referire la inculpatul B.F., trimiţând cauza spre rejudecarea fondului aceleiaşi prime instanţe.

În mod legal s-a statuat prin conformare la dispoziţiile art. 383 alin. (3) C. proc. pen., menţinerea actelor de procedură efectuate de prima instanţă până la termenul de judecată din 14 octombrie 2010 când a fost generat cazul de nulitate absolută prevăzut de art. 197 teza VIII C. proc. pen., descris mai sus.

Cererea recurentului inculpat de modificarea dispoziţiei din Decizia instanţei de apel, prin care s-a stipulat că se menţin actele procedurale îndeplinite până la data de 14 octombrie 2010, fiind necesară reluarea întregii cercetări judecătoreşti este o alegaţie care este determinată de necunoaşterea regimului juridic al nulităţii absolute şi al imposibilităţii de remediere a actelor procedurale întocmite după generarea unui atari caz; chestiune aflată în simetrie inversată cu situaţia actelor procedurale efectuate conform legii şi care în consecinţă, se menţin (precum cele din speţa la judecata în fond până la termenul din 14 octombrie 2010 la Tribunalul Bacău).

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.F. împotriva deciziei penale nr. 18/2011 din 15 februarie 2011 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze cu minori şi familie.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 iunie 2011

← ICCJ. Decizia nr. 2497/2011. Penal		ICCJ. Decizia nr. 2501/2011. Penal. înşelăciunea (art. 215... →

ICCJ. Decizia nr. 2498/2011. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2498/2011. Penal