ICCJ. Decizia nr. 567/2011. Penal

Decizii penale ICCJ 2011

1. Curtea de Apel Craiova, secția I penală și pentru cauze cu minori, prin sentința penală nr. 96 din 28 aprilie 2010 pronunțată în dosar nr. 1290/54/ 2008 a condamnat pe inculpatul D.I., comisar șef cu atribuții de poliție judiciară în cadrul Inspectoratului de Poliție al județului Olt pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, faptă de corupție prev. de art. 257 C. pen., raportat la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, la pedeapsa principală de 2 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71,art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

în baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale pe un termen de încercare de 4 ani, atrăgându-se atenția inculpatului asupra condițiilor și consecințelor revocării măsurii de individualizare a executării pedepsei sus-menționate prevăzut de art. 83 C. pen. [pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, fiind suspendată și executarea pedepsei accesorii conf. art. 71 alin. (5) C. pen.].

în temeiul art. 19 din Legea nr. 78/2000 a fost obligat inculpatul să restituie vânzătorului-cumpărător de influență G.G. bunurile ce au format obiectul material al infracțiunii, contravaloarea acestora [750 Euro și respectiv suma de 925 lei].

în baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 4000 lei cheltuieli judiciare statului.

Hotărând rezolvarea acțiunii penale prin condamnare în conform cu dispozițiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen., instanța a constatat că fapta ilicită referitor la care a fost dispusă trimiterea în judecată a inculpatului în stare de libertate prin rechizitoriul nr. 108/P/2006 din 4 iulie 2008 al DNA serviciul Teritorial Craiova, [în cursul lunii aprilie 2005 inculpatul D.I., comisar șef cu atribuții de poliție judiciară în cadrul Inspectoratului de Poliție al județului Olt - Serviciul Investigații Criminale - compartimentul furturi de și din autovehicule a pretins de la martorul denunțător G.G. sumele de 750 Euro, 550 lei și cinci miei - bunuri pe care le-a primit eșalonat în perioada anterioară aprilie / iulie 2005 - pentru a interveni pe lângă colegii săi din cadrul Serviciului Cercetări penale al IPJ Olt în scopul soluționării favorabile a dosarului de urmărire penală în care martorul-denunțător era cercetat în calitate de învinuit sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prevăzută de art. 79 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 - în conexiune cu incriminarea din art. 257 C. pen., raportat la art. 7 alin. (9) din Legea nr. 78/2000 privind infracțiunea de trafic de influență ca fapta de corupție] există ca atare și realizează elementele constitutive ale infracțiunii sus-menționate ce a fost săvârșită de inculpat în următoarele împrejurări:

La data de 31 martie 2005 martorul-denunțător G.G. a fost depistat de un echipaj al poliției rutiere, pe raza municipiului Caracal, județul Olt, în timp ce conducea un autoturism aflându-se sub influența băuturilor alcoolice. Rezultatul testării cu aparatul alcooltest a fost de 0,59 mg/l, martorul a fost condus la Spitalul Caracal, unde i-au fost recoltate probe biologice, în vederea stabilirii valorii alcoolemiei. Din buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 244/245 din 04 aprilie 2005 al I.M.L. Slatina, a rezultat că, G.G., a avut o alcoolemie de 0,90 gr/%o la prima probă și 0,75 gr/%o la a doua, probele fiind recoltate la interval de o oră una față de cealaltă. I.P.J. Olt - Serviciul Poliției Rutiere a înregistrat la data de 06 aprilie 2005 dosarul nr. A/3003476/2005, în care au fost începute cercetări penale față de G.G. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 79 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

în aceste condiții martorul denunțător s-a hotărât să cumpere influența unor colegi de serviciu apropiați lucrătorului de poliție judiciară desemnat cu efectuarea cercetărilor penale în dosar nr. A/3003476/2005 pentru al determina pe acesta din urmă să propună o soluție de netrimitere în judecată. Prin intermediul martorului D.P., l-a cunoscut pe martorul B.I., care a acceptat să-l prezinte în realizarea scopului anterior arătat inculpatului în cauză comisarului șef D.I. din cadrul I.P.J. Olt - Serviciul Furturi Auto, cu care se afla în relații apropiate, iar în continuare:

(i) prima întâlnire dintre martorul denunțător și inculpat la care a asistat și martorul B.I. a avut loc la o săptămână de la momentul depistării în trafic a martorului denunțător, într-un local public amplasat în apropierea sediului I.P.J. Olt; în cadrul acestei prime întâlniri inculpatul a promis că va interveni pentru soluționarea favorabilă a cauzei penale în care era implicat martorul denunțător și a pretins în acest scop pentru început suma de 500 EURO menționând că suma de bani ce trebuie dată pentru rezolvarea favorabilă a cauzei penale ar putea fi mai mare; martorul a fost de acord cu această solicitare și a remis inculpatului în acel moment suma de 150 lei;

(ii) câteva zile mai târziu, la telefon, inculpatul a cerut martorului denunțător G.G. să vină în municipiul Slatina cu suma de 300 EURO; deplasarea a fost efectuată cu autoturismul lui G.G., condus de martorul I.F.A.; în incinta restaurantului "Grădiște" din municipiul Slatina unde a avut loc întâlnirea, inculpatul în prezența martorilor D.P. și I.F.A., a comunicat denunțătorului faptul că deja discutase cu cineva de la Serviciul Permise Auto și urma să-i fie restituit permisul de conducere, după care i-a cerut să-i dea pe sub masă ce-i spusese la telefon; martorul-denunțător a înțeles aluzia făcută de inculpat și a scos din buzunar suma de 300 EURO, pe care a remis-o pe sub masă inculpatului; înainte de a se despărți inculpatul i-a cerut martorului-denunțător să-l caute la locuința mamei sale din municipiul Caracal, județul Olt în prima zi de sâmbătă următoare;

(iii) la data sus-menționată, martorul-denunțător s-a deplasat în orașul Caracal și pentru că inculpatul a afirmat că mama sa nu are cu ce să-i servească, martorul-denunțător s-a oferit să achiziționeze un miel, de la stâna martorului D.P. din comuna Fărcașele, județul Olt, amplasată Ia 10 km față de municipiul Caracal; deplasarea până la stână, s-a făcut cu autoturismul martorului C.I., zis B.; martorul D.P. audiat ulterior în cauză a confirmat faptul că cei doi au venit la stână și au achiziționat unul sau doi miei; în listingul convorbirilor telefonice efectuate de D.I. în ziua de sâmbătă, 09 aprilie 2005, se regăsesc convorbiri telefonice cu C.I. și cu G.G.;

(iv) înainte de a se despărți, inculpatul i-a cerut denunțătorului încă 300 EURO, spunând că îi va da șefului ofițerului de poliție care efectuează cercetările penale în dosarul acestuia; suma de 300 EURO a fost împrumutată de G.G. de la o cunoștință și remisă inculpatului la restaurantul "Grădiște" din municipiul Slatina, fiind însoțit de martorul N.M., un cunoscut de-al său;

(v) la data de 17 mai 2005, G.G. a fost audiat în calitate de învinuit la l.P.J. Olt - Serviciul Cercetări Penale de către scms. D.E. (filele 40 - 41), prilej cu care și-a menținut declarațiile date anterior, prin care arătase că în seara premergătoare datei când a fost depistat în trafic, consumase cca. 500 ml coniac "Unirea"; la aceeași dată, 17 mai 2005, i s-a luat însă și un supliment de declarație, în cuprinsul căruia a revenit și a susținut că înainte de a se fi urcat la volan a consumat în realitate doar cca. 200 ml. țuică de prună, fără să fi mâncat în prealabil; în baza și a acestui supliment de declarație martorul-denunțător a solicitat și a fost încuviințat efectuarea unui calcul retroactiv al valorii alcoolemiei; denunțătorul a mai declarat în cauza penală pendinte că, în timp ce era audiat de scms. D.E., în biroul acesteia a intrat inculpatul, comunicând polițistei că G.G. este un prieten de-al său și cerându-i să aibă grijă de el; audiată la rândul său în cauza penală actuală martora D.E. a declarat că în perioada respectivă inculpatul i-a spus că are o rudă cercetată într-un dosar penal și părea supărat din acest motiv, însă martora nu i-a cerut nici un fel de date cu privire la persoana cercetată, iar inculpatul a discuția amintită; după finalizarea declarației în dosar nr. A/3003476/2005 denunțătorul și inculpatul s-au întâlnit la restaurantul "Grădiște", unde D.I. i-a pretins suma de 100 EURO, cu motivarea că are un prieten - avocat, în Baroul București cu relații la Institutul Mina Minovici, ce poate interveni pentru obținerea unei expertize cu concluzii favorabile denunțătorului, iar acesta din urmă i-a remis cu acea ocazie suma de 400 lei, pentru achitarea contravalorii expertizei medico-legale în numele denunțătorului;

(vi) cu două săptămâni înainte ca dosarul său să fie înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, inculpatul s-a întâlnit din nou cu denunțătorul în municipiul Slatina, și a mai solicitat și primit de la acesta suma de 150 EURO; inculpatul i-a comunicat faptul că nu achitase contravaloarea expertizei astfel că s-au deplasat împreună la o unitate C.E.C. iar denunțătorul a achitat suma de 378,4 lei cu afectațiunea anterior arătată; deși finalizată încă din data de 24 iunie 2005, expertiza medico-legală nr. 1249/i a Institutului Național de Medicină Legală “Minovici" București a fost înaintată la I.P.J. Olt la 18 iulie 2005, cu adresa nr. A 12/6432/2005 după achitarea costului lucrării, în condițiile anterior arătate (fila 34); noua expertiză-medicală a concluzionat învinuitul G.G. putea avea la ora depistării o alcoolemie de cca. 1,10 gr%o, astfel că la data de 21 iulie 2005, scms. D.E. a întocmit referatul de terminare a urmăririi penale, pe care l-a înaintat împreună cu dosarul cauzei, Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, unde a fost înregistrat la data de 28 iulie 2005 sub nr. 874/P/2005 și repartizat spre soluționare procurorului T.S.; la data de 03 august 2005, procurorul T.S. a întocmit procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală seria B nr. 0121083 lui G.G., iar la data de 05 august 2005 a întocmit rechizitoriul nr. 874/P/2005, pe care l-a înaintat împreună cu dosarul cauzei, instanței competente - Judecătoria Caracal (filele 43, 46 - 47); prin sentința penală nr. 618 din 06 iulie 2006 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. 4211/2005, G.G. a fost condamnat la pedeapsa de un an închisoare, iar urmare a revocării beneficiului grațierii și al suspendării sub supraveghere, a fost obligat să execute în total pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare,în executarea căreia se află și în prezent.

în perioada septembrie - octombrie 2006, după pronunțarea hotărârii de condamnare, denunțătorul s-a deplasat în repetate rânduri la sediul I.P.J. Olt, căutându-l pe învinuitul D.I. pentru a-i restitui banii dați în cursul anului 2005. Pentru că de fiecare dată i se comunica faptul că ofițerul de poliție nu se află în unitate, G.G. s-a confesat ofițerului de serviciu P.V.V., comunicându-i faptul că dăduse bani și bunuri învinuitului, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă colegii săi, în vederea soluționării favorabile a dosarului în care era cercetat (filele 104 -105); aceleași aspecte, denunțătorul le-a adus la cunoștința martorilor I.V.I. și M.C., ofițeri în cadrul I.P.J. Olt (filele 112 - 113, 116 - 117); la data de 26 octombrie 2006 G.G. a formulat denunț la conducerea I.P.J. Olt, în legătură cu faptele de corupție săvârșite de inculpat (f.17) sesizare înaintată cu adresa nr. 9/1085 din 30 octombrie 2006 în conformitate cu Ordinul M.A.I. nr. S/1011 din 2 noiembrie 2005 spre competentă soluționare Biroului Anticorupție Olt (f.18).

Situația de fapt amintită a fost stabilită de instanță pe baza probelor în acuzare strânse la urmărirea penală și administrate ulterior la cercetarea judecătorească cu respectarea garanțiilor procesuale prevăzute de art. 288-291 C. proc. pen. respectiv: denunțul și declarațiile martorului G.G., "dosarele: nr. A/3003476 al I.P.J. Olt, nr. 874/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, nr. 4211/2005 al Judecătoriei Caracal, 1093/2006 al Tribunalului Olt, nr. 1822/P/2006 al Curții de Apel Craiova, nr. 815/P/2002 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, nr. 2968/2002 al Judecătoriei Caracal, nr. 8257/2002 al Tribunalului Olt, nr. 880/P/2003 al Curții de Apel Craiova; procesul-verbal de confruntare dintre G.G. și D.I.; declarații martorilor D.P., N.M., D.E., C.I.,B.I., I.F.A., B.T., B.I., G.E.A., P.V.V., C.R.I., E.G., I.V.I., M.C.; copie contract seria nr. 1695374 din 13 octombrie 2004 între SC O.R. SA și B.T.; copie factura fiscală seria nr. OT VED nr. 08675699 și chitanța seria OT VOP nr. 01840341, ambele din 13 octombrie 2004; listingul convorbirilor telefonice efectuate de la postul telefonic , aparținând inculpatului D.I., pentru perioada 15 februarie 2005 - 14 noiembrie 2005; pe baza mijloacelor de probă sus-menționate au fost înlăturate ca nesincere declarațiile inculpatului la urmărirea penală și cercetarea judecătorească prin care s-a declarat nevinovat susținând în apărare că "denunțul împotriva mea cred că a fost formulat (.) pentru că a fost instigat de P.V. și C.I., cel dintâi, fiind interesat să ocupe locul meu la serviciu".

Analizând elementele constitutive ale infracțiunii deduse judecății în raport cu cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei instanța a reținut următoarele:

Inculpatul, în calitatea sa de ofițer de poliție, comisar șef în cadrul IPJ Olt, prin funcția ocupată dar și prin acțiunile sale, în prezența denunțătorului, aspecte confirmate de martor, nu lasă dubii asupra influenței exercitată asupra colegilor de serviciu, convingere insuflată denunțătorului, premisă a traficului de influență.

Funcționarii, chiar în condițiile în care nu sunt nominalizați dar care au ca atribuții de serviciu efectuarea actelor de cercetare penală, inclusiv, în cazul infracțiunii săvârșite de denunțător, sunt enumerați de inculpat prin prisma atribuțiilor de serviciu, atribuții pe care aceștia urmai să le îndeplinească în afara rigorilor legii și toți sunt colegi de serviciu cu inculpatul și sunt funcționarii față de care se pretinde a fi folosită influența, de asemenea, aspect intrând în conținutul constitutiv al infracțiunii de trafic de influență.

Existența acestei influențe a inculpatului asupra colegilor săi, este dedusă atât din raportul de colegialitate cu aceștia dar și din raportul de subordonare specifice activității desfășurate.

Așa cum rezultă din actele dosarului, ultima întâlnire la care inculpatul primește foloase materiale de la denunțător, este anterioară momentului înaintării dosarului la procuror, prilej cu care se achită contravaloarea expertizei, iar inculpatul primește și suma de 150 Euro, banii fiind acordați în baza înțelegerii inițiale.

Stabilind în acest mod rezoluția infracțională în cazul de față și având în vedere că infracțiunea se consumă în momentul când inculpatul, care lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar, pretinde sau primește bani sau alte foloase, pentru a-l determina pe acel funcționar să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu, se constată că infracțiunea dedusă judecății, s-a consumat în momentul stabilirii acordului dintre denunțător și inculpat și aceasta în luna aprilie 2005.

Astfel, expertiza medico-legală efectuată la IML Mina Minovici București, invocată de inculpat, ca moment al consumării faptei, nu poate fi primită, în condițiile în care inculpatul a traficat propria influență față de lucrătorii de poliție, colegii săi, care prin modul de efectuare al cercetării penale, puteau influența modul de stabilire a tragerii la răspundere penală a denunțătorului.

Nici un act al dosarului, nu relevă că, ceea ce s-a traficat ar fi influența inculpatului față de lucrătorul din cadrul INML Mina Minovici București, cum greșit se susține de către inculpat.

Sunt argumente pentru care, reținând o singură rezoluție infracțională a inculpatului, în directă legătură cu acordul denunțătorului, pentru traficarea influenței față de lucrătorii de poliție, instanța apreciază că ne regăsim în fața unei infracțiuni unice de trafic de influență, cum corect s-a reținut și în actul de sesizare.

Nu se va reține în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, cum greșit se susține de către acesta, în condițiile în care se speculează de către inculpat influența pe care o are asupra colegilor săi, colegi ce aveau în lucru dosarul penal.

Inculpatul își exercită influența sa asupra funcționarilor, tocmai datorită raporturilor descrise anterior, iar atribuțiile ce urmează a le îndeplinit funcționarii, sunt în legătură cu serviciul, actele de cercetare penală, iar foloasele materiale sunt primite de inculpat, anterior îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, anterior întocmirii referatului de terminare urmăririi penale, toate aceste elemente caracterizând infracțiunea de trafic de influență, așa cum s-a arătat.

La individualizarea pedepsei în conformitate cu dispozițiile art. 72 și art. 52 C. pen. instanța a avut în vedere circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, sfera relațiilor sociale atinse prin fapta inculpatului, relațiile de serviciu care fundamentează încrederea și siguranța cetățeanului în autoritățile statului, create tocmai în acest scop, dar și persoana inculpatului, rezultată din caracterizarea martorului, din activitatea depusă de-a lungul timpului, activitate ce nu a fost sancționată anterior, elemente în raport de care, a fost aplicată acestuia pedeapsa reprezentând minimul legal special de 2 ani închisoare, a cărei executare a fost suspendată condiționat potrivit art. 81 și următoarele C. pen.

S-au avut în vedere în acest sens cuantumul pedepsei, lipsa antecedentelor penale, dar și de aprecierea că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia, apreciere dedusă din circumstanțele personale ale inculpatului, gradul de instruire, funcția îndeplinită, situația familială a acestuia precum și consecințele suportate de inculpat pe planul raporturilor de muncă, menite să afecteze cariera inculpatului, în mod definitiv.

în baza art. 71 alin. (1) și (2) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a, lit. b) C. pen., iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale, s-au suspendat și pedepsele accesorii aplicate inculpatului.

în ceea ce privește bunurile materiale ce au format obiectul material al infracțiunii de trafic de influență, instanța în baza art. 19 din Legea nr. 78/2000, a obligat inculpatul să restituie martorului denunțător G.G., suma efectivă de 750 Euro ce a format obiectul infracțiunii de trafic de influență precum și echivalentul celorlalte bunuri cu aceeași destinație în sumă totală de 925 lei.

Suma totală de 750 Euro a reprezentat remitele succesive de două ori câte 300 Euro și o dată 150 Euro, iar suma de 925 lei, a reprezentat: 150 lei acordată inițial pentru plata telefonului fiicei inculpatului, 400 lei contravaloarea expertizei medico - legală, neachitată de către inculpat și contravaloarea animalelor, în cuantum de 375 lei, acordate cu titlu de folos ilicit.

2. împotriva hotărârii amintite au declarat în termen recursuri Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova și inculpatul în cauză D.I.

Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova a criticat sentința pentru netemeinicie solicitând în temeiul dispozițiilor art. 72 rap. la art. 52 C. pen. și art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) majorarea cuantumului pedepsei principale și executarea acesteia în regim de detenție precum și aplicarea față de inculpat și a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) Teza a II-a, b) și c) C. pen., în considerarea calităților de polițist cu gradul profesional de comisar șef având și atribuții de poliție judiciară regăsite în persoana inculpatului la momentul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență pentru care a fost condamnat de către prima instanță.

Inculpatul D.I., a solicitat în principal casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond [încălcarea disp. art. 334 C. proc. pen., cu ocazia discutării cererilor procurorului și inculpatului în ședința publică de la 19 aprilie 2010 privind schimbarea încadrării juridice a faptei, nepronunțarea instanței asupra cererilor amintite și respectiv a cererii esențiale privind constatarea nulității absolute a actelor de urmărire penală, întrucât învinuirea adusă inculpatului este circumscrisă elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune ce excede competenței materiale a D.N.A., respingerea nejustificată a cererii esențiale în apărare privind depunerea în original a denunțului], iar subsidiar casarea cu reținere spre rejudecare și pronunțarea unei hotărâri de achitare în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen., pe considerentul că nu a fost dovedită în mod indubitabil existența faptei ilicite, fiind aplicabile astfel dispozițiile art. 52C. proc. pen.

Prealabil dezbaterilor, inculpatul-recurent fiind interpelat în acest sens de instanță în conformitate cu dispozițiile art. 38514 C. proc. pen., a învederat că nu are de făcut alte declarații și nici de solicitat probe noi în legătură cu învinuirea referitor la care a fost trimis în judecată.

Recursurile în cauză au caracter devolutiv integral, avându-se în vedere că sentința nu este supusă căii intermediare de atac al apelului, în conformitate cu dispozițiile art. 3856alin. (3) C. proc. pen.

înalta Curte verificând decizia atacată pe baza lucrărilor și materialului aflate în dosarul cauzei, în raport cu motivele de casare invocate de recurenți cât și din oficiu, cu privire la toate chestiunile de fapt și de drept deduse judecății, potrivit dispozițiilor art. 3856alin. (3) C. proc. pen., constată următoarele:

Prin actul de sesizare, fapta imputată inculpatului D.I. - în conexiune cu incriminarea privind infracțiunea de trafic de influență ca faptă de corupție prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 - constă în aceea că calitatea de comisar șef c u atribuții de poliție judiciară în cadrul I.P.J. Olt, în cursul lunii aprilie 2005 a pretins și primit de la martorul denunțător G.G. 750 Euro, 550 lei și cinci miei pentru a interveni la colegii săi din cadrul Serviciului Cercetări Penale al I.P.J. Olt în scopul soluționării favorabile a dosarului nr. 874/P/2005 în care denunțătorul era cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii rutiere de conducere a unui autoturism pe drumurile publice de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prevăzută de art. 79 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002.

Fapta amintită există ca atare și a fost săvârșită cu vinovăție de inculpat, realizând elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență ca faptă de corupție prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, avându-se în vedere în acest sens probele în acuzare administrate pe parcursul procesului penal reprezentând declarațiile denunțătorului G.G. și ale martorilor D.P., N.M., D.E., C.I., B.I., I.F.A., B.T., B.I., G.E.A., P.V.V., C.R.I., E.G., I.V.C., în coroborare cu celelalte înscrisuri aflate la dosar [listingul convorbirilor telefonice efectuate de la postul telefonic al inculpatului în perioada 15 februarie 2005-14noiembrie 2005; copie contract seria nr. 1695374 din 13 octombrie 2004 între SC O. România SA și B.T.; copie factură fiscală seria OT VED nr. 08675699 și chitanța seria OT YOP nr. 01840741 ambele din 13 aprilie 2004].

Concludență cu privire la existența faptei ilicite și a vinovăției penale a inculpatului în sensul art. 257 C. pen. raportat la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 prezintă mărturiile făcute de D.P. și N.M., care l-au însoțit pe denunțător în municipiul Slatina asistând la întâlnirea cu inculpatul în restaurant "Grădiște" unde i-a fost înmânată pe sub masă inculpatului în două rânduri sumele de câte 300 Euro în considerarea convenției ilicite de trafic de influență privind soluționarea favorabilă a dosarului penal nr. A/300/3476/2006, mărturia martorului D.P. privind ridicarea de la stâna sa pentru inculpat în care sens a și fost apelat telefonic de acesta din urmă a unor miei de către denunțător și G.I., o cunoștință a inculpatului precum și declarația martorei D.E. subcomisar care a efectuat nemijlocit cercetarea penală în dosar nr. 874/P/2005 și care a fost vizitată în birou de inculpat care i s-a confesat că "are o rudă cercetată într-un dosar"; pe baza probelor în acuzare amintite în mod întemeiat au fost înlăturate ca nesincere și făcute procausa, susținerile în apărare făcute de inculpat în sensul că "G.G. i-a fost prezentat de către B.I. care l-a rugat să-l ajute cu dosarul său, refuzându-l hotărât" și că "l-a mai văzut o singură dată pe denunțător (.) în apropierea sediului I.P.J. Olt (.) nu a mai discutat nimic cu denunțătorul (.)" astfel că "nu a pretins sau primit bani sau bunuri de la G.G. pentru a interveni pe lângă colegii săi și scopul rezolvării favorabile a dosarului în care era cercetat".

în drept fapta ilicită săvârșită de inculpatul D.I. comisar șef cu atribuții de poliție judiciară în cadrul I.P.J.Olt realizează elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prevăzute de art. 257 raportat la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, a cărei conținut legal constitutiv se referă la "primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase (.) direct ori indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârșite de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar pentru a-l determina să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuțiile de serviciu".

Pretinsele vicii de procedură în legătură cu aplicarea dispozițiilor art. 334 C. proc. pen. sancționată cu nulitatea relativă prevăzută de art. 197 alin. (1) C. proc. pen. nu pot fi examinate de instanța de control judiciar în măsura în care au fost invocate pentru prima dată la al II-lea termen de judecată cu procedura completă în recurs prin memoriul depus la 24 noiembrie 2010 (fila 16), iar potrivit art. 197 alin. (4) C. proc. pen. această neregularitate procesuală pentru a avea pertinență funcțională urmărită de recurent, trebuia invocată în cursul efectuării actului când partea este prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă, care în speță a fost 19 octombrie 2010 potrivit lucrărilor dosarului.

Motivul de recurs privind necompetența organului de urmărire penală funcție de schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de înșelăciune - ceea ce nu este cazul în speță - este de asemenea neîntemeiat, examinarea implicită a acestui motiv de către instanța de fond rezultând din soluția de condamnare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000.

Respingerea de către instanța de fond a cererii inculpatului privind depunerea în original a denunțului, este de asemenea justificată potrivit art. 302 raportat la art. 221 și art. 223 C. proc. pen., în măsura în care acest act de sesizare în xerocopie înregistrat la data de 26 octombrie 2006 (fil.17) este însușit ca atare și valorificat legal în continuare de organele judiciare implicate în cauza penală pendinte prin ascultarea titularului acestuia G.G. (declarație fil.18 și în continuare).

Pedeapsa stabilită de prima instanță de 2 ani închisoare este în concordanță cu dispozițiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) iar suspendarea condiționată a executării acesteia a fost dispusă cu îndeplinirea condițiilor din art. 81 alin. (1) lit. a), b) și c) C. pen. [condiția din urmă privind aprecierea că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia fiind de asemenea îndeplinită în considerarea vârstei înaintate și a datelor pozitive privind comportarea exemplară în serviciu, societate și familie a inculpatului].

în raport de elementele de individualizare a pedepsei sus-menționate interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen. [" dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul la săvârșirea infracțiunii"] este justificată doar ca pedeapsă accesorie prevăzută de art. 71 C. pen.

în consecință, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. s-a admis recursul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Caracal, casându-se parțial sentința numai cu privire la omisiunea aplicării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen., menținându-se restul dispozițiilor hotărârii amintite / recursul inculpatului a fost respins ca nefondat potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

← ICCJ. Decizia nr. 591/2011. Penal  ICCJ. Decizia nr. 444/2011. Penal. Recunoaşterea hotărârilor... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 567/2011. Penal