ICCJ. Decizia nr. 1228/2012. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1228/2012

 Dosar nr. 3852/121/2009

Şedinţa publică din 19 aprilie 2012

Asupra recursului de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 212 din 2 martie 2011 pronunţată de Tribunalul Galaţi în Dosarul nr. 3852/121/2009, în baza art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) şi a art. 75 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul M.D. la pedeapsa închisorii în cuantum de 8 ani pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor calificat (faptă săvârşită la 27/28 ianuarie 2007).

În conformitate cu dispoziţiile art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza. a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale a închisorii.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale a închisorii.

Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa închisorii astfel aplicată inculpatului perioada executată în stare de reţinere şi arest preventiv începând cu 29 ianuarie 2007 până la 7 februarie 2007.

S-a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara dispusă faţă de inculpat prin încheierea de şedinţă din 2 aprilie 2007 până la rămânerea definitivă a prezentei.

S-a constatat că inculpatul M.D. este arestat în altă cauză.

În temeiul art. 14 şi art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat pe inculpatul M.D. la plata sumei de 30.000 RON cu titlu de daune morale către partea civilă C.E.

Au fost respinse, ca fiind nefondate, restul pretenţiilor civile reclamate de partea vătămată C.E.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 5073,27 RON cu titlu de despăgubiri civile - cheltuieli spitalizare - către partea civilă S.C.J.U. „S.A.A." Galaţi.

În conformitate cu disp. art. 7 din Legea 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei, în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţa a reţinut, în esenţă, că în noaptea de 27/28 ianuarie 2007, în baza unei înţelegeri prealabile, inculpatul M.D., alături de alţi coinculpaţi, faţă de care s-a disjuns cauza, s-au deplasat înarmaţi fiind cu obiecte contondente (bâte, ţevi şi bastoane) în discoteca „C.P." din comuna V., în timpul orelor de funcţionare şi au aplicat părţii vătămate C.E., în mod repetat, lovituri cu obiecte şi corpuri contondente peste tot corpul, preponderent în zona capului, cauzându-i leziuni traumatice ce i-au pus în primejdie viaţa.

Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză, respectiv: declaraţiile părţii vătămate C.E.; raportul de constatare medico-legală, declaraţiile coinculpaţilor R.V.N., M.M., P.F.; declaraţiile martorilor B.D., C.N., T.L.; procesele-verbale de recunoaştere din planşe fotografice, recunoaştere efectuată de martorii T.G., D.P.I., B.D., C.N. şi G.C. - care l-au indicat şi recunoscut şi pe inculpatul M.D. ca făcând parte din gruparea agresorilor şi deţinând obiecte contondente.

Inculpatul M.D. audiat în faza urmăririi penale a precizat că în noaptea de 27/28 ianuarie 2007, aflându-se cu ceilalţi inculpaţi in barul inculpatului R.V. din comuna C. au hotărât să meargă la discotecă în oraşul T.B. astfel încât cu toţii au urcat în maşina sa, dar şi în autoturismele inculpaţilor R.V. şi S.N.D.; mai arată inculpatul că între comuna C. şi comuna V. au oprit maşinile, ocazie cu care inculpatul S.N. le-a relatat că doreşte să-şi ia prietena din discoteca V. Susţine inculpatul M.D. că la acest moment doar S. şi R. au coborât din maşini şi au intrat în discotecă şi după puţin timp s-au auzit zgomotele specifice unei încăierări (bufnituri, sticle sparte), fapt ce i-a determinat pe toţi cei rămaşi afară să meargă în apărarea prietenilor lor; inculpatul neagă că ar fi lovit pe cineva în această conjunctură, arătând că dintre toţi, doar inculpatul B.C.N. avea asupra sa o ţeava metalică dar că nu a văzut dacă vreunul dintre cei din grupul său a lovit pe cineva. În faţa instanţei de judecată inculpatul M.D. a refuzat să mai dea alte declaraţii, prevalându-se de disp. art. 70 alin. (2) C. proc. pen.

Prin Decizia penală nr. 248/A din 26 oct. 2011, Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a respins ca nefondat, apelul declarat de inculpatul M.D. împotriva sentinţei penale nr. 212 din 2 martie 2011 a Tribunalului Galaţi, menţinând sentinţa penală atacată, constatând totodată că inculpatul este arestat în altă cauză.

Împotriva sus-menţionatei decizii a declarat recurs inculpatul M.D. invocând cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. în baza căruia a solicitat reindividualizarea pedepsei şi reducerea cuantumului acesteia prin a se da o eficienţă maximă disp. art. 3201 C. proc. pen. apreciind că pedeapsa stabilită de instanţa de fond şi menţinută în apel este prea mare în raport de circumstanţele reale ale săvârşirii faptei şi cele personale. Totodată, a solicitat şi reţinerea disp. art. 74 lit. c) C. pen. şi reducerea pedepsei spre minimul special prevăzut de lege.

Recursul declarat de inculpat este fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Analizând hotărârile pronunţate prin prisma cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată că, în faţa instanţei de recurs inculpatul a solicitat aplicarea disp. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., astfel după cum este consemnat în declaraţia acestuia din prezenta cauză, în care arată că înţelege să se prevaleze de disp. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., în sensul că recunoaşte fapta aşa cum a fost descrisă în actul de sesizare, nu înţelege să administreze alte probe şi solicită reducerea limitelor de pedeapsă cu 1/3.

În raport de modificările legislative intervenite prin art. XI din OUG nr. 121 din 22 decembrie 2011, în sensul că disp. art. 3201 din C. proc. pen. se aplică în mod corespunzător la primul termen cu procedura completă imediat următor intrării in vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi cauzelor aflate în curs de judecată în care cercetarea judecătorească în prima instanţă începuse anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, se constată că în cauză este aplicabil textul de lege astfel modificat.

În acest context juridic, chiar dacă la momentul soluţionării cauzei în fond, 2 martie 2011, nu erau aplicabile dispoziţiile legale în discuţie, respectiv art. 3201 C. proc. pen., întrucât cercetarea judecătorească în cauză începuse cu mult anterior apariţiei Legii nr. 202/2010, în acest stadiu procesual, inculpatul poate beneficia de noile modificări legislative.

Aşa fiind, în ceea ce priveşte individualizarea pedepsei, Înalta Curte va avea în vedere noile limite de pedeapsă, urmare a aplicării disp. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., precum şi intervalul de timp scurs de la comiterea faptei, persoana şi conduita inculpatului, respectiv faptul că acesta a recunoscut săvârşirea infracţiunii, dar şi împrejurarea că este recidivist, ceea ce denotă perseverentă infracţională.

Astfel, în raport de criteriile generale de individualizarea a pedepselor prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), raportat la disp. art. 52 C. pen. privind pedeapsa şi scopul acesteia, Înalta Curte constată că nu sunt elemente în cauză de natură a justifica solicitarea inculpatului de a se reţine în favoarea sa dispoziţiile art. 74 lit. c) C. pen.

Ca atare, după verificarea cauzei şi în rap. de disp. art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., recursul inculpatului M.D. fiind fondat, Curtea urmează a-l admite în temeiul art. art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. şi a dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de inculpatul M.D. împotriva deciziei penale nr. 248/A din 26 octombrie 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Casează Decizia penală atacată şi în parte sentinţa penală nr. 212 din 2 martie 2011 a Tribunalului Galaţi, secţia penală şi rejudecând:

În baza disp. art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) cu ref. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul M.D. la pedeapsa de 6 ani închisoare.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.

Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.

Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 aprilie 2012.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1228/2012. Penal