ICCJ. Decizia nr. 2586/2011. Penal. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2586/2011
Dosar nr.30723/3/2010
Şedinţa publică din 28 iunie 2011
Asupra recursurilor penale de faţă,
În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 932/F din 10 decembrie 2010, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. c) şi art. 76 C. pen., a condamnat pe inculpatul G.G.M. la pedeapsa de 4 ani închisoare.
În baza art. 65 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza finală şi lit. b) C. pen., pe o durată de 5 ani.
În baza art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/ 2000 cu aplicarea art. 74 lit. c) şi art. 76 C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza finală şi lit. b) C. pen.
În baza art. 35 C. pen., a aplicat inculpatului, pe lângă pedeapsa rezultantă pedeapsă complementară prevăzută de art. 64 lit. a) teza finală şi lit. b) C. pen., pe o durată de 5 ani.
În baza art. 350 C. proc. pen., a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus din pedeapsă durata prevenţiei de la 8 iunie 2010 la zi.
În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi 74 lit. c) şi art. 76 C. pen., prin aceeaşi sentinţă, a condamnat pe inculpata L.M.A. zisă M. la 6 ani şi 3 luni închisoare.
În baza art. 864 C. pen., s-a dispus revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare, aplicată inculpatei prin Sentinţa penală nr. 1332 din 18 noiembrie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală şi a dispus executarea pe lângă pedeapsa aplicată în speţă, pedeapsa rezultantă fiind de 10 ani şi 3 luni închisoare.
În baza art. 65 C. pen., a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza finală şi b) C. pen., pe o durată de 5 ani.
În baza art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 74 lit. c) şi art. 76 C. pen., a condamnat pe inculpata L.M.A. la 2 ani închisoare.
În baza art. 864 C. pen., a revocat beneficiul suspendării sub supraveghere al pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatei prin Sentinţa nr. 1332 din 18 noiembrie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală şi a dispus executarea pe lângă pedeapsa aplicată în speţă, pedeapsa rezultantă fiind de 6 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 C. pen., a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 10 ani şi 3 luni închisoare.
A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza finală şi lit. b) C. pen.
În baza art. 35 C. pen., a aplicat inculpatei pe lângă pedeapsa rezultantă pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. a) teza finală şi b) C. pen. pe o durată de 5 ani.
În baza art. 350 C. proc. pen., a menţinut starea de arest a inculpatei, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus din pedeapsă durata prevenţiei de la 10 iulie 2008 la 18 noiembrie 2008 şi de la 8 iunie 2010 la zi.
În baza art. 118 lit. f) şi C. pen. şi art. 17 din Legea nr. 143/2000, a dispus confiscarea în vederea distrugerii a 0,39 g heroină rămasă în urma analizelor de laborator.
În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., a obligat pe fiecare inculpat la plata a 1.500 RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut, următoarea situaţie de fapt:
În data de 27 mai 2010, martorul denunţător M.H.A. a formulat un denunţ prin care aducea la cunoştinţa organelor de urmărire penală că inculpaţii L.M.A. şi G.G.M. se ocupă cu comercializarea de droguri de mare risc.
Organele de politie au procedat la capcanarea sumei de 75 RON şi la supravegherea martorului denunţător, acesta deplasându-se cu bancnotele capcanate la domiciliul celor doi inculpaţi, situat în A.L., unde a fost chestionat de inculpata L.M.A. cu privire la scopul vizitei, martorul arătând că vrea să cumpere heroină.
Inculpata L. i-a cerut martorului să plătească suma de 75 RON aferentă a 3 doze inculpatului G.G.M., sumă pe care inculpatul a primit-o şi a introdus-o în buzunar după care i-a dat martorului cantitatea de 0,14 g heroină (trei doze), stupefiante ce au fost predate organelor de politie ce asigurau supravegherea cumpărării.
Organele de poliţie au intervenit şi au găsit asupra inculpatului suma de bani capcanată, iar pe masa din imobil au mai fost găsite 8 doze de heroină în cantitate de 0,45 g.
În aceeaşi locaţie, pe pervazul ferestrei, au mai găsit o punguţă conţinând cantitatea de 0,05 g heroină.
Deşi iniţial nu au recunoscut faptele, în faţa instanţei la ultimul termen, cei doi inculpaţi şi-au schimbat poziţia procesuală, recunoscând că au vândut denunţătorului trei doze de heroină.
La individualizarea pedepselor, ce au fost aplicate inculpaţilor, instanţa de fond a ţinut seama de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Astfel, a avut în vedere faţă de ambii inculpaţi gradul de pericol social al faptei şi periculozitatea celor doi, aceştia neezitând să pună în pericol viata terţilor prin vânzarea de droguri de mare risc. Inculpaţii nu sunt încadraţi în muncă, obişnuind să-şi obţină mijloacele de existenţă prin vânzarea de heroină.
S-a reţinut şi că pe parcursul procesului penal, inculpaţii au avut o poziţie nesinceră, îndreptată doar la ultimul termen când au recunoscut fapta.
Un element extrem de grav identificat de tribunal a fost acela că inculpata L.M.A. este recidivistă în forma recidivei mari postcondamnatorii speciale, fiind anterior condamnată tot pentru trafic de droguri de mare risc, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Percepând - ca mulţi inculpaţi - că o pedeapsă cu închisoarea, în condiţiile art. 864 C. pen. - reprezintă o forma de achitare, inculpata a perseverat în activitatea de trafic de droguri de mare risc.
Judecătorul fondului a arătat că, faţă de atitudinea de recunoaştere a inculpaţilor şi practica - destul de neclară - a instanţelor de control de a reţine circumstanţe atenuante cu uşurinţă în cazul traficului de droguri (motivarea reală fiind probabil pentru că instanţelor judecătoreşti li se par prea mari pedepsele stabilite de legiuitor) şi instanţa de fond a reţinut circumstanţe atenuante în speţă, coborând pedepsele sub minimul special.
Împotriva sentinţei, în termen legal au declarat apel inculpaţii G.G.M. şi L.M.A., fără a le motiva în scris, iar oral, prin apărătorul desemnat din oficiu, au solicitat redozarea pedepselor aplicate, apreciind că sunt prea severe în raport cu fapta săvârşită.
Curtea, examinând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate, precum şi din oficiu, conform dispoziţiilor art. 371 alin. (2) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, a constatat că apelurile declarate în speţă sunt nefondate şi prin Decizia penală nr. 45 A din 15 februarie 2011 le-a respins, ca atare.
Nemulţumiţi şi de această hotărâre, inculpaţii au atacat-o cu recurs.
Prin motivele de recurs scrise, inculpata L.M.A. a criticat hotărârea pentru netemeinicie. A susţinut că pedeapsa stabilită de instanţă este exagerat de aspră, că nu s-a ţinut seama că este mama unui copil în vârstă de 11 ani, că este bolnavă şi o întreţine şi pe mama sa, femeie în vârstă, suferindă de mai multe boli. A cerut redozarea pedepsei ca să poată să-şi ajute cât mai curând familia.
Inculpatul nu şi-a motivat recursul, iar apărătorul acestuia a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. şi a cerut redozarea pedepsei pentru că inculpatul a recunoscut comiterea faptei.
Recursurile sunt nefondate.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că inculpaţii au fost surprinşi în timp ce vindeau trei doze de heroină, organele de poliţie fiind sesizate că cei doi se ocupau în cartier de vânzarea de droguri unor persoane dependente de acestea. Inculpata a mai fost condamnată în anul 2008 tot pentru vânzarea de droguri la pedeapsa de 4 ani închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere. În timpul termenului de încercare a săvârşit din nou acelaşi fel de infracţiuni.
Inculpaţii au adoptat o poziţie de negare a faptelor şi numai după administrarea probelor în cursul cercetării judecătoreşti au recunoscut că sunt vinovaţi.
Având în vedere şi limitele de pedeapsă cuprinse între 10 şi 20 de ani în ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 pedepsele stabilite de instanţă sunt just individualizate şi nu se impune reducerea lor.
Aşa fiind, Înalta Curte urmează să respingă, în temeiul art. 38515 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. recursurile ca fiind nefondate.
Se va deduce din pedepsele aplicate timpul executat de la 8 iunie 2010 la zi pentru inculpat şi de la 10 iulie 2008 la 18 noiembrie 2008, iar apoi de la 8 iunie 2010 la 28 iunie 2011 pentru inculpată. Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii L.M.A. şi G.G.M. împotriva Deciziei penale nr. 45 din 15 februarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei L.M.A., perioada executată de la 10 iulie 2008 la 18 noiembrie 2008 şi timpul reţinerii şi arestării preventive de la 8 iunie 2010 la 28 iunie 2011.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului G.G.M., timpul reţinerii şi arestării preventive de la 8 iunie 2010 la 28 iunie 2011.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 RoN, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 28 iunie 2011.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 2563/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2589/2011. Penal. Iniţiere, constituire de... → |
|---|
