ICCJ. Decizia nr. 1410/2012. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1410/2012
Dosar nr.62141/3/2011
Şedinţa publică din 2 mai 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 735 din 25 octombrie 2011 a Tribunalul Bucureşti, secţia a ll-a penală, inculpatul A.D.M., a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a art. 3201 alin. (1) şi alin. (7) ,art. 74 lit. a), c) şi art. 76 lit. b) C. pen. şi 3 ani interzicere a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.
În temeiul art. 71 C. pen., a fost interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 350 C. proc. pen. a fost menţinută starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a fost dedusă din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 29 august 2011 la zi.
În temeiul art. 17 alin. (1) C. pen., art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 a fost confiscată de la inculpat în vederea distrugerii - cu păstrarea contraprobelor - a cantităţii de 0,15 grame drog rămasă în urma analizelor de laborator.
S-a luat act că, în procesul de laborator au fost consumate cantităţile de 0,13 grame şi de 0,006 grame de substanţă care conţine heroină.
În temeiul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, au fost confiscate de la inculpat sumele de 200 RON, şi respectiv, de 130 RON, obţinute din vânzarea de droguri.
Conform art. 191 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata sumei de 2.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că:
La 29 iunie 2010, în jurul orelor 17,00, inculpatul A.D.M. a vândut colaboratorului sub acoperire M.J. 3 doze de heroină contra sumei de 200 RON, iar la 1 iulie 2011 a vândut aceluiaşi colaborator contra sumei de 130 RON 2 doze de heroină.
Fiind audiat, inculpatul a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., judecata făcându-se în baza probelor administrate la urmărirea penală.
Tribunalul a avut în vedere, la individualizarea pedepsei, dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), efectele aplicării art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., precum şi reţinerea de circumstanţe atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen., respectiv, conduita bună a inculpatului înainte de comiterea faptei şi atitudinea sa procesuală pozitivă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul A.D.M., sub aspectul cuantumului pedepsei, considerată prea severă, în raport de circumstanţele personale şi atitudinea procesuală sinceră şi de regret, precum şi de precizarea că a mai consumat droguri împreună cu denunţătorul, solicitând, totodată, aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. pen.
Prin Decizia penală nr. 336/A din 5 decembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, apelul declarat de inculpat a fost respins ca nefondat, a fost menţinută starea de arest a acestuia şi dedusă prevenţia la zi. Totodată, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON a reprezentat onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a apreciat că instanţa de fond a aplicat o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru o infracţiune continuată de trafic de droguri de mare risc, pentru care legea prevede o pedeapsă între 10 şi 20 ani închisoare, dând eficienţă maximă circumstanţelor atenuante, în două etape, prin aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi a art. 76 lit. b) C. pen.
S-a mai reţinut că faţă de caracterul continuat al faptei şi pericolul social al acesteia, pedeapsa aplicată este corespunzătoare şi nu există motive de reducere a acesteia şi nici de schimabare a modalităţii de executare.
Împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, inculpatul A.D.M. a declarat recursul de faţă, solicitând să fie dată o eficienţă sporită circumstanţelor atenuate prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi să-i fie aplicată o pedeapsă situată mai accentuat sub minimul special prevăzut de lege, deoarece a avut o atitudine sinceră, a recunoscut şi regretat fapta şi nu are antecedente penale.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, s-a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. pen.
Recursul este fondat în sensul celor ce succedă:
Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de alte împrejurări care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Instanţele - de fond şi de apel - au reţinut corect că inculpatul a săvârşit infracţiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, faptă pe care acesta a recunoscut-o şi a regretat-o.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că inculpatul este o persoană liniştită, respectuoasă, a acordat ajutor mamei sale bolnave, în acelaşi timp remarcându-se şi pe plan sportiv, obţinând numeroase diplome la concursuri sportive organizate de Ministerul Apărării Naţionale.
Totodată, trebuie observat şi apreciat ca atare faptul că inculpatul nu are antecedente penale şi că a avut un comportament bun înainte de săvârşirea faptei.
În acest context, Înalta Curte apreciază că o pedeapsă de 3 închisoare aplicată inculpatului, în condiţiile executării efective într-un loc de deţinere, este necasară şi suficientă pentru reeducarea acestuia şi formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială; aplicarea art. 861 C. pen., solicitată din nou de inculpat şi în recursul de faţă, se apreciază a nu fi oportună simpla condamnare fără executarea efectivă a pedepsei într-un loc de deţinere neputând constitui pentru el un avertisment suficient, spre a-l determina să nu mai săvârşească în viitor, alte infracţiuni.
Examinându-se cauza şi potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., nu s-a constatat existenţa vreunui alt caz în afară de cel referitor la individualizarea pedepsei care, invocat din oficiu, ar fi de natură să ducă la casarea deciziei atacate.
Astfel fiind, Curtea va admite recursul declarat de inculpat, va casa în totalitate Decizia penală recurată şi în parte sentinţa sentinţa penală nr. 735 din 25 octombrie 2011 a Tribunalului Bucureşti, secţia a ll-a penală, şi, rejudecând, va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului A.D.M. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri în formă continuată prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a), c) C. pen. şi art. 76 lit. b) C. pen., de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare.
Se va face aplicarea art. 71-64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. şi vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul parţial pentru apărătorul desemnat din oficiu, în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul A.D.M. împotriva deciziei penale nr. 336/A din 5 decembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Casează Decizia penală recurată şi, în parte, sentinţa penală nr. 735 din 25 octombrie 2011 a Tribunalului Bucureşti, secţia a ll-a penală, şi, rejudecând:
Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului A.D.M. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri în formă continuată prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a), c) C. pen. şi art. 76 lit. b) C. pen., de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare.
Face aplicarea art. 71-64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 29 august 2011, la 2 mai 2012.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul parţial pentru apărătorul desemnat din oficiu, în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 mai 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1432/2012. Penal. Infracţiuni la alte legi... | ICCJ. Decizia nr. 1395/2012. Penal → |
|---|
