ICCJ. Decizia nr. 787/2011. Penal. Omorul calificat (art. 175 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
1. Tribunalul București, secția I penală, prin sentința penală nr. 100 din 11 februarie 2010 dată în dosar nr. 25333/3/2009 [781/2010] a condamnat pe inculpatul M.V.I. pentru săvârșirea în condiții de provocare a infracțiunii de tentativă de omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art. 174,art. 175 lit. i) C. pen., ["în public"] cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 73 lit. b), art. 76 lit. b) și art. 80 C. pen. la pedeapsa principală de 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 6.4 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani (pedeapsa complementară).
S-a făcut aplicarea art. 71,art. 64 lit. a) teza II-a și b) C. pen. și ca pedeapsă accesorie.
Conform art. 350 raportat la art. 3002 și art. 160b alin. (1) și (3) C. proc. pen. a fost menținută arestarea preventivă în cauză a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) i s-a computat din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 31 august 2007 la 1 septembrie 2007.
în baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea specială a unui cuțit-corp delict.
în conformitate cu dispozițiile art. 346 alin. (1) rap. la art. 15 alin. (1) și (2) C. proc. pen. s-a constatat că persoana vătămată A.I., victima infracțiunii de tentativă la omor, nu s-a constituit în cauză parte civilă până la citirea actului de sesizare.
în baza art. 191 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Hotărând astfel, instanța a constatat următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 2356/P/2007 din 3 iunie 2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalului București s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M.V.I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă de omor calificat prevăzut de art. 20 raportat la art. 174 - 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. (în cuprinsul aceluiași act de sesizare fiind dispuse și soluțiile complementare de neînceperea urmăririi penale față de același inculpat, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 180 C. pen., în ceea ce privește leziunile produse numitului C.P., deoarece persoana vătămată nu a formulat plângere prealabilă, respectiv disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor într-un dosar separat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 211 C. pen. - asupra numitei C.L. - și art. 260 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 273 NCP) - de către numiții I.G., L.C.S., C.E., L.R.).
Prin actul de sesizare amintit s-a reținut în fapt că, în seara de 30 august 2009, în jurul orei 21, în stația RATB de pe linia 149 situată în dreptul Academiei de Poliție, numita C.L. a fost victima unei infracțiuni de tâlhărie, fiindu-i smuls de la gât și sustras telefonul mobil C.L. a văzut că autorul a fugit în pădurea din zonă. A apelat la sprijinul martorilor G.O. și C.P., căutând autorul tâlhăriei în zona respectivă. Cu ocazia investigațiilor ce au avut loc pe str. J., au întâlnit pe inculpatul M.V.I. și celelalte persoane din anturajul acestuia, martorii I.G., L.C.S., C.E., L.R.
Au avut loc discuții între cele două grupuri în legătură cu fapta de tâlhărie sus-menționată după care martora C.L. a cerut permisiunea inculpatului să efectueze căutări de rutină a bunului sustras în imobilul dezafectat din apropiere în care aceștia locuiau, situat în sector 1 - fostul sediu al SC A. SA. La etajul 1 al imobilului, martora C.L. a observat telefonul mobil sustras într-o încăpere. Iritat de constatarea amintită inculpatul M.V.I. a scos un cuțit și a înjunghiat-o pe partea vătămată A.I., provocându-i leziuni traumatice constând în: plagă la nivelul toracelui, penetrantă, cu hemotorax, plagă la nivelul antebrațului cu interesarea planului muscular subiacent, ce au necesitat 16-18 zile de îngrijiri medicale și au pus în primejdie viața victimei, conform constatărilor ulterioare făcute prin raportul de expertiză medico-legală nr. A1/9957/2007.
Imediat partea vătămată și cei din grupul său au fugit de la fața locului; pe drum, după puțin timp, partea vătămată nu mai putut să meargă din cauza leziunilor grave suferite. Au anunțat salvarea și poliția. între timp, inculpatul M.V.I. s-a tăiat singur în zona brațelor și antebrațelor - provocându-și leziuni superficiale - cu intenția de a putea susține ulterior că s-a aflat în legitimă apărare fiind atacat de partea vătămată și persoanele din grupul acesteia. în acest sens au și făcut declarații în cursul urmăririi penale - înlăturate ca nesincere de procuror - inculpatul și ceilalți martori din imobilul dezafectat sus-menționat (faptele amintite fiind stabilite în cursul urmăririi penale pe baza următoarelor mijloace de probă: procesele-verbale întocmite de anchetatori și planșele foto; acte medicale; raportul de expertiză medico-legală Al/9957/2007; raportul de expertiză medico-legală A1/9959/2007; rapoarte de expertiză medico-legală C.E. - Al/9960/2007, I.G. - A1/9965/2007, L.C.S. - Al/9966/2007, L.R. - A1/9967/2007, M.V.I. - Al/9968/2007, C.L. - A1/9958/2007, G.O. - Al/9963/2007; declarațiile părții vătămate A.I. și martorilor G.O., C.P., C.L., I.G., L.C.S., C.E., S.M.E., L.R.; declarațiile inculpatului M.V.I.; procesul-verbal și planșa foto cu telefonul martorei C.L.).
Instanța, a efectuat verificări prealabile asupra actului de sesizare și competenței materiale de judecată a infracțiunii deduse judecății - în conformitate cu dispozițiile art. 300 alin. (1) C. proc. pen. - trecându-se ulterior la cercetarea judecătorească în cadrul căreia au fost audiați martorii I.G., G.O. și C.E., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar. Nu a fost posibilă audierea, în această fază procesuală, a inculpatului, părții vătămate și celorlalți martorilor din rechizitoriu, deși s-au făcut numeroase demersuri în acest sens (verificări INEP, mandate de aducere). Spitalul de Urgență București Floreasca, unde partea vătămată a primit îngrijiri medicale nu a comunicat dacă se constituie parte civilă.
Instanța, examinând materialul probator strâns la urmărirea penală și administrat ulterior la cercetarea judecătorească - cu respectarea garanțiilor procesuale prevăzute de art. 288 - 291 C. proc. pen. - a reținut în fapt următoarele:
Inculpatul M.V.I., concubina acestuia - L.C. și copilul lor în vârstă de 8 luni, locuiau într-un imobil dezafectat (fostul sediul al SC A. SA) situat în sector 1, împreună cu martorii I.G., L.R., C.E., copilul acesteia din urmă, în vârstă de 3 ani și alți doi minori.
în seara zilei de 30 august 2007, în timp ce se deplasau pe str. J. nr. 2, spre imobilul în care locuiau, aceste persoane au fost abordate de partea vătămată A.I. și de martorii G.O., C.P. și C.L., pe motiv că i-ar fi sustras martorei C., prin violență, un telefon mobil, partea vătămată A.I. și martorul C.P. consumaseră băuturi alcoolice, iar martorul G.O. avea asupra sa un cuțit. C.L. a acuzat persoanele din grupul inculpatului, că i-au sustras telefonul mobil. Partea vătămată A.I. și martorii care o însoțeau au adresat injurii grupului inculpatului solicitându-le să fie conduși la imobilul unde locuiau pentru a efectua verificări în legătură cu telefonul mobil sustras.
Inculpatul a acceptat, astfel că persoanele ce formau cele două grupuri au intrat în imobil, urcând la etajul 1. Au fost verificate două camere în care locuiau inculpatul, concubina sa - martora L.C. și copilul acestora, respectiv fratele martorei, moment în care aceasta din urmă a îmbrâncit-o pe păgubașă. La rândul său inculpatul a susținut conduita violentă a concubinei sale, situație în care conflictul a escaladat iar cele două grupuri s-au luat la bătaie.
în timpul altercației fizice amintite, folosind un cuțit pe care îl avea asupra sa, inculpatul a aplicat lovituri repetate cu acesta la nivelul toracelui și al antebrațului părții vătămate A.I.
Partea vătămată A.I. a fost internată în Spitalul Clinic de Urgență București Floreasca, cu diagnosticul: "agresiune; plagă prin înjunghiere penetrantă în hemitoracele stâng pe linia axială medie spațiul VII intercostal. Plagă tăiată 1/3 medie față volară antebraț drept." A prezentat o stare generală alterată, fiind supusă imediat intervenției chirurgicale. Din concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. A1/9957/2007 a rezultat că partea vătămată A.I. a prezentat la data de 30 august 2007 leziuni traumatice constând în: plagă la nivelul toracelui, penetrantă, cu hemotorax, plagă la nivelul antebrațului cu interesarea planului muscular subiacent. Leziunile traumatice au putut fi produse prin lovire cu corp tăietor - înțepător. A necesitat 16-18 zile de îngrijiri medicale. Leziunea traumatică toracică a pus în primejdie viața victimei.
Contrar actului de sesizare, instanța a apreciat ca nedovedită împrejurarea că martora C.L. ar fi găsit telefonul mobil sustras în imobilul dezafectat în care locuia inculpatul și celelalte persoane din grupul acestuia și că acest fapt ar fi constituit motivul declanșator al agresiunii fizice din partea inculpatului. Constatarea în fapt amintită s-a întemeiat pe relatările martorilor din grupul inculpatului L.C.S., C.E., L.R., I.G., dar și aceea a martorului G.O., singurul din grupul părții vătămate care s-a prezentat în instanță, și a declarat că nu știe dacă prietenii săi au găsit telefonul în imobil și că, inițial, C.L. a susținut că telefonul iar fi fost sustras de M. însă ulterior, a afirmat că s-a înșelat (fila 59 dosar instanță).
în drept, instanța a apreciat că fapta inculpatului, în loc public, de a aplica lovituri repetate cu cuțitul în zona toracică, părții vătămate A.I., cauzându-i astfel leziuni traumatice care i-au pus viața în primejdie, necesitând 16-18 zile de îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. i) C. pen.
Pe latură subiectivă, avându-se în vedere materialitatea faptei s-a reținut că inculpatul a acționat cu intenție directă, prevăzând rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui, având în vedere obiectul vulnerant folosit (cuțit), apt să cauzeze moartea, intensitatea loviturii și zona în care aceasta a fost aplicată.
Comportarea părții vătămate A.I. și a persoanelor din grupul său, pe toată durata conflictului, a fost apreciată de instanță ca fiind de natură a justifica reținerea în favoarea inculpatului a săvârșirii faptei în condițiile circumstanței atenuante a provocării prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen. întrucât: partea vătămată și martorii C.P. și G.O. au consumat, înainte de incident, băuturi alcoolice, unul dintre aceștia având asupra sa un cuțit; inculpatul a fost acuzat pe nedrept că ar fi sustras telefonul mobil martorei C.L.; inculpatul și concubina acestuia au fost agresați verbal și fizic, în prezența copilului lor în vârstă de 8 luni, de către partea vătămată și persoanele care o însoțeau, deși li s-a permis să verifice locuința în care inculpatul și membrii familiei sale își desfășurau viața personală.
La individualizarea pedepsei în conformitate cu dispozițiile art. 72 și următoarele C. pen., instanța a avut în vedere: pericolul social concret al faptei în raport de modalitatea și împrejurările în care a fost comisă rezultatul produs, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, acesta fiind cunoscut cu antecedente penale, neaflându-se însă în stare de recidivă postexecutorie, prev. de art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., cum în mod greșit s-a reținut în rechizitoriu, întrucât a fost condamnat anterior pentru fapte săvârșite în minorat, astfel cum rezultă din fișa de cazier( fila 173 d.u.p.).
2. împotriva sentinței amintite a declarat în termen apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București pentru motivele de netemeinicie privind reținerea greșită în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante legale a provocării prevăzută de art. 73 lit. b), C. pen. și pedeapsa lipsită de fermitate aplicată autorului infracțiunii și respectiv nelegala confiscare a cuțitului în temeiul art. 118 lit. b), C. pen., întrucât nu acea armă albă a fost efectiv folosită de inculpat la săvârșirea infracțiunii.
Instanța de apel în condițiile art. 377 alin. (2), raportat la art. 301 și art. 302 C. proc. pen., a dispus completarea cercetării judecătorești prin reaudierea martorilor I.G., C.P., C.L., L.R., G.D., L.C.S., a persoanei vătămate A.I. și a inculpatului.
Curtea, verificând hotărârea atacată pe baza și a materialului probator administrat în apel, în raport cu motivele de nelegalitate și netemeinicie invocate de procuror, dar și din oficiu cu privire la toate celelalte chestiuni de fapt și de drept,deduse judecății în prima instanță, în conform cu dispozițiilor art. 3856alin. (3) C. proc. pen., a constatat următoarele:
Martorii audiați au confirmat susținerile părții vătămate și anume că nu au existat nici un fel de acte de provocare. Inculpatul a înscenat această situație de fapt automutilându-se. La dosarul cauzei există raportul de expertiză medico-legal care confirmă faptul că leziune prezentate de către inculpat au fost cauzate prin automutilare, martorii ascultați în cursul urmăririi penale au confirmat împrejurarea că au observat acest lucru. Martorii L.C.S. și I.G. au arătat că după ce partea vătămată și persoanele care o însoțeau au fugit, inculpatul s-a tăiat singur la braț cu același cuțit. Chiar inculpatul în cursul urmăririi penale a confirmat aceste aspecte. Din cele relatate de către partea vătămată, de către martorii C.P. și G.O., rezultă împrejurarea că au pătruns în acel imobil, pătrunderea le-a fost încuviințată de către inculpat, care le-a permis să caute telefonul mobil, care a și fost găsit în acel imobil. Prin urmare, susținerile în apărare făcute de inculpat în sensul că declanșarea conflictului și inițiativa atacului violent a aparținut victimei și persoanelor din grupul acesteia mu sunt confirmate de probele administrate.
în raport cu situația de fapt parțial modificată sus-menționată Curtea, a înlăturat incidența în cauză a dispozițiilor art. 73 lit. b) C. pen., privind circumstanța atenuantă legală a provocării.
în aceste condiții s-a efectuat o nouă individualizare a pedepsei al cărei cuantum a fost stabilit la minimul legal special de 7 ani și 6 luni închisoare, fiind înlăturată și posibilitatea reținerii de circumstanțe atenuante judiciare prevăzute de art. 74 lit. a) - c) C. pen. pe baza constatărilor că inculpatul M.V.I. nu a avut o conduită bună anterioară, ci, dimpotrivă, în minorat, a suferit a condamnări penale pentru furt și tâlhărie, iar în prezent este arestat în altă cauză (MAP nr. 16/UP din 31 martie 2010, emis de Judecătoria Sectorului 5), s-a sustras de la urmărirea penală și a încercat să-și diminueze răspunderea penală; deși în vârstă de 24 ani, nu are vreo ocupație sau vreun loc de muncă (fie chiar și fără forme legale), iar ca studii are două clase.
Instanța de control judiciar a constatat de asemenea că înlăturarea dispozițiilor art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) privind starea de recidivă, postexecutorie - deși această cauză de agravare a răspunderii penale nu subzistă în cauză, întrucât infracțiunile ce alcătuiesc primul termen au fost comise în minorat - a fost făcută sub aspect procedural în mod nelegal, prin încheiere ulterioară de îndreptare eroare materială, situație ce urmează a fi remediată în cadrul apelului pendinte.
Curtea a majorat și durata pedepselor complementară și accesorie aplicate inculpatului-intimat în speță, în conformitate cu dispozițiile art. 65 alin. (2) și (3) și art. 71 C. pen.
Referitor la motivul de nelegalitate privind greșita confiscare a cuțitului corp delict, Curtea a considerat justificată înlăturarea acestei măsuri de siguranță prevăzută de art. 118 lit. b) C. pen. pe baza constatării că din probele administrate nu rezultă cu certitudine că arma albă ridicată de organele de poliție este aceea folosită la comiterea faptei.
în consecință, Curtea în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., prin decizia penală nr. 261 din 2 decembrie 2010, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, a desființat parțial sentința, iar în rejudecare în fond (i) în baza art. 374 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei din art. 20 raportat la art. 174,art. 175 lit. i), C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) în art. 20 raportat la art. 174,art. 175 lit. i), C. pen., înlăturând ca fiind greșit reținută și circumstanța atenuantă legală a provocării prevăzută de art. 73 lit. b), C. pen., iar ulterior (ii) a condamnat pe inculpat în baza art. 20 raportat la art. 174,art. 175 lit. i), C. pen. la pedeapsa principală de 7 ani și 6 luni închisoare reprezentând minimul legal special prevăzut de lege, aplicându-i totodată și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II-a și b) C. pen., pe durata de 3 ani și (iii) a înlăturat în cauză măsura de siguranță a confiscării speciale precizată de art. 118 lit. b), C. pen. cu privire la cuțitul armă albă ce s-a reținut în mod greșit a fi fost folosit de inculpat la săvârșirea infracțiunii [fiind menținute ca legale și temeinice celelalte rezolvări juridice adoptate în cauză de prima instanță].
3. Recursul în termen legal împotriva deciziei amintite, declarat de inculpatul M.V.I., criticând ca nelegale și netemeinice modificările tratamentului sancționator efectuate de instanța de apel (înlăturarea greșită a provocării cu consecința majorării pedepsei închisorii) corespunzător cazului de casare prevăzut de art. 3859pct. 18 C. proc. pen. - este nefondat urmând a fi respins ca atare în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., pentru considerentele arătate în continuare.
Martorii audiați - astfel cum în mod corect a reținut Curtea urmare completării cercetării judecătorești în apel - au confirmat susținerile părții vătămate și anume că nu au existat nici un fel de acte de provocare. Inculpatul a înscenat provocarea automutilându-se. Raportul de expertiză medico-legală confirmă de asemenea faptul că leziunile prezentate de către inculpat au fost cauzate prin automutilare. Martorii L.C.S. și I.G. au arătat că după ce partea vătămată și persoanele care o însoțeau au fugit, inculpatul s-a tăiat singur la braț cu același cuțit. Chiar inculpatul în cursul urmăririi penale a confirmat aceste aspecte. Din cele relatate de către partea vătămată, de către martorii C.P. și G.O., rezultă împrejurarea că au pătruns în acel imobil, pătrunderea le-a fost încuviințată de către inculpat, care le-a permis să caute telefonul mobil, care a și fost găsit în acel imobil. Prin urmare, aspectele în apărare care sunt invocate de către inculpat și de către martorii audiați la propunerea acestuia nu sunt susținute de probe.
Ca atare înalta Curte constată la rândul său ca fiind lipsită de suport probatoriu pertinent statuarea primei instanțe privind săvârșirea de către inculpat a tentativei la omor calificat în condițiile circumstanței atenuate legale a procedurii prevăzute de art. 73 lit. b), C. pen., ["sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinată de o provocare din partea persoanei vătămate produsă prin violență" printr-o atragere gravă a demnității persoanei sau prin altă activitate ilicită gravă"].
Pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare stabilită de Curte, consecința înlăturării justificate în cauză a dispozițiilor art. 73 lit. b), C. pen. - reprezintă minimul legal special prevăzut de lege, iar modificarea sa nu mai este posibilă în condițiile în care prin sentința neapelată de inculpat nu s-au reținut în favoarea sa și circumstanțele atenuante judiciare cu caracter real sau personal prevăzut de art. 74 C. pen.
Se constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., obligă recurentul inculpat la plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
| ← ICCJ. Decizia nr. 929/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 735/2011. Penal → |
|---|
