ICCJ. Decizia nr. 1239/2012. Penal. Infracţiuni privind circulaţia pe drumurile publice (O.U.G nr. 195/2002). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1239/2012
Dosar nr. 5296/320/2011
Şedinţa publică din 19 aprilie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 976 din 28 septembrie 2011, Judecătoria Târgu Mureş, în baza art. 345 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 86 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. şi cu reţinerea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul S.K. la pedeapsa închisorii în cuantum de 8 luni pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.
În baza art. 357 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 71 alin. (1), alin. (2) C. pen. i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza 2 şi lit. b) C. pen. ca pedeapsă accesorie, din momentul rămânerii definitive a acestei hotărâri şi până la terminarea executării pedepsei principale, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că, la data de 8.6.2010, în jurul orei 23.25, deşi nu poseda permis de conducere, inculpatul a urcat la volanul autoturismului, marca Suzuki, şi l-a condus pe drumurile publice fiind oprit, pentru control, de un echipaj de poliţie pe DN 15, între localităţile E. şi S. de Mureş, în prezenţa martorului K.S.L., acesta aflându-se pe marginea şoselei, la momentul opririi inculpatului de către organele de poliţie.
La data de 27.6.2010, în jurul orei 19.03, inculpatul a condus, din nou, autoturismul marca Suzuki, pe drumurile publice, fiind oprit de un echipaj de poliţie pe raza localităţii D., în prezenţa martorului S.L.B., care a declarat că autoturismul condus de inculpat se afla în faţa sa, iar organele de poliţie au oprit, atât autoturismul inculpatului, cât şi cel al martorului.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost dovedite pe baza materialului probator administrat în cauză, respectiv, din coroborarea declaraţiilor inculpatului cu cele ale martorilor K.S.L.şi S.L.B., cu conţinutul procesului verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare şi a procesului verbal de constatare a infracţiunii flagrante şi cu conţinutul adreselor şi comunicărilor emise de autorităţile competente din care a rezultat că inculpatul S.K. nu posedă permis de conducere. De asemenea, autorităţile maghiare au comunicat faptul că inculpatul nu posedă permis de conducere eliberat în Republica Ungară.
Fiind audiat, inculpatul S.K.a declarat că nu deţine permis de conducere românesc, dar a afirmat că a obţinut permis de conducere în Ungaria, în anul 2004, aspect neconfirmat însă în urma verificărilor efectuate.
Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia penală nr. 752/R din 23 noiembrie 2011 a respins, ca tardiv, recursul promovat de către inculpatul S.K. împotriva sentinţei penale nr. 976 din 28 septembrie 2011 a Judecătoriei Tg. Mureş, cu motivarea că din actele dosarului a rezultat, cu certitudine, că inculpatul a fost prezent la dezbateri, hotărârea recurată fiind pronunţată la data de 28 septembrie 2011, astfel că termenul de 10 zile, curgând de la data pronunţării, s-a împlinit la data de 10 octombrie 2011, iar recursul a fost declarat la 11 octombrie 2011, în afara termenului reglementat de dispoziţiile art. 3853 alin. (1) C. proc. pen.
Împotriva sus-menţionatei decizii a declarat recurs inculpatul S.K., solicitând, în motivele de recurs scrise depuse la dosarul cauzei, reducerea pedepsei, având în vedere faptul că este întreţinător de familie, a depus acte prin care face „dovada reintegrării sale sociale, atât la locul de muncă, cât şi în familie şi nu prezintă pericol social."
A mai arătat, că „pronunţarea sentinţei nu a fost publicată la data pronunţării nici la arhiva penală, nici în calculatorul Judecătoriei."
La termenul de judecată din data de 19 aprilie 2012, instanţa, din oficiu, a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului. Recursul este inadmisibil.
Analizând Decizia atacată prin prisma excepţiei invocate din oficiu, Înalta Curte constată că recurentul inculpat a uzat deja în cauză de calea de atac a recursului, astfel cum este ea reglementată de disp. art. 3851 C. proc. pen.
În acest context juridic, în cauza de faţă, ultima cale de atac ordinară prevăzută de lege şi de care a uzat inculpatul, a fost soluţionată prin Decizia penală nr. 752/R din 23 noiembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, ca instanţă de recurs, Decizia pronunţată fiind definitivă, cum de altfel era menţionat şi în dispozitivul hotărârii.
În speţă, se constată faptul că în prezent ne aflăm într-un recurs la recurs, cale de atac neprevăzută de legea penală.
Aşadar, nefiind prevăzută de lege calea recursului împotriva unor astfel de decizii, recursul declarat de inculpatul S.K. este inadmisibil, urmând a se respinge ca atare, în baza art. 38515pct. 1 lit. a) teza a II-a din C. proc. pen. şi a obliga pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.K. împotriva deciziei penale nr. 752/R din 23 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 aprilie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1183/2012. Penal. Ucidere din culpă (art.178... | ICCJ. Decizia nr. 124/2012. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
