ICCJ. Decizia nr. 1603/2012. Penal

Comentarii

0

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1603/2012

Dosar nr. 997/110/2009

Şedinţa publică din 16 mai 2012

Asupra recursurilor de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriu nr. 16/P/2007 din 16 februarie 2009 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bacău s-a dispus următoarele:

I - Trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpatului:

Ţ.S.C. zis „M.”, administrator la SC P.F. SRL Oneşti, fără antecedente penale în ţară, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, art. 13 alin. (1), (2), (3) raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) Legea nr. 678/2001 cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că începând cu anul 2003 a pus bazele unei grupări infracţionale organizate cu o structură ierarhizată în cadrul căreia se identifică ca lider, din care făceau parte mai mulţi membri - inc. G.G., B.I., T.F.T., având reprezentarea neechivocă a apartenenţei sau sprijinirii acestui anturaj de conivenţă - a recrutat direct sau indirect în modalităţi incriminate penal - promisiuni mincinoase de muncă, constrângere fizică şi/sau morală, a plasat în ţară şi/sau străinătate pe piaţa prostituţiei - pe persoanele vătămate D.A.M. (minoră la momentul traficării), B.L., J.A.M., R.(M.)D. şi martorele protejate/victime P.E. şi C.I. în scop de exploatare sexuală prioritar scopul ilicit fiind materializat, astfel obţinând la dispoziţia sa şi a acoliţilor săi importante beneficii financiare ilicite. De menţionat că partea vătămată J.A.M. a fost recrutată de inc. Ţ.S.C., intermediat prin aportul infracţional al făptuitoarei L.(V.)T., exploatarea sexuală a acesteia nefiind finalizată întrucât nu s-a reuşit transferul victimei în străinătate.

II - Punerea în mişcare a acţiunii penale ,

- Trimiterea în judecată a inculpatului Ţ.S.C. zis M., cu datele de stare civilă cunoscute pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., constând în aceea că în perioada anilor 2004-2006 a înlesnit practicarea prostituţiei de către P.O.T. şi P.A.M., în cluburi de noapte din ţară şi străinătate, având beneficiul unor conexiuni ilicite cu persoanele care gestionau aceste locaţii, obţinând astfel beneficii ilicite de la acestea.

Se aplică în raport cu faptele penale reţinute în sarcina sus-numitului prevederile art. 33 lit. a) C. pen.

III. Trimiterea în judecată în stare de libertate a inc. G.G., agent de pază la SC T. SA Oneşti, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen, art. 7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că începând cu anul 2003 se identifică ca membru al grupului infracţional organizat condus de inc. Ţ.S.C., desfăşurând în ţară activităţi specifice circumscrise infracţiunii de trafic de minori, asigurând funcţionalitatea acestui anturaj ilicit, sub aspectul recrutării şi implicării în acte de organizare transferului de victime în principal minore în zone interne şi externe pe piaţa prostituţiei, victimizând împreună cu ceilalţi acoliţi părţile vătămate D.A.M. şi martora protejată victimă M.V. (minore la momentul traficării). Implicarea infracţională a inc. G.G. detaliază conform probatoriului că acesta alături de activităţi de recrutare victime direct sau intermediat a desfăşurat şi acţiuni ilicite de constrângere fizică şi morală, asigurând în beneficiul grupului infracţional controlul continuu asupra victimelor şi înlăturarea imixtiunilor unor eventual concurenţi pe piaţa prostituţiei controlate de această grupare.

IV. Trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului B.I. zis „C.”, agent de pază la SC M.A. SA Oneşti, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen, art. 7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că începând cu anul 2003 a aderat la gruparea infracţională condusă de Ţ.S.C. zis M. şi în conexiune infracţională directă cu liderul grupării precum şi cu alţi membri - inc. G.G., T.F.T. - a desfăşurat activităţi de traficare şi exploatare sexuală, victimizând pe partea vătămată D.A.M. şi martora protejată M.V. (minore la momentul recrutării). De menţionat că în cadrul grupării infracţionale acest inc. este identificat ca acţionând prioritar pe componenta criminogenă de constrângere fizică şi morală a tinerelor controlate de membrii acestui anturaj ilicit.

V. Trimiterea în judecată în stare de libertate a inc. T.F.T., fără ocupaţie, cu antecedente penale, fără a fi recidivist, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, art. 7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că începând cu anul 2003 a aderat la gruparea infracţională condusă de Ţ.S.C. zis M. şi în conexiune infracţională directă cu liderul grupării precum şi cu alţi membri - inc. G.G., B.I. - a desfăşurat activităţi de traficare în scop de exploatare sexuală, victimizând pe partea vătămată D.A.M. (minoră la momentul traficării) vizând plasarea acesteia succesiv pe piaţa prostituţiei din Marea Britanie unde avea potenţial de plasare, destinaţie nefiind accesată, în condiţiile în care această persoană vătămată a fost identificată de autorităţi ca pătrunzând fraudulos în punctele de frontieră de stat şi a unor state străine, folosind documente false, impus a fi utilizate de membrii grupării.

VI. Punerea în mişcare a acţiunii penale,

Trimiterea în judecată în stare de libertate a inc. T.F.T., cu date de stare civilă cunoscute pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 modificată prin Legea nr. 287/2005, constând în aceea că la sfârşitul anului 2003 şi-a asigurat beneficiul ilicit al transferării de către făptuitorul B.(C.)S.D., a părţii vătămate V.C. la dispoziţia sa în Anglia, exploatând-o sexual pentru o perioadă de un an şi trei luni pe această victimă, pe care a controlat-o prin constrângere morală.

Se aplică în cauză prev. art. 33 lit. a) C. pen. cu privire la faptele penale reţinute în sarcina înc. T.F.T..

VII. Trimiterea în judecată în lipsă a inc. J.T., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că începând cu anul 2004 a aderat la grupul infracţional organizat condus de coinculpatul Ţ.S.C. zis „M.” şi în cadrul acestuia o perioadă îndelungată de timp a desfăşurat activităţi de recrutare de victime, în diferite modalităţi incriminate penal, pe care le-a plasat prioritar în străinătate în zonele de influenţă controlate de liderul grupării. Au fost identificate ca fiind victimizate sub aspectul traficului de persoane părţile vătămate: P.F., C.G., M.A. şi martora protejată victimă P.E., probaţiunea cauzei indicând că numărul persoanelor vătămate este mult mai mare, însă nu au putut fi audiate întrucât acestea sunt plecate în străinătate.

VIII Punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului J.T., cu datele de stare civilă cunoscute pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., constând în aceea că în perioada anilor 2004-2006 a înlesnit practicarea prostituţiei de către P.O.T. şi P.A.M., în cluburi de noapte din ţară şi străinătate, având beneficiul unor conexiuni ilicite cu persoanele care gestionau aceste locaţii, obţinând astfel beneficii ilicite de la acestea.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a mai dispus;

1. Scoaterea de sub urmărire penală a înv. P.O.T., cercetată sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 328 C. pen., întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

Aplicarea faţă de P.O.T. a unei sancţiuni cu caracter administrativ, amendă în cuantum de 300 RON.

2. Scoaterea de sub urmărire penală a înv. P.A.M., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 328 C. pen., întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

Aplicarea faţă de P.A.M. a unei sancţiuni cu caracter administrativ, amendă în cuantum de 200 RON.

3. Neînceperea urmăririi penale faţă de numita P.O.T., cercetată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev de art. 12, art. 13 din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005 şi art. 7 din Legea nr. 39/2003 întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracţiuni sub aspectul laturii subiective.

4. Neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitoarea M.N. cercetată sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 12 din Legea nr. 678/2001 întrucât aspectele sesizate nu se confirmă.

5. Neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitorul J.T. cercetat cu referire la infracţiunea prev. de art. 2 din Legea nr. 143/2000 întrucât fapta nu există.

6. Neînceperea urmăririi penale faţă de numitele D.A.M., C.G., M.A., P.F., R.(M.)D., V.C., B.L. cu referire infracţiunea prev. de art. 328 C.pen, consecinţă a incidenţei unei cauze de nepedepsire constatată conform prevederilor art. 20 din legea 678/2001, cu referire la art. 10 alin. (1) lit. i¹) C. proc. pen.

A. Disjungerea cauzei cu privire la învinuitul I.V., făptuitorul I.G., făptuitorul B.(C.)S.D., făptuitorul B.C., făptuitoarele I.A., L.(V.)T., Ţ.M.A. şi alţi subiecţi infracţionali în vederea continuării cercetărilor cu referire la infracţiunile prev. de art. 12, art. 13 din Legea nr. 678/2001 şi art. 7 din Legea nr. 39/2003.

B. Disjungerea cauzei cu privire la numiţii B.I. zis C., Ţ.S.C., T.F.T. despre care s-au identificat date că au desfăşurat multiple acte ilicite de victimizare alte persoane vătămate în vederea continuării cercetărilor penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 12, art. 13 din Legea nr. 678/2001 şi art. 7 din Legea nr. 39/2003.

C. Disjungerea cauzei referitor la persoana. înv. G.G., în vederea continuării investigaţiilor penale cu referire la infracţiunilor prev. de art. 12, alin. (1), alin. (2) lit. a), din Legea nr. 678/2001şi art. 7 din Legea nr. 39/2003 întrucât verificările prezentului dosar subliniază că acesta a săvârşit fapte penale cu specificul menţionat şi în dauna altor persoane vătămate, care nu au reuşit să fie identificate până la momentul actual.

D. Disjungerea cauzei cu referire la numitul M.T. în vederea efectuării de cercetări penale de unitate de parchet cu referire la faptele penale prev. de art. 260, art. 291 C. pen.

E. Disjungerea cauzei cu referire la numiţii V.Z., I.C.A., B.I.R., B.S. în vederea efectuării de cercetări penale de către unitatea de parchet competentă, cu referire la infracţiunea prev. şi ped. de art. 260 C. Pen.

Prin sentinţa penală nr. 346/D din 25.11.2010 pronunţată de Tribunalul Bacău în Dosarul nr. 997/110/20090 s-au dispus următoarele:

A. Condamnă pe inculpatul Ţ.S.C. zis „M.”, administrator la SC P.F. SRL Oneşti, fără antecedente penale, pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

- a. prev. şi ped. de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen prin schimbarea încadrării juridice din art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, părţi vătămate B.L., J.A.M., R.(M.)D. şi martorele protejate/victime P.E. şi C.I. la pedeapsa de 11 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

- b. art. 13 alin. (1), 2, 3 raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 prin înlăturarea prev. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) persoană vătămată D.A.M. (minoră la momentul traficării), la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

- c. art. 7 din Legea nr. 39/2003, la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

- d. art. 329 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. contopeşte pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 11 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Pedeapsă de executat: 11 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen. menţine starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) deduce din pedeapsă reţinerea şi arestul preventiv de la 14 septembrie 2008 la zi

B. Condamnă inculpatul G.G., agent de pază la SC T. SA Oneşti, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor, prev. şi ped.:

a. art. 13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen, părţile vătămate D.A.M. şi M.V. (minore la momentul traficării), la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

b. art. 7 din Legea nr. 39/2003, la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. contopeşte pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Pedeapsă de executat: 10 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) deduce din pedeapsă reţinerea şi arestul preventiv de la 12 noiembrie 2008 la 31 decembrie 2008

C. Condamnă inculpatul B.I. zis „C.”, conducător auto, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

a. art. 13 alin. (1), 2, 3 rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen, partea vătămată D.A.M. şi martora protejată M.V. (minore la momentul recrutării) la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

b. art. 7 din Legea nr. 39/2003 la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. contopeşte pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Pedeapsă de executat: 10 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) deduce din pedeapsă reţinerea şi arestul preventiv de la 12 noiembrie 2008 la 17 noiembrie 2008

Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.

D. Condamnă inculpatul T.F.T., fără ocupaţie, cu antecedente penale, fără a fi recidivist, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

a. art. 13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, parte văt. D.A.M. (minoră la momentul traficării) la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

b. art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 modificată prin Legea nr. 287/2005, parte vătămată V.C. la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen..

c. art. 7 din Legea nr. 39/2003, la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 86 ind. 5 C. pen. anulează măsura suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi lit. b) C. pen. aplicată prin sentinţa penală nr. 15/2007 a Tribunalului Bihor definitivă prin decizia penală nr. 44/A/2008 a Curţii de Apel Oradea, la data de 04 iunie 2008.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. contopeşte pedepsele de la pct. a)-c) cu pedeapsa de 3 ani şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi lit. b) C. pen. în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. la care adaugă un spor de 6 luni închisoare.

Pedeapsă de executat: 10 ani şi 6 luni închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) deduce din pedeapsă reţinerea şi arestul preventiv de la 12 noiembrie 2008 la 17 noiembrie 2008.

E. Condamnă inculpatul J.T., fără antecedente penale, pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

a. art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) persoane părţile vătămate: P.F., C.G., M.A. şi martora protejată victimă P.E., la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

b. art. 329 alin. (1) C. pen., privind pe P.O.T. şi P.A.M., la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

c. art. 7 din Legea nr. 39/2003, la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen..

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. contopeşte pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Pedeapsă de executat: 10 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. proc. pen. interzice inculpaţilor exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen..

În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen cu referire la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 modif. Tribunalul a dispus confiscarea următoarelor sume:

50.000 euro de la inc. Ţ.S.C. rezultaţi în urma exploatării sexuale a părţii vătămate D.A.M. în Olanda;

400 de euro de la inc. Ţ.S.C. rezultaţi în urma exploatării sexuale a părţii vătămate B.L.;

4.500 euro de la inc. J.T. obţinuţi din exploatarea părţii vătămate C.G.;

600 de euro de la inc. G.G. sumă primită de la inc. Ţ.S.C..

40.000 lire sterline de la inc. T.F.T. rezultaţi în urma exploatării sexuale a părţii vătămate V.C. în Marea Britanie.

Conform art. 329 alin. (4) teza II C. pen. cu referire la art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea sumelor, după cum urmează:

6.500 RON şi 1.650 euro de la inc. Ţ.S.C. şi suma de 1.700 RON şi 9.350 euro de la inc. J.T. primiţi de la a P.O.T..

de la inculpatul J.T., sumele de 300 RON şi 300 euro beneficii ilicite din activitatea de prostituţie, desfăşurată de numita P.A.M..

S-au păstrat ca mijloace de probă terminalele telefonice aparţinând inculpaţilor Ţ.S.C. şi G.G., şi restituirea către aceştia la rămânerea definitivă a hotărârii.

În baza art. 14, 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ. au fost obligaţi în solidar inculpaţii Ţ.S.C., T.F.T., B.I. şi G.G. la plata sumei de 5.000 euro sau echivalentul în RON la data punerii în executare, daune morale către partea civilă D.A.M. şi s-a luat act că celelalte părţi vătămate nu s-au constituit părţi civile în cauză.

Onorariu avocat oficiu de câte 400 RON (8 x 400) - privind părţile vătămate a fost suportat din fondul M.J.

În baza art. 191 C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat la câte 2.500 RON cheltuieli judiciare către stat în care s-a inclus şi onorariu avocat oficiu privind părţile vătămate.

Pentru a pronunţa această soluţie judecătorul fondului a reţinut următoarea situaţie de fapt:

La data de 16 octombrie 2006, lucrători de poliţie din cadrul B.C.C.O. Bacău s-au sesizat din oficiu privind necesitatea efectuării de investigări penale cu privire la numiţii J.T., Ţ.S.C., G.G., Ţ.M.A., P.O.T., B.M., T.F.T., B.C. şi C.M., în condiţiile în care s-au identificat, urmare a investigaţiilor specifice, că aceştia, începând cu anul 2002, în modalitate organizată, desfăşoară activităţi de racolare prin înşelăciune de tinere, în vederea exploatării sexuale în ţară şi străinătate.

A rezultat că subiecţii infracţionali menţionaţi, cu roluri bine prestabilite în cadrul unui grup infracţional organizat, al cărui lider a fost identificat numitul Ţ.S.C. zis M., au procedat, în mod organizat, începând cu anul 2003, la recrutarea prin mijloace incriminabile penal de persoane tinere, speculând semnificativ situaţiile de dificultate financiară, disfuncţionalităţile de educaţie a victimelor, absenţa sau controlul diminuat în mediul familial, precum şi împrejurările de vulnerabilitate afectivă a acestora, datorată vârstei.

S-a constatat că începând încă din anul 1999, inc. Ţ.S.C. zis „M.” a desfăşurat activităţi ilicite pe linia traficului de fiinţe umane, sub aspectul exploatării sexuale în ţară, iniţial asigurându-şi beneficiul unor legături infracţionale cu alţi traficanţi zonali, ulterior implicând în acest context infracţional şi alte persoane, care au emis predispoziţie la materializarea de comportamente criminogene cu acest specific, fiind identificaţi astfel în coeziune infracţională inc. G.G., B.I. pseudonim „C.”, T.F.T., care au aderat indubitabil la această grupare infracţională iniţiată şi coordonată de susnumitul.

Probaţiunea cauzei a identificat indicii certe că în acest grup infracţional au fost implicate mult mai multe persoane, anturajul de conivenţă cunoscând extinderi progresive şi mobilitate privind componenţa grupului, sub aspectul aderării şi prioritar al sprijinirii acestuia, constatându-se existenţa unor paliere de ierarhizare, la nivel decizional identificându-se liderul grupării, care împreună cu ceilalţi coinculpaţi coordonau şi realizau activităţile de recrutare, transportare, cazare etc., de victime vizate a fi exploatate sexual. La nivelele inferioare ale grupării, la iniţiativa inculpaţilor, membri ai grupării, care aveau putere de decizie atunci când liderul era plecat în străinătate, acţionau alţi complici, care aveau atribuţii de culegere de informaţii privitoare fie la potenţialele tinere aflate în situaţii de risc la trafic, fie la eventualii „concurenţi”, care ar fi vizat accesarea zonelor de influenţă deja controlate de această grupare.

Astfel, începând cu anul 2003, susnumiţii au acţionat ilicit de o manieră organizată pe acest segment de criminalitate, iniţial impunându-se în mediile sociale ale localităţii de domiciliu, controlând segmentul zonal Oneşti şi aşezămintele limitrofe, apoi acţionând şi în alte localităţi din ţară, privind plasarea de tinere în scop de exploatare sexuală (cazul loc. Miercurea Ciuc - Club XX). La un moment dat activitatea acestui grup infracţional s-a extins şi în afara graniţelor ţării, în condiţiile în care liderul grupării, prin conexiuni infracţionale cu alţi traficanţi/proxeneţi/patroni de cluburi de noapte, cetăţeni români şi străini (italieni, albanezi, etc), a ajuns să controleze zone de influenţă pe „piaţa prostituţiei”, în principal în Italia.

Informaţii elocvente privind faptul că inc.Ţ.S.C. şi acoliţii lui se identificau ca având ascendent exclusiv privind controlul activităţii de exploatare sexuală în principal în Italia, rezultă din convorbirea telefonică avută de acesta cu G.G. din data de 28 decembrie 2006, ora 16:57, cel din urmă fiind cel care anihila, la nivelul Oneştiului, orice iniţiativă de pătrundere manifestată de alţi traficanţi privind plasarea de fete în străinătate.

În acest sens, relevantă a fost considerată discuţia:

„M.: Auzi, când îl vezi pe B. …

G.G. (G.G.): L-am văzut azi după aia.

M.: N-am ştiu. Când îl vezi pe B., să-i spui când mai vrea cineva din oraş să-şi aducă fete să le bage aicea, să-i spui la acel cineva mai întâi să te întrebe pe tine dacă poate sau dacă nu poate, nu să facă de capul lui. (…) ceea ce demonstrează faptul că, la rândul său, coinculpatul G.G. asigura în ţară funcţionalitatea grupului şi coordona în mod activ activităţile de paralizare la nivel zonal a altor „concurenţi” de pe „piaţa prostituţiei”, care vizau şi ei obţinerea de beneficii din aceste activităţi infracţionale)

G.G.: Da?

M.: Da.

G.G.: Da ce-a făcut?

M.: Nu, păi da (…) ce ştiu eu ce i-a zis lui S., că e locul lui, că poate să facă ce vrea şi omul … na, a înţeles de la B. … Până la urmă i-am explicat eu legile fizicii lui S.. I-am zis: „Măi băiete, nu-ţi convine schimbă macazul, du-te-n p … mea. Vrei aşa, bine, respecţi regulile mele care le am eu aicea, nu-mi faci tu de capul tău”. …..ceea ce demonstrează faptul că inc. Ţ.S.C. zis „M.” era decidentul în această grupare infracţională, iar „mâna dreaptă” a acestuia era inc. G.G., care la rându-l său transmitea mai departe deciziile liderului)

G.G.: Îi spun şi eu şi când îl văd îi spun să te sune şi pe tine.

M.: Să mă sune să-i explic eu, că nu face chiar de capul lui, că dacă e, îl pun pe B. la plată. …asta-i treaba, acum-s aicea, nu mai sunt în România şi nu mai ştim noi nimic. Acum cine vrea din Oneşti să-şi pună să vorbească cu tine mai întâi. …..se referă la inc. G.G. care asigura cu asiduitate punerea în aplicare a planurilor infracţionale, în funcţie de situaţiile concrete identificate) Ca să nu intru la din altele, să-l caut şi pe acela, cum îl cheamă, pe … G. şi să-i pun pe toţi la plată, dacă vor să stea în Italia.

G.G.: Da ce, G. are şi el femei?

M.: Nu, nu are, dar zic aşa un exemplu, înţelegi?

G.G.: Da.

M.: Că pot să fac treaba asta. Mă duc şi stau călare pe ei şi spun: „vrei să stai în Italia?”. „Da.” „Trimite în România câte 200 de euro pe lună”.

G.G.: Da ce i-a zis lui S., ca să ştiu ce să-i spun, mai concret.

M.: I-a zis lui S. că: „poţi să iei o femeie - două - zece, să bagi la lucru acolo, cu nu-i nici o problemă, că-s locurile mele, că … dar dacă vrea altcineva să bage, să plătească…”, cui, nu ştiu. Înţelegi? Chestii din astea.

G.G.: Trimite-i nişte albanezi. …. se referă la faptul că inc. G.G. se implică personal, sugerându-i liderului grupării materializarea unor acte de violenţă prin intermediul unor cetăţeni străini)

M.: Nu, că nu-i problemă, că mă duc eu personal.

G.G.:Da mai eşti prieten cu ei?

M.: Da. Oamenii se duc … mi-au zis că oricând am nevoie, se îmbarcă în maşini şi mă ajută cu orice problemă.

G.G.:Le-ai zis că şi tu i-ai rezolvat aici, ca să vadă.

M.: Normal.

G.G.: Aşa.

M.: Îs băieţi de treabă. Bine, că sunt şi bulangii printre ei, dar îs doi-trei care-s de drum lung, înţelegi? Nu-s de ăia papagali să vorbească mult. Ce contează că-s albanezi? Eu mă uit cum sunt persoanele.

G.G.: Aşa e.

M.: Poate să fie şi kongolezi. Bine, că S. n-a ştiu. Ce i-a zis B.. El mi-a zis: „dom-le, mie B. aşa mi-a zis. Credeam că mi-a dat mie locul …”. „Ce loc măi …? Deocamdată cât sunt în picioare aici în Italia … dacă eu vreau acum, pizda asta a ta zboară şi tu plăteşti”.

G.G: Corect. Cei de la Oneşti …

M.: Tot ce pleacă de acolo, eu trebuie să ştiu. Nu că vine N., şi-şi bagă el fete aici, că i-a zis lui B.. Mă doare pe mine în p… de B..

G.G.: Corect.

M.: Asta-i treaba: cine poate oase roade. Şi aşa ai fost tu prea bun cu ei pe acolo şi i-ai lăsat. Aicea eu nu-i iert. Mă hac în gura lor, care cum îl găsesc, îl şi tăvălesc.

G.G.: Corect.

M.: Numai să-mi spui care are de făcut plată. Eu de unde să ştiu?

G.G.: Da.”

Din aceste înregistrări instanţa a reţinut că rezultă fără nici un dubiu, că inc. G.G. făcea parte din acest algoritm infracţional, fiind unul dintre membrii grupării, care se implica cu caracter determinant în activităţile specifice de acţiune ilicită sub aspectul traficului de fiinţe umane.

Probele cauzei subliniază faptul că, atât liderul cât şi ceilalţi membri ai grupării desfăşurau activităţi de recrutare de victime, în scop de exploatare sexuală. Ca şi coordonator al grupului infracţional, inc. Ţ.S.C., având beneficiul relaţiilor deja stabilite în străinătate, privind controlarea „pieţii prostituţiei” îşi desfăşura activitatea în principal în afara graniţelor ţării, supraveghind direct sau prin alţi complici, tinerele plasate, care erau puse la dispoziţia sa, de ceilalţi membri ai grupării care acţionau în ţară prin recrutarea de victime identificate ca vulnerabile la trafic.

Se constată că recrutarea victimelor, inc. Ţ.S.C. şi ceilalţi membri ai grupării, au realizat-o în principal, prin emiterea de promisiuni mincinoase adresate victimelor, referitoare la obţinerea unor locuri de muncă decente şi bine remunerate în ţară şi/sau în străinătate - ex: ospătăriţă, damă de companie baby-sitter etc., totodată persuadându-le cu multiple poveşti iluzorii, atrăgându-le astfel în mirajul succesului financiar rapid, mizând pe gradul ridicat de sugestibilitate a acestora.

Vizând să capteze interesul cât mai multor victime, traficanţii care aveau ca şi atribuţii în cadrul grupului recrutarea de tinere, se angajau să suporte contravaloarea tuturor cheltuielilor de transport şi de obţinere a documentelor necesare accesării graniţei de stat şi altor ţări, aceasta fiind o manieră clasică de constrângere indusă, aservindu-le pe victime financiar prin plata datoriilor pe care le impuneau.

Faptul că inc. Ţ.S.C. şi membrii grupului, în speţă G.G., se ocupau direct de realizarea transferului în străinătate a tinerelor, procurându-le paşapoarte, astfel determinându-le să se conformeze scopului infracţional, a rezultat din convorbirea telefonică a înv. G.G. (G.G.) din data de 05 martie 2007, ora 20:13, când acesta îi reproşează unui anume BX, că a reuşit să o convingă să practice prostituţia pentru el pe o anume A., căreia M. şi el i-au făcut paşaport.

Odată ajunse în străinătate victimele luau cunoştinţă de adevăratul scop pentru care au fost transferate, realizând astfel că au fost induse în eroare privind ofertele de muncă emise de traficanţi şi aflându-se în împrejurări deficitare, cum ar fi faptul că nu aveau disponibilităţi băneşti pentru a se întreţine sau a se întoarce în ţară, exploatatorii fiind singurele persoane pe care le cunoşteau şi nu aveau nici cunoştinţe lingvistice pentru a evita situaţia victimizării, prin solicitarea de sprijin autorităţilor străine, în final se conformau să se prostitueze la dispoziţia acestora.

De fiecare dată când aceştia constatau că tinerele ezitau să accepte propunerile făcute, procedau la expuneri de detalii mincinoase de natură a le convinge, în sensul că au legături cu persoane atât din ţară cât şi din străinătate, care sunt serioase şi că ajutorul pe care îl expuneau exclude orice posibilitate de a fi exploatate sexual. Mai mult, în raport cu unele tinere, aceştia încercau să le manipuleze afectiv determinându-le să fie interesate de persO. lor şi după ce le aserveau sentimental prin emiterea de promisiuni mincinoase cu referire la proiecte comune de realizare financiară, reuşeau să obţină controlul asupra acestora, privind realizarea scopului infracţional de exploatare sexuală.

Cu referire la aspectul de manipulare sentimentală a victimelor, conform declaraţiilor unor părţi vătămate şi a unor martore protejate victime, a reţinut că prioritar inc. J.T. uzita această manieră, profitând de aspectul său fizic şi de ascendentul pe care îl dobândea prin maniera verbală de abordare.

Instanţa a menţionat, referitor la colaborarea infracţională dintre inc. Ţ.S.C. şi inc. J.T., pentru scopul ilicit comun, faptul că aceasta avea o amprentă specifică, cel din urmă asigurându-şi contactul direct cu liderul grupării, fără ca ceilalţi membri ai grupului să ia cunoştinţă în totalitate de preocupările lor comune, convergenţa lor infracţională fiind materializată în funcţie de specificul de acţiune ilicită al fiecăruia, primul fiind cel care acapara zonele de influenţă pe piaţa prostituţiei din ţară şi străinătate, iar cel din urmă identificându-se ca un veritabil recrutator, fiind identificat ca având potenţial sub aspectul aservirii sentimentale a victimelor vizate.

Aspectul de colaborare ilicită privind exploatarea sexuală de tinere, dintre inc. Ţ.S.C. şi inc. J.T., a fost reţinut a rezulta şi din convorbirea telefonică dintre aceştia din data de 05 ianuarie 2007 ora 17:14, redată după cum urmează:

……….

M. - Aici ţi-am zis, în local nu se fac bani. Adică se fac, da nu ce vreau eu.

JT – Ştiu.

M. – adică fac ele cum să spun. Îşi fac pentru ele bani. Adică îl agaţă pe acela, îl jumuleşte pe ăla de 500 săptămâna asta, ele-s bucuroase aşa. Da la mine tre să facă pe zi un minim de 5-6-7 sute .

JT – Baţi câmpii şi tu cu 5-6-7 sute! Măcar 2-3 sute pe seară zi de zi.

M. – Ei p…. ! Păi aşa le face la stradă.

JT – da mă, da nu vor acolo. O am pe A., pe M.…

M. – Face 3-4 sute pe stradă, face pe seară!

JT – Da mă, dar nu vor acolo. Astea nu vor acolo …

M. – Ei, alea numai în localuri. Localurile aici fac ele bani, noi p… Prinde 1-2.. dacă prinde 1 pe zi e bun. Şi nici acela.

JT – Mă enervează lucrul acesta!

M. – Şi pe noi. Că îmi convenea mult aici, aici măcar cunosc, înţelegi? Da uite, dacă nu merge cum vreau eu, ce vrei să faci?

……….

JT Eu te-am întrebat, că aş pleca şi eu cu astea, profit şi eu că astea vor să plece acum.

M. – Pleci, da uite aici unde? Singurul loc e să le ieie să le bage la Parma acolo!

JT – A, păi acolo am vorbit pe la Brescia pe aici nu dă salarii, numai din consumaţie

JT – Acolo vrea bă,că uite acum i-a trimis FA lui A. vreo

M. –300 de euro …. Să se ducă acolo, da eu vreau să probez Germania…

………….

M. - …..m-am mutat nu mai sunt în Verona.

JT – A nu?

M. – Nu că am făcut prea multe pe-acolo.

JT – Deja?

M. – Păi da, na , ce vrei am nevoie de bani ….Aşa, mai stai, mai pică câte ceva, ştii când stai în aşteptare…

JT – Aşteptare, aşteptare că asta e bună, da trebuie să fie ceva zilnic.

M. – Da zilnic iau de la asta, de la D..

JT – Păi n-ai luat-o pe R.?

M. – Nu , pe asta o duc în Germania. Când plec o sun, o pun pe bus şi o iau din Germania.

JT – Aha.. Păi dacă e ceva bun la Germania zi-mi şi mie, că le am pe astea ţi-am zis.

M. – Da îţi spun, îţi dai seama ….

JT – Păi asta zic şi eu, că nu ştiu ce să fac acum.

M. – Acum tre să iau nişte bani de undeva.

JT – Vreau să bat şi eu fierul cât le mai am pe astea în mână, că pe urmă se duc dracului şi …

Din convorbirea telefonică dintre inc. Ţ.S.C. zis M. şi J.T. 16 februarie 2007 orele 19:41 a rezultat că primul este în străinătate dându-i celuilalt relaţii privind iniţiativa de a prospecta noi zone de influenţă în diferite ţări, privind plasarea de fete, făcând referire la Malta, Sicilia şi că vrea să meargă în Olanda, Belgia, Germania sau Anglia, stabilind o eventuală colaborare la acest moment, aşa cum făcuseră şi anterior.

………….

M. – Mergem pe combinaţie, bara-bara să facem

JT – Absolut!

M. – Păi eu stau cu ele şi dacă n-au percutat atâta bătaie le dau de se cacă pe ele!

JT – Absolut!

M. – Mi-a ajuns cuţitul la os….

Şi conţinutul discuţiei telefonice din data de 16 aprilie 2007 ora 13:50 între înv. J.T. (JT) şi inc. Ţ.S.C. zis „M.” (M) expune acelaşi aspect privind preocupările comune de plasare a fetelor, primul angajându-se că îi trimite 2 fete: ……..

JT – Fii atent M., îţi trimit două odată.

M – Una J.T., nu două, ce fac…

JT – Nu pleacă una fără cealaltă

…………

JT – … nu e nici O. (n.n. - P.O.T.), nici M. (n.n. P.A.M.) e alta. Păi nu pleacă M., nu are încredere şi de-abia am agăţat-o pe aia, să plece cu asta odată cu A..

M – Păi săptămâna asta mai stau aicea şi luni sau marţi, când vrei, trimite-le.

JT – Nu aşa de mult, că eu vreau să le trimit cât mai repede, să nu se sucească aia, că totuşi să găseşti una să vrea să-ţi dea atâta nu găseşti, ştii că nu vor (n.n. se referă la refuzul părţilor vătămate de a practica prostituţia). În jur de o săptămână aşa.

M – Păi şi cum să fac?

JT – Auzi, vorbeşte şi tu cu CX, că am văzut că e în ţară, poate vine în Germania şi le aduce el.

M – Da….

Aspecte relevante au rezultat şi din dialogul telefonic dintre inc. Ţ.S.C. şi inc. J.T. din data de 17 aprilie 2007 ora 15:38, constatându-se colaborarea dintre aceştia sub aspectul exploatării sexuale de tinere, pe care urmează să le transfere inc. J.T. la dispoziţia lui M., aflat în străinătate, cel de-al doilea spunând că le învaţă el ce să facă (n.n. se referă la instruirea victimelor privind practicarea prostituţiei) şi totul va fi bine, discutând în acelaşi timp şi despre procentul lor de câştig.

Din conţinutul SMS-urilor trimise/primite de inc. J.T. în Italia la data de 05 ianuarie 2007, orele 14:51, 14:56, 14:57 şi 15:03 a rezultat că acesta vizează să transfere în străinătate două tinere în scop de exploatare sexuală “la stradă”, sau în cluburi de noapte. În acest sens se redă conţinutul SMS-urilor:

14:51 - „Un loc unde se fac lovele în afară de stat în post nu-i?”

14:56 - „Eu vreau să vin eu cu două”

14:57 - „Aici”

14:57 - „Da”

15:03 - „Aici doar la strada sau la Parma la FA, dar problem cu casa”.

În sublinierea aceleiaşi idei a fost reţinută şi convorbirea din data de 20 februarie 2007 ora 17:16, dintre inc. Ţ.S.C. zis M. şi J.T., redată după cum urmează:

…………………………

JT – Acolo cum stă treaba băi, se fac bani sau nu?

M. – Ei, fac, da..

JT – Da nu e aşa bine, nu?

M. – Îs şi proaste, dă-le în p… mea. M-am băgat oleacă în ele, i-am zis şi lu M. aia: „Ia strânge-ţi bani, 300 de euro şi îi trimiţi lui J.T.”. Îmi venea să-i zic: „Ia vină oleacă afară” să-i f… una-n gură..

……………

M. – Şi O. să-ţi trimită că i-am zis: „Îi spui şi lu O. să-i trimită”… Le doare-n p…. Altceva? Mă duc să le tăvălesc , dă-le dracului!

De asemenea, şi din conţinutul convorbirii telefonice purtate între J.T. (JT) şi un alt bărbat din străinătate, din data de 13 aprilie 2007 ora 17:44, a rezultat legăturile infracţionale ale acestuia, cu M., privind activitatea de exploatare sexuală de tinere, interlocutorul informându-l pe J.T. despre „preţurile” raporturilor sexuale practicate în Germania şi necesitatea găsirii unor locaţii cu acest specific, pentru interesul ilicit al grupului:

……………

JT – Ai găsit ceva?

X- Am găsit, cum să nu găsesc? Trebuie mai întâi să-mi trimiţi una, şi după câteva zile 4-5-6, ca să se rezolve cu casa, cu prostii, cu astea. Aşa trebuie să facem. N-ai casă, nu faci nimic, unde stai?

JT – Da.

X – trimiţi pe oricine, nu mă interesează pe cine, oricare. Aşa. Imediat cum a ajuns o bag la muncă (n.n. - practicarea prostituţiei), am vorbit deja. Am să stau tot la nişte cunoştinţe de-ale mele la un motel la care plătesc 15 euro pe seară… Aşa şi câteva zile face bani, banii care-i face în 4-5-6-7 zile iau o casă şi după aia veniţi toţi şi în felul acesta …

………………..

X – Na, tu ştii. Eu ştiu ce fac acolo: 50 scurtul, suta jumătate de oră.

JT – Vorbesc cu M. la telefonul ălalalt.

X- aşa e. Mă auzi …………. 50 scurtul, suta jumătate de oră, aşa merge. Şi sunt mulţi………….

Din convorbirea telefonică din data de 15 aprilie 2007 ora 20:30 dintre J.T. (JT) şi Ţ.S.C. zis „M.” (M) au rezultat date privind plasarea de fete în scop de exploatare sexuală, obţinerea de sume importante de bani din această activitate, totodată constatându-se şi aspectul conlucrării unor tinere, care erau de acord să practice prostituţia:…

JT - Uite, eu acum am fost şi cu A. sus şi am vorbit cu ele.

M- Să-ţi dea ţie 300 de euro pe lună şi ele-şi fac câte 20.000. Păi da … ce e aia?

JT – Băi frăţică, începuse să se înroşească venele pe gât: păi tu să-ţi faci 4-5.000 pe lună şi eu să iau 300?

M – Ce-i aia? Ce 4-5.000? Eu dacă-i găsesc loc , ea-şi face 15-20.000 pe lună.

JT – Cât o fi M..

M – Stai aşa, că eu am umblat pe aicea şi ştiu.

JT – Nu auzi că nu vor parte?

………………….

M – Deci, hai să-ţi spun ceva: o fată acolo face minim 5-600 pe seară. Minim. Sunt seri în care face şi 1.000 şi 1.200.

JT – Ştiu că sunt locuri unde se face şi 1.000 pe seară.

M – Păi da … Şi fă calculul că în 10 zile ia 7.000 – 8.000 de euro.

JT – Domle, eu am făcut. Pune 5.000, dar nu să iau 300 şi să mai fiu şi acolo.

M – Nu există 5.000 într-o lună J.T., unde zic eu, acolo se fac minim 10-12.000-15.000 ….

JT – Păi tocmai de asta m-am enervat la culme.

M – Să dea 10.000 şi o duc în loc bun.

………………….

Aceeaşi zi ora 21:48 convorbire între aceeaşi interlocutori

……………

JT – Dar aia e cu tine sau nu? (n.n. se referă la D.A.M. zis „AL”)

M - …..am băgat-o undeva dar nu mai zi la nimeni

JT – de ce?

M – Ca să mănânc.

JT – Ştii de ce, că are să-mi dea şi mie 200 de euro.

M – lasă aia că îţi dau eu nu-i problemă.

……………………

M – Am băgat-o undeva şi vreau să-ţi spun că AL face bani şi are să le demonstreze la muistele alea că face bani. Hai să-ţi spun ceva: într-o seară a făcut 1.000 de euro, în altă zi a făcut 1.500 şi în altă seară 1.200. deci mai jos de 1.200 de euro AL nu a făcut. Se fac bani.

JT – Ştiu că se fac bani M.. 1.000 de euro nu e grozăvie.

M – Cum nu e grozăvie? În zece zile ai 10.000 de euro.

………………

M – …... Mergem aşa, trimite-o pe A. ca să văd care zonă merge bine ca să ştiu unde să iau casă.

JT – Ea mai are o fată şi vrea să vină cu aia, adică pe naitul meu să faci peşteală sau cum? 10.000 de euro şi eu să vin cu 1.000 sau cum?

M – da da.

Şi din conţinutul convorbirii din data de 28 decembrie 2006, la ora 20:26, dintre aceeaşi interlocutori, au rezultat date certe privind preocupările infracţionale comune ale acestora, indicativul de telefon folosit de M. indicând că cel din urmă se afla în Italia. În acest sens se redă un fragment din conţinutul dialogului telefonic dintre persoanele menţionate:

M. – Dar tot la Oneşti eşti?

JT – Nu, nu. Sunt acasă. Tu ce faci?

M. – Păi ce să fac? Am întâlnire cu cineva.

JT – Şi e vreo treabă, ceva?

M. – Băi, ai una să trimiţi la aşa. Pe statale, înţelegi tu. (n.n. se referă la tinere vizate a fi exploatate sexual „la stradă” în Italia)

JT – Da, am înţeles.

M. – Nici o problema. Face 3-2-4…2-3 pe zi.

…

M. – La statale… Ăstelalte…na, nu se câştigă. Ce dracu faci? Ce iei pe mere, dai pe pere.

JT – Păi nu ştii!

M. – Ia-le aşa. Dacă vrei să îţi faci aşa în fiecare zi, să ai 150-100, două, acolo la zi, poţi să cauţi una, că nu e problemă, că am „pacino” aici. Am făcut pe dracu în patru să organizez un pic treburile aici.

…

M. – Şi acum le-am pus pe picioare, am mai luat o maşină ca să aibă cu ce să se mişte.

JT – A, da? Bravo!

…

M. – Armado mai e ceva?

JT – Nu, eu n-am nimic.

…

M. – Păi da. Asta, R..

JT – A…R. e acolo?

M. – Nu, nu. În ianuarie. Pe asta o trimit acasă, să stea o săptămână-două cu copilul şi o iau pe aialaltă.

JT – Bun.

M. – Mă duc cu ea în Germania.

JT – Da!?

…

JT – Băi în Germania vreau să ajung.

…

JT – Acolo vreau şi eu în Germania. Era o treabă bune aşa cu Germania. Veneam şi eu cu AD şi cu MM. (n.n. se referă la I.A. şi P.A.M.)

….

M. – Da.! Să văd. Nu am ce să zic până nu văd. Dar de ce nu te duci cu ele la aia, cum o cheamă…

JT – S.?

M. – Da

JT – Da, dar nu mai am nici o treabă că femeia se mărită ...........................

Instanţa a făcut referire la conţinutul unei convorbiri dintre inc. J.T. (JT) şi inc. Ţ.S.C. zis „M.” (M) din data de 13 decembrie 2006, ora 18:41, din care a rezultat conexiunea lor infracţională, identificându-se şi informaţia că aceştia procedează de regulă de maniera influenţării persoanelor, care au cunoştinţă de preocupările lor ilicite, în scopul neantrenării răspunderii penale cu referire la persoana lor, constatându-se în concret că, la un moment dat, aceştia au luat act de faptul că se efectuează cercetări penale care îi vizează, discuţia fiind redată fragmentat după cum urmează:

……….

JT – Ce să fac băi M., uite am fost să mai vorbesc cu una, cu alta (n.n. prezumate părţi vătămate care au fost exploatate sexual de către aceştia), că a mai fost garda (n.n. poliţia) pe la mai multe pe acasă.

M – A fost pe la mai multe pe acasă?

JT – Da?

M- La cine?

JT – Ei, la care …. La astea, ultimele, noi.

M – Hî?

JT – La astea, ultimele.

M – Ei… băi,hai să-ţi spun ceva. Am stat şi am copt-o şi m-am gândit.

JT – Ce?

M – Vreo muistă…

JT – Ce-i cu ea?

M – Păi una din alea, din … vreo muistă o spus la gardă fazele alea (nn. se referă la faptul că au preocupări infracţionale cu specific de traficare şi exploatare sexuală) . Nu că s-o apucat ei să caute de-ampulea.

JT – Băi M., problema e că râcâiala e mai demult. Aia e pentru mine, pentru tine. Înţelegi? Eu ştiu doar ce ştiu. Eu ştiu pe la care de-ale tale a fost sau cine a fost sau unde a fost? Nu ştiu. Eu ştiu doar de astea apropiate…

………………

M – Păi ultimele, care-s alea?

JT – M. dar eu ştiu dacă a fost la nu ştiu cine?

M – Păi nu, dar ai zis că la ultimele a mai fost…

JT – Păi cu cine mai pot eu să ţin legătura?

……………..

JT – Păi da,dar la cine e mai vechi a fost, dar spune cineva? Nu ştii.

M – Ăaa.. la cine-i mai vechi cine dracu. Că toate-s plecate prin Groenlanda de Sud. Dar nu-i nici una pe acasă.

JT – Îi bun…

M – Îs duse cu sorcova,cine ştie pe unde?…. .

JT – Păi da?

M – Păi, şi se duc degeaba. Astea acum, căcate de astea, cine ştie.

JT – Habar n-am.

Unele tinere erau racolate şi exploatate sexual de această grupare infracţională prin acte de coerciţie fizică şi morală, detalii privind aceste conduite intimidate având efect cu rezultat de supunere, fiind emise de martorii audiaţi cu protejarea datelor reale de identitate. În cadrul grupului a fost identificat inc. B.I. zis C. care, pe lângă atribuţiile de recrutare, desfăşura şi activităţi de constrângere fizică şi/sau morală a victimelor ce refuzau să întreţină raporturi sexuale în beneficiul lor ilicit.

De asemenea, şi inc. G.G. asigura funcţionalitatea grupului, în baza atribuţiilor conferite de liderul grupării, prin exercitarea de violenţe asupra persoanelor care desfăşurau activităţi ce prejudiciau interesul grupului.

Date relevante despre maniera violentă pe care o emiteau inc. Ţ.S.C. („M.”) şi membrii anturajului de conivenţă, în principal înc. G.G. (G.G.), a rezultat din convorbirile telefonice purtate între cei doi din data de 24 decembrie 2006, orele 00:49, 00:52, 01:01, 14:25, redate în formă sintetică, constatându-se că M., aflat în Italia, vorbeşte la telefon, fiind contactat de G.G., cu un anume CY, care îi reproşează lui M. că a fost tăiat de G.G. din cauza lui, împrejurare în care M. îl acuză pe CY că a vorbit urât despre el, deşi acesta l-a ajutat să nu fie împuşcat de arabi în Italia, când CY i-a vândut aparatura unuia care şi-a ascuns prafurile în alea. În continuare, cei doi se acuză reciproc, totodată CY reproşându-i lui M. că nu merita pedeapsa pe care i-a aplicat-o G.G., adică să-l taie pe faţă şi pe mână. Conţinutul convorbirii dintre aceiaşi, în continuare, expune aspectul că M. discută cu acelaşi CY, căruia îi spune să îl sune pe un anume AY, să discute cu acesta, care pretinde că a fost turnat la poliţia italiană de către CY. (nn - de menţionat este faptul că persoana. denumită AY este unul dintre cetăţenii italieni, manager sau patron de club de noapte, care asigura locaţiile din Italia unde erau plasate fetele plasate de această grupare).

Ulterior, M. discută cu G.G., cel din urmă precizând că l-a tăiat pe CY de la ceafă până la frunte şi pe mână, împrejurare în care M. îl întreabă dacă CY s-a dus la „gardă” (n.n.: poliţie). G.G. îi spune că nu a avut curajul să meargă la gardă. M. îi explică lui G.G. cum CY a avut fete la produs în Italia şi când a fost prins de poliţie, acesta a spus că fetele şi casa în care stăteau ei sunt ale unor albanezi. Cetăţenii străini respectivi au fost nevoiţi să fugă din acea zonă şi acum vor să se răzbune pe el.

În reliefarea mesajului dialogului telefonic expus anterior, instanţa a reţinut că această grupare infracţională condusă de inc. Ţ.S.C. acţiona în mod excesiv de violent în raport cu toţi cei care intră în contradicţie cu interesele lor, de la sine înţeles că însăşi victimele exploatate de aceştia sexual se aflau într-o permanentă stare de teroare şi un eventual sprijin cerut de la autorităţi reprezenta un exacerbat pericol pentru viaţa lor şi a familiilor lor. Şi din declaraţiile martorilor protejaţi audiaţi în cauză a rezultat prioritar conştientizarea pericolului grav şi iminent pe care îl reprezenta acest grup infracţional organizat.

Pentru aceste raţiuni, s-a impus cu prioritate audierea unor persoane victimizate şi a unor martori cu protejarea datelor de stare civilă, pentru a se preveni şi evita presiunile, ameninţările şi riscurile represaliilor la care sunt expuse victimele/martorii şi pentru a preîntâmpina denaturarea adevărului judiciar necesar a fi asigurat în cauză.

Inc. Ţ.S.C., împreună cu ceilalţi membri ai grupului, exploatau tinerele recrutate atât la stradă, cât şi în cluburi, deţinute de cetăţeni străini, constatându-se cooperarea acestuia cu patroni sau angajaţi în baruri şi cluburi, în principal din Italia, Germania şi Spania, astfel făcându-se referire la persoanele identificate intruziv ca fiind FA, FR, E., AY etc. S-au identificat informaţii că Ţ.S.C., împreună cu complicii lui exploatau fete prealabil recrutate din ţară în modalităţi incriminate penal şi în Olanda, în Amsterdam, la vitrine, făcând demersuri de a da preocupărilor lui ilicite o aparenţă legală, încercând cu referire la unele dintre acestea să le înregistreze cu contract de muncă.

Relevantă în acest sens a fost considerată discuţia telefonică din data de 15 martie 2007, ora 11:44, dintre G.G. (G.G.) şi „X”, cel din urmă fiind stabilit probaţional ca fiind Ţ.S.C. (M.), redată după cum urmează:

„…”X”: Luni încep de muncă, pentru că vineri … am luat casa dar de abia vineri îi face contract… Că acolo aşa funcţionează, deci trebuie să te duci la poliţie să-i pui o ştampilă, i-am pus-o, trebuie să te duci în primărie să te înregistrezi, ea, nu eu, înţelegi ce vreau să zic, face meseria asta de prostituată la, la, la înţelegi? …”

„X”: … de aici se fac bani, nu e problemă, aici merge ştii? Deci îţi face pe zi minim 400, minim.

G.G.: Minim, da? Da e pe casă acolo sau cum?

„X”: Nu nimic, sunt în vitrine şi …

G.G.: A, la Cartierul Roşu acolo.

„X”: da sigur, nu, în centrul Amsterdamului acolo…

G:G:: Nu e cartierul Roşu acolo?

„X”: Da, da e cam peste tot cartierele astea roşii.

G.G.: A, s-a mai mărit?

„X”: Da eu vreau să o bag în Amsterdam în centru, înţelegi? Că de asta …

G.G.: Unde vin …

„X”: Păi da că acolo sunt banii. Aşa puteam să o bag pe la periferie şi fără acte şi fără astea, dar făcea 100, ca în Italia, ce mai. …”.

Coroborat cu probe testimoniale, s-a reţinut că dialogul telefonic menţionat anterior se referă la victima D.A.M., care a fost exploatată sexual de către inculpatul Ţ.S.C. zis M. şi în Olanda, pentru interesul ilicit al grupării, verificările cauzei constatând că aceasta anterior a practicat prostituţia pe timpul minoratului şi în ţară în Oneşti, apoi în Clubul de noapte „XX” din Miercurea Ciuc precum şi în Italia, anterior plasării în Localitatea Amsterdam. Mai mult, din alte monitorizări, a rezultat că banii obţinuţi de către această victimă din activitatea de prostituţie desfăşurată în Olanda, îi punea la dispoziţia liderului grupării care o supraveghea în mod direct, acesta din urmă trimiţându-i o parte din aceste beneficii ilicite şi inc. G.G., cu care colabora infracţional pe acest segment de criminalitate organizată.

Aceste aspecte au rezultat din conţinutul convorbirii dintre inc. Ţ.S.C. şi înv. G.G. din data de 22 martie 2007, ora 17:40, care atestă că primul face vorbire despre aspectul că urmează să-i trimită celuilalt diferite sume de bani pentru conlucrarea lor infracţională, totodată cei doi expunând şi interesul comun al recrutării de noi victime: „…G.G.: Cam aşa mi-ar trebui, 600. M.: Da, îţi trimit 600 îţi trimit luni.” Ulterior aceştia discută că mai au nevoie de fete: „ … M.: Acum na, ce mai rămâne de făcut, să mai caut pe cineva, înţelegi, că na, mai trebuie una pe aici. G.G.: Da, dacă ar mai fi 2, văleu. M.: Da de unde dracu, că nu mai ştiu pe nimeni … Nu ştiu, vezi şi tu pe acolo poate … G.G.: Nu, nu sunt … Îi sărăcie şi pe aici. Sunt copile din astea de a 9-a. Nu mă încurc cu ele.

De menţionat că dialogurile telefonice conţinute la dosar, au atestat că interlocutorul Ţ.S.C. avea numărul de telefon cu indicativul de Olanda în timp ce vorbea cu inc. G.G. aflat în ţară.

Preocuparea continuă a inc. Ţ.S.C. privind recrutarea de victime în scop de exploatare sexuală a rezultat şi din convorbirea cu acelaşi G.G., aceştia schimbând informaţii în acest sens:

„ … M.: Poate iese ceva pentru … mai trimiţi pe aici.

G.G.: Da. Băi fii atent, are B., am vorbit, două răgălii.

M.: Aşa.

G.G.: El vroia să le ducă în Anglia, zis: „bă, stai aşa mă, uite aşa şi aşa” i-am explicat care e treaba. … Şi i-am zis: „bă vorbeşte cu M. să-ţi explice el”, ştii ca să vorbeşti tu cu el, să prindă încredere şi … na, are două bagaje … frumoase, frumoase … „.

Ulterioara discuţie telefonică dintre aceiaşi, din data de 13 aprilie 2007, la ora 17:16, s-a referit tot la aspectul privind interesul de a obţine controlul asupra fetelor pe care le cunoştea şi controla B.:

„M.: O gogoaşă ar mai trebui, nu ai niciuna pe acolo?

G.G.: Ce?

M.: O gogoaşă ceva?

G:G: A, nu sunt, nu sunt. Da nu îţi spuneam? A venit B. acasă?

… M.: Zii bă să îmbarce pe alea două de care zicea el şi să vină încoace … sau să le trimită aici.

G.G.: Eu vorbesc cu el. De abia azi a …

M.: Zii să le trimită la mine şi îi dăm 2.000 pe lună …

G.G.: Păi da, stai să vedem că de abia a venit.

M.: Păi ce, stă acasă nu face nimic, îşi ia 2.000, ce dracu mai? Da numai să fie din alea, nu cu fiţe că pe aici le îngrop, le sui în maşină, le duc în Belgia şi le îngrop dracu. …”

Şi din convorbirea telefonică dintre G.G. şi „X”, prezumat inc. Ţ.S.C., din data de 21 aprilie 2007, ora 21:20, a rezultat interesul susţinut al acestora de a recruta tinere în scop de exploatare sexuală, redată fragmentat după cum urmează:

„X”: Ia bă şi mai caută o pi…, băga-mi-aş p…

G.G.: Caut mă, dar nu caut? Ţi-am zis, B. are vreo două, dar sunt proaste din alea, nu … nu … alea nu. Dacă găsesc eu, nu te sun?

„X”: Vezi pe sulăii ăia prin oraş cine mai re? Cine mai are?

…G.G.: Da mă, nu mai găseşti, greu găseşti, ce dracu? L-am sunat şi pe GH pe toţi.

„X”: Hai bă, chiar aşa? … Da chiar GH nu are vreo cotoarbă?

G:G: Nu are mă, ce dracu?

….”X”: Păi da în discoteci nu sunt pi …?

G.G.: Sunt mă, dar nu poţi să le iei nici cu japca… Nu eşti din acela, ştii?

„X”: Le abureşti.

G.G.: Dar ce, eu stau la abureală?”

Aceleaşi aspecte au fost reliefate şi din convorbirea telefonică dintre aceiaşi din data de 09 mai 2007, de la ora 16:11:

„ … M.: … dacă nu ai 2-3 mândre, nu faci bani.

G.G.: Aşa e. …

… M.: Asta e treaba. Am să-l sun pe Adi să văd ce pi…, eu am să-i zic „du-te bă în România, caută-ţi fete şi vin-o încoace cu ele”. Că i-am zis în Germania şi aici, aici e oleacă f… cu actele, dar în Germania nici nu mai trebuie acte, înţelegi? Că am fost peste tot şi am văzut. Acum … fete trebuie. Şi imediat le plasez le bag p… mea, că am direct neamţul care are 2-3 localuri în Germania, de exemplu, înţelegi? Şi mi-a zis „oricând vii e casă, e loc imediat intră la muncă” nu trebuie acte, ştii?

G.G.: Aha.

M.: Şi face 2, 3, 5, …2,3, 400 face. Dar îţi trebuie 1, 2, 3.

G.G.: Păi da, normal. „

Exploatarea sexuală a tinerelor în unele cluburi de noapte din străinătate era realizată într-o manieră mascată, sub aspectul obţinerii consimţământului, de altfel periclitat, al victimelor de a se prostitua, acestea fiind puse în ipostaza fortuită de a se lăsa controlate de această grupare infracţională, care îşi asigura beneficiul prin intermediul complicilor lor, cetăţeni străini, patroni/manageri de cluburi, care sprijineau acest anturaj de conivenţă.

În mod concret, victimele ajunse la destinaţie luau act de faptul că în cadrul activităţii pe care urmau să o desfăşoare ca dame de companie, trebuiau să determine clienţii să facă cât mai multe consumaţii.

De regulă, patronii stabileau un barem ridicat al numărului minim de consumaţii la care erau obligate fetele, de altfel greu realizabil, ipostază în care acestea pentru a-şi menţine slujba, trebuiau să accepte şi să se prostitueze, beneficiile financiare obţinute atât din consumaţii cât şi din prestaţiile sexuale, fiind gestionate de inc. Ţ.S.C., împreună cu unii dintre angajaţii sau patronii barurilor. Conform înţelegerii, susnumitul şi ceilalţi membrii ai grupului primeau cotă parte atât de la proprietarii cluburilor, cât şi de la victime.

Determinat de colaborarea infracţională în care s-au implicat şi ceilalţi membri ai grupării, liderul acestui anturaj trimitea în ţară o parte din banii obţinuţi din activitatea de exploatare sexuală, atât prin intermediul unor transportatori, dar şi prin sisteme publice de transfer de bani, însăşi victimele fiind obligate să efectueze transferuri de acest gen, aceste aspecte fiind constatate prin relaţiile puse la dispoziţie de către instituţii bancare, precum şi din monitorizări intruzive, astfel facem trimitere şi la conţinutul convorbirii dintre inc. J.T. (JT) şi o femeie din data de 02 mai 2008 ora 17:00, din care au rezultat date precum că cea din urmă trebuie să-i trimită comisionul ce i se cuvine, totodată aceştia discutând şi despre o anume tânără, care a fost trimisă de inc. Ţ.S.C. zis M. să practice prostituţia, fără ştirea acestuia.

Relevantă a fost apreciată şi convorbirea telefonică din data de 22 februarie 2007 dintre J.T. (JT) şi A. care îi explică acestuia modalitatea în care sunt plătite de către patronii barurilor FA şi M., rezultând date despre consumaţiile impuse de către patroni.

……….

JT – Deci 5 pe seară şi ia FA de la voi!

AD – AL are 80 pe seară şi 55 din consumaţie .

JT – Păi de ce aşa?

A. – Aşa lucrează ea, că a vorbit ea cu Mauro …

JT – Păi şi atunci AL cum spune că a luat …

AD – E mai nasol pentru ea, înţelegi?

JT – Păi de ce?

AD - Păi ea dacă nu a făcut consumaţie… ea trebuie să facă obligatoriu alea 10 consumaţii pe seară, înţelegi? Şi dacă după alea 10 consumaţii pe seară începe să-i dea 55 de cenţi la consumaţie, că are fixul de 80, înţelegi? Şi dacă nu le-a făcut a… Deci la noi, în funcţie de câtă consumaţie ne plăteşte, înţelegi? Deci la ea primele 10 nu sunt plătite, după aia la 10, 50 de cenţi, aşa e plătită. Şi alelalte de la Bucureşti, tot aşa lucrează ca AL.

Mai mult, din conţinutul convorbirii telefonice menţionate, a rezultat şi faptul că fetele erau puse nu numai în postura de a fi determinate să practice prostituţia ci erau exploatate şi sub aspectul impunerii executării unor munci fără corespondent echitabil privind cuantumul remuneraţiei.

În atare împrejurări, tinerele se identificau într-o situaţie de dependenţă materială, în final acceptând să practice prostituţia la solicitările inc. Ţ.S.C. şi a complicilor lui.

S-a constatat faptul că acest grup infracţional reuşea să îşi asigure controlul în mod continuu asupra victimelor, prin acte de ameninţare, atunci când acestea încercau să pună capăt activităţii de exploatare sexuală, atribuţii în acest sens având în principal G.G., B.I. pseudonim C. şi alţi acoliţi ai lor, care ameninţau cu pericole exacerbate, atât victimele cât şi rudele acestora. Mai mult, actele de ameninţare cu violenţe erau chiar materializate de către traficanţi asupra tinerelor pe care le controlau, aplicându-le corecţii corporale, aceste împrejurări constituind situaţii de natură a asigura funcţionalitatea grupului infracţional ce acţiona pe acest segment ilicit.

Cooperarea infracţională între membrii grupării privind modalităţile de control a tinerelor care practicau prostituţia pentru ei în străinătate, prin maniere de constrângere fizică şi morală, a fost reliefată de conţinutul convorbirii din data de 12 ianuarie 2007 dintre inc. Ţ.S.C. „M.” şi înv. G.G., redată după cum urmează:

…

„M.: Am fost pe la pizdele astea că nu face nimic dacă nu mă duc acolo.

G.G.: N-a mai ieşit nimic?

M.: Păi aseară au stat … cum am ajuns, imediat au început să lucreze al dracului. (nn. să presteze sexual)

G.G.: Te trage în p… .

M.: Normal că trage, dar … trebuie să stau acolo în boscheţi, ce dracu. …

G.G.: Vezi mă, se şmecheresc toate.

M.: Toate se şmecheresc. După ce le ajuţi … Bătaie. Şi pe D.a, săptămâna trecută am bătut-o. P… mea, dacă nu face nimic, e vina mea? I-am spus: „păi tu ascunzi bani, trimiţi acasă şi când vin îmi zici că ai făcut 60-20-80 … Ia vin-o încoace”. Am băgat-o în baie şi cu acela care se dă perdeaua la o parte, i-am f… nişte de alea la cur de dracu a luat-o. Ea fură … Şi aseară când m-am dus, i-am spus: „Fii atentă că-s pe aici prin zonă şi te pândesc”, a făcut 160.

G.G.: S-a mărit.

M.: Deci în seara asta mă duc iar. Să vezi şi în seara asta, 200.

G.G.: E week-end.

M.: Da, e week-end. P … mă-sii, că e trafic pe acolo. Las că stau eu călare pe ea. …”

Date relevante privind constrângerea morală şi fizică a tinerelor pe care le plasa în străinătate aceşti exploatatori, au rezultat şi din convorbirea din data de 22 februarie 2007, de la ora 15:51, dintre Ţ.S.C. („M.”) şi G.G. (G.G.), redată după cum urmează:

„M.: …Că nu mai vrea să lucreze, că p… mea. Acum pe cine am găsit aici, ia ghiceşte!

G.G.: Păi de unde să ştiu?

M.: Pe AL. … Da, era la Parma la un local unde mai duceam eu înainte fete, ştii? M-am dus într-o seară aşa … Şi cine era? Era Dinţoasa. (nn. P.O.T.)

G.G.: Îu!!

M.: Era AL. Făilei, auzi! „Ce p… mamei voastre faceţi aici, f… în gură de haimanale! Vă târâţi una pe alta!” Că eu am trimis nişte pi… mai demult, ştii? Alea le-o fi dat adresa, numărul de telefon şi s-au dus ele singurele, ştii?

G.G.: I-auzi!

M.: Da. Le-am luat în nişte şuturi de acolo! Zic: „F… în gură să vă f…!” AL cică: „Nu domnule, stai că eu plec acasă!”. „Fă, vrei să faci bani sau nu?”. Cică: „Da”. „Ei, mergi cu mine dacă vrei să faci bani!”. Cică: „Da, merg”.

G.G.: Trimite albanezii acolo.

M.: Da nu … şi a zis că merge cu mine AL. Şi dacă a plecat şi aia, şi DD, p… mea, nu mai e niciuna, o iau pe asta.”

Aceleaşi aspecte au fost relevate şi prin conţinutul convorbirii din data de 21 mai 2007, ora 20:31, dintre G.G. (G.G.) şi Ţ.S.C. (M.), redată după cum urmează:

G.G.: Ce-ai mai făcut?

M.: Ce să fac, numai figuri îmi face asta pe aici. (n.n.: în străinătate)

G.G.: Cine?

M.: AL asta, numai figuri îmi face.

G.G.: De ce?

M.: Răspunde, p… mea chestii din astea. Şi aseară îi zic la telefon: „fă…” nu ştiu ce dracu … şi nu a mai venit acasă.

G.G.: S-a şmecherit, poate şi-a găsit vre-o unul.

M.: Fu … în gură să le f… deseară mă duc să o caut. Băga-mi-aş p…, mă lasă aşa cu ochii în soare?

G.G.: Vezi că toate se şmecheresc, ce dracu. … Nici acum nu ştii unde e?

M.: Nu.

G.G.: O fugit, fu… în gură. …

M.: Da, o caut şi în gură de şarpe, să îmi bag p …, îi tai picioarele. …”

Şi din conţinutul convorbirii telefonice dintre înv. J.T. (JT) şi O. (O) prezumat P.O.T., (ora 19:19) au rezultat date despre tratamentul aplicat fetelor de AY, un alt patron de bar care colabora cu membrii grupului infracţional:

…………………..

O – Măi, ai mai vorbit cu AY?

JT – Da am vorbit.

O - …ăsta le penalizează în fiecare săptămână …. Păi nu mai are voie să iasă să mănânce, J.T., nu mai are voie să se ducă la Western, să sune, n-are voie să se ducă în stânga în dreapta să-şi cumpere o haină, să-şi cumpere de mâncare?

……………….

Conform unor monitorizări a rezultat aspectul că şi inc. J.T., în condiţiile în care constata faptul că tinerele controlate de el şi ceilalţi membri ai grupării refuzau să continue să practice prostituţia în interesul lor, se manifesta violent faţă de acestea verbal, ameninţându-le cu pericole privind integritatea lor corporală.

Relevantă în acest sens a fost considerată şi convorbirea telefonică din data de 24 ianuarie 2007, ora 18:12, când J.T. (JT) discută cu S (S), redată fragmentat astfel:

………..

JT – Ştii ceva? Dacă joi nu eşti în ţară, Sâmbătă îţi iau gâtul! Ai înţeles?

S – Cred că nu eşti normal! Nu auzi că am vrut să vin şi nu se poate?

JT – Deci joi eşti în ţară! Aşa vreau eu! Ajunge! Suficient!

S – Te rog frumos să mă înţelegi, să nu mă stresezi!

……………….

JT – Mamă, fir-ai tu a dracului de zdreanţă, dacă joi nu eşti, f… morţii mă-ti, tu nu mai vii în ţară! Cred că îţi iau gâtul! Ai auzit! Mă sufoc!

S – De ce te sufoci? Că nu-ţi dau bani, sau de ce?

JT – Da, da, că nu-mi dai bani.

S – Păi vezi, asta e singura ta problemă.

……………………………………………

S-a constatat că unele dintre tinerele recrutate de către înv. Ţ.S.C. zis „M.” şi J.T. - fiind cazul numitelor I.A., Ţ.M.A. (soţia primului învinuit), L.(V.)T. - acceptau să se prostitueze pentru aceştia şi, obţinând din această activitate beneficii financiare substanţiale, atât la dispoziţia lor cât şi a susnumiţilor, ulterior deveneau ele însele traficante, implicându-se conştient astfel în acest mecanism infracţional.

În timp susnumitele au devenit foarte experimentate în atragerea victimelor la dispoziţia grupului, datele de investigare penală subliniind că acestea au racolat personal multiple victime.

S-a constatat o colaborare infracţională continuă a acestora, atât cu învinuiţii mai sus menţionaţi, cât şi cu ceilalţi membri ai grupului, acestea mizând pe disponibilităţile de manipulare dobândite progresiv, reuşind să capteze uşor încrederea şi interesul tinerelor prin maniere dolosive, totodată oferindu-se ca exemplu personal privind beneficiile materiale substanţiale pe care le obţineau.

În perioadele în care acestea se aflau în străinătate, lucrând în baruri cu un astfel de profil, colaborau infracţional direct cu înv. J.T. şi intermediat cu inc. Ţ.S.C., în sensul determinării şi supravegherii tinerelor, care practicau prostituţia la dispoziţia lor în barurile controlate de aceştia.

Ţ.M.A., soţia inc. Ţ.S.C., în timp, a obţinut multiple beneficii financiare ilicite, urmare a exploatării sexuale de tinere prin intermediul grupării conduse de soţul său, ajungând astfel să administreze o locaţie cu acest specific infracţional în Italia, zona Bergamo.

În acest sens a fost considerată relevantă discuţia telefonică purtată de J.T. (JT) cu o anume O. (O), din data de 03 decembrie 2006, ora 19:42, care expune circuitul de interes financiar, privind exploatarea victimelor, şi din care rezultă faptul că interlocutoarea îi redă un citat lui J.T. cu referire la o victimă:

………………

O – În rest nimic nu m-a întrebat, nimic nu mi-a zis. De MA nu m-a întrebat, a adus discuţia. „Da MA?”, direct. Şi zic „ Păi da MA am trimis-o prin M., nu mai aveam nici un rost să mă mai combin prin J.T., pentru că M. mi-a făcut nişte oferte mai bune şi de asta.”

JT – Aha.

O – Înţelegi? Zic: „Am trimis-o prin M. şi … „ Şi zice: „Da îşi ia M. de le ea?”. Zic: „Asta nu mai ştiu,. De la ea personal nu ştiu, da probabil îşi ia de la patron.”

JT – De ce n-ai zis: „Eu îmi iau de la ea, ăla îşi ia de dincolo şi gata”.

O – Păi nu, i-am zis că M. nu îşi ia de la ea. De la ea personal.

JT – Da.

O – Îşi ia de la patron şi de la ea îmi iau eu.

JT – Da, bun!.

Discuţia din data de 06 decembrie 2006, ora 05:09, între J.T. şi E. (patron de club) prin intermediul unei femei necunoscute, discuţie în care intervine şi I.A., concubina lui J.T., a expus detalii privind maniera de lucru la barul cetăţeanului străin susmenţionat, din care rezultă că fetele întreţineau raporturi sexuale în camerele din incinta barului:

…………………

A – Eu sunt interesată să ştiu cum se lucrează acolo, cum…

………..

X – Se lucrează aşa: se lucrează (nn. se întreţin raporturi sexuale) se merge frumos pe camere, se face jumătate-jumătate cu barul, se face. Se dansează strep-tease, dacă ştii să dansezi, aşa ceva se face …

A – Şi cum se plăteşte la bar?

X – Cum se plăteşte? Se plăteşte jumătate rămâne la tine – jumătate rămâne la bar. Dacă dansezi, asta e plus. Deci că dansezi îţi dă ceva în plus.

A – Bun, asta e OK.

X – Bani se fac. Ajungi la 3-4 sute pe noapte.

A – E bine. Nu trebuie să bei neapărat, nu?

X – Nu trebuie neapărat să bei. Ce trebuie să iei e şampania……(nn. care reprezenta regula că, clientul este interesat de prestaţii sexuală, astfel exploatarea sexuală făcându-se voalat prin intermediul acestei consumaţii)

Una dintre interlocutoarele din cadrul dialogului telefonic citat anterior, conform probaţiunii se identifică ca fiind I.A. (A), aceasta practicând consimţit o perioadă îndelungată de timp prostituţia, astfel dobândind în timp încrederea inc. J.T. (JT) a ajuns se implice în activitatea de recrutare de tinere în scop de exploatare sexuală a acestora la dispoziţia grupului.

În acest sens a fost apreciat relevant conţinutul convorbirii telefonice dintre cei doi, din data de 30 noiembrie 2006, ora 21:13:

………….

A – Aici e gagici muritoare de foame o grămadă.

JT – Ştiu.

A – Vai da cei aici, de moare lumea!

JT – Acolo e sărăcie mare!

………………….

JI – Băi, zona aia, nu e zona aia defavorizată, nu e Petrila aproape?

A - ….. Şi cred că aici te teleportează mami de Crăciun, de sărbători. Ca să te trimită mami, că facem treabă. O grămadă, o grămadă, îs muritori de foame o grămadă.

………..

A – Şi ştii cum e? Aici e multe, multe moldovence de la noi de acolo. (nn. se referă la tinere potenţiale victime)

JT – Acum e perfect de atacat, pentru că eu sunt nou, asta 1, pe urmă acum este, să zic că e NN, e casele alea, se poate face ….

A – Este treabă aici.

JT – Îţi dai seama că ar putea să dea şi oraşul acela tributul.

A – Mie îmi spus, ce-i aici! Am ieşit astăzi în oraş … o grămadă, o grămadă! Ce, la noi nu mai vezi J.T.e nimic prin oraş. (nn. se referă la tinere potenţiale victime).

JT – Nu mai e domnule, nimic aici!

A – Nimica! Aici e plin.

…

JT – Domnule, am mai fost şi eu, am fost şi la Iaşi, atunci cu moldoveanul (nn. Ţ.S.C., zis M.), am fost la Bacău, mai sunt…

A – Îs multe. Nu e una, două, să zici că mai sunt. Îs multe.

JT – Păi şi când atacăm?

A – Crezi că stau cu mâinile în sân?

…………………………….…

Un alt SMS, ora 05.22, trimis la data de 12 februarie 2006 de către I.A. către inc. J.T. a expus fără nici un dubiu că cel din urmă are preocupări infracţionale pe linia traficului de fiinţe umane. În acest sens a fost redat conţinutul, după cum urmează:

„Toată viaţa ta ai să trăieşti din sperma femeilor. Ziceai că-s femeia ta, nu trebuia să-mi reproşezi că ascund bani de tine! Nu-i aşa! R. în două luni nu ţi-a trimis nimic. N-ai mai ameninţat-o şi nu i-ai mai scos ochii, dar când vine ac (nn. acasă) ai s o ti. Sa ti mai plece şi altă dată. Eu n am meritat aşa cuvinte”

În colaborarea infracţională a grupului existau reguli prestabilite, femeile traficant, foste prostituate, neavând voie să lucreze pe cont propriu, plasând fete în interes personal, aspect care a rezultat neechivoc şi din conţinutul convorbirii telefonice din data de 18 aprilie 2007, ora 12:46, dintre J.T. şi o tânăra Andreea, prezumat E.A., redată după cum urmează.

……………

JT – Te rog un singur lucru: nu cumva, în numele tău să aduci vreo fată acolo, că ne stricăm toată prietenia,……………

Din monitorizări a rezultat că la începutul anului 2008, înv. Ţ.S.C., zis „M.” a revenit în ţară, continuând activitatea de plasare de tinere în străinătate, asigurându-şi, de la distanţă, continuitatea legăturilor infracţionale în străinătate, în principal cu patronii de cluburi, cetăţeni străini. Se constată că o parte dintre tinerele care practicau prostituţia colaborau cu acesta şi alţi membrii ai grupului, împărţind beneficiile financiare obţinute din această activitate, constatându-se astfel că inc. Ţ.S.C. şi complicii săi desfăşoară şi activităţi de proxenetism privind prestaţiile sexuale la care se angajează unele tinere, apropiate lor.

Din conţinutul convorbirii telefonice purtate de înv. Ţ.S.C., la data de 11 februarie 2008 ora 19:46 cu o persoană de sex feminin, au rezultat detalii privind preocupările infracţionale ale acestuia, redată după cum urmează: ………….

X – Auzi, m-a întrebat patronul aseară, vorbea cu un client şi nu a mai rămas decât eu şi o fată la bar aicea. Şi mi-a zis dacă nu am un impresar (nn. traficat de persoane/proxenet) în România ca să trimită nişte fete şi îi dă banul. ….

M. – Ce bani?

X – Are nevoie de 2 fete şi a zis că plăteşte bine, nu e problemă de bani.

M. – Păi cât plăteşte?

X – Păi nu ştiu, dacă vrei să vorbeşti tu cu el, îi dau numărul mâine seară, te sună şi vorbeşti cu el.

M. – Dar nu pot să vorbesc la telefon.

X – Atunci cum facem?

M. – Îl întrebi tu, băi cât îi dai la impresar , la astea.

……………………..

Şi din următoarea convorbire din data de 18 februarie 2008 la ora 00:51 dintre acelaşi şi o persoană de sex feminin au rezultat date privind interesul inc. Ţ.S.C. cu cât sunt plătite fetele la care se angajează să le trimită el în străinătate.

Conform conţinutului convorbirii din data de 04 aprilie 2008, de la ora 13:11:51, dintre Ţ.S.C. şi o persoană de sex masculin „X”, s-a reţinut că primul solicita relaţii privind banii ce trebuia să-i fie trimişi din străinătate, cotă-parte din colaborarea infracţională privind plasarea de fete pe piaţa prostituţiei din Italia, redată după cum urmează:

M.: - Vroiam să-ţi spun că trebuie să mai trimiţi nişte bani.

X: - Dar cât ţi-a trimis?

M.: Trei sute, 150,150, în total sunt 300, e o lună şi mai sunt 10 zile

X: Pentru 10 zile trebuie să-ţi mai trimită 200 de euro

M.:Aaa

X:Corect , a mai rămas 600 de euro, 300 ţi le-am trimis eu şi 300 Ricardo (nn. patron de club în Italia)

M.: Aaa

X: Care e problema, au mai rămas 50 de euro! Cât vine?

M.: 200.

X: Lipsesc 200 de euro?

M.: Da

X: Fă calculul şi vezi

M.: L-am făcut.

X: În total era 800 de euro

…

X: Ce vroiam să-ţi spun M.. Cealaltă când ajunge?

M.: Cred că în două săptămâni, pentru că are probleme cu părinţii.

Din conţinutul convorbirii din data de 10 martie 2008, între inc. Ţ.S.C. (M.) şi o persoană de sex feminin aflată în străinătate (X), prezumat Germania, după indicativul nr. de telefon, a rezultat date privind maniera voalată de exploatare sexuală a tinerelor sub pretextul consumaţiei unei şampanii, care reprezenta contravaloare de prestaţii sexuale pentru un anumit interval de timp. În acest sens redăm un fragment din conţinutul convorbirii:

„…..M.: ia zi şi mie cum e.

X: Ce să-ţi zic? A… cu faza de aicea…..

M.: Cu?

X:Cum se lucrează aici?

M.: Da, dar zi aşa în mare.

X: Jumătate de oră e 120, cu jumătatea barului aşa, ora-i 180, jumătate tot aşa, şi numai la şampanie, la băuturi de astea, la gin nu. Şi procentajul e mic la şampanie, de 150 e numai 30 a individei. …..

S-a făcut referire şi la conţinutul convorbirii din data de 31 ianuarie 2009, ora 11:25, între Ţ.S.C. şi un anume L.N., prezumat aflat în Anglia, după indicativul nr. de telefon, din care a rezultat date privind preocupările infracţionale comune, aceştia schimbând informaţii despre regulile-cutumă privind activitatea de exploatare sexuală de tinere, în acest sens redăm un fragment:

………

L.N.: M., e greu tare. Hai să vorbim oleacă pe Internet, să vorbim acolo mai multe, că vreau să-ţi explic nişte chestii, îs mai complicate. Şi multe şi complicate, înţelegi? Îs multe chestii de care trebuie să ţii cont, trebuie să tragă pe nas fata, trebuie să o facă fără…

M.: Ei acolo……. Dar ce te leagă pe tine Anglia dacă nu se face bani. Mergi unde se fac bani, adică Germania, Olanda…….Ştiu cu acte naşpa.

L.N.: Nu e vorba de acte. Se poate face şi fără acte, dar e vorba de tras pe nas, e vorba de f…t, fără prezervative, e vorba de multe chestii…..

M.: eu totdeauna m-am orientat unde se fac bani uşor şi simplu.

L.N.: Da şi dă garda în ele mult aicea.

M.: Da ştiu.

……….

Conform verificărilor penale, s-au identificat date certe că înv. P.O.T. şi P.A.M. au desfăşurat activităţi de prostituţie, fiind cooptate de inc. Ţ.S.C. şi J.T., la acest gen de îndeletniciri în modalitate controlată, în condiţiile în care aceştia constataseră în prealabil că acestea au mai întreţinut anterior raporturi sexuale plătite cu diferiţi clienţi din ţară. De menţionat că susnumitele au acceptat conexiunea infracţională cu aceştia sub condiţia de a le plasa în locaţiile plasate de ei. Astfel, aceştia le-au plasat în zonele de influenţă din ţară şi străinătate pe care le gestionau, beneficiind de rezultatul financiar al activităţii de prostituţie la care acestea au consimţit, în colaborare cu ei.

Instanţa a subliniat faptul că aceşti inculpaţi au vizat şi au obţinut în timp, conformarea înv. P.O.T. de a furniza date privind comportamentul victimelor plasate de membrii grupării, în condiţiile în care i s-a permis să practice prostitua în perimetrul controlat de aceştia, fie în ţară, fie în străinătate.

De asemenea s-a reţinut că sus-numita a încercat în mai multe rânduri să evite controlul liderului grupării şi a inc. J.T., sub aspectul asigurării beneficiului la dispoziţia lor de a oferi date cu privire la posibilităţi de recrutare de alte tinere sau continuarea exercitării controlului asupra unor victime deja recrutate, rezultatul fiind neconform voinţei acesteia, determinat de aspectul că aceştia au ameninţat-o în multiple ocazii cu pericole privind atât persoana sa cât şi a membrilor familiei.

S-a identificat faptul că înv. P.O.T. era deosebit de vulnerabilă în faţa acestor traficanţi, motivat de aspectul că aceştia cunoşteau că are un copil minor, iar ameninţările cu privire la integritatea fizică a acestuia îi paralizau acesteia orice reacţie de excludere a controlului, pe care aceştia îl aveau asupra ei, în cadrul activităţilor de traficare şi exploatare sexuală a altor tinere.

Conexiunea infracţională a liderului grupării, cu inc. T.F.T. a fost identificată probaţional prin declaraţiile victimelor, martorilor şi martorilor protejaţi audiaţi în cauză, constatându-se preocuparea extinderii zonelor de influenţă pe linia traficului de fiinţe umane, nu numai în Italia şi Olanda, ci şi în Anglia, unde cel din urmă avea informaţii şi dispunea de aportul infracţional al altor complici din această ţară.

În mod concret s-a constatat că acesta avea acces în Londra la locaţii de genul saunelor, unde sub aparenţa desfăşurării unor activităţi de reconfortare prin masaj şi băi de aburi, cât şi în apartamente (care serveau ca locuri de toleranţă) se realiza activitatea de exploatare sexuală a tinerelor, recrutate din România şi puse la dispoziţia sa de către ceilalţi membri ai grupării. Astfel, inculpatul T.F.T., asigura controlul asupra victimelor, fie direct, fie prin intermediul altor complici. Verificările cauzei, indică faptul că multe fete au fost plasate în zona de influenţă a inc. T.F.T., până la momentul actual nereuşindu-se identificarea în totalitate a acestora.

Mai mult, s-a constatat că însăşi inc. T.F.T. îşi asigura şi beneficiul ilicit din activitatea de prostituţie desfăşurată de unele fete personal recrutate de el sau de acoliţi ai lui, care le aduceau în această ţară şi le cazau în locaţiile puse la dispoziţie de susnumitul (cazul părţii vătămate V.C.).

În perioadele când inc. T.F.T. se afla în ţară împreună cu liderul grupării, pentru beneficiul lor comun şi al anturajului infracţional, organizau transportul victimelor în străinătate (Marea Britanie), acestea fiind minore şi/sau majore, fie prin accesarea frauduloasă a graniţelor României şi a altor state străine prin ascunderea acestora, prin modalităţi de a pune în pericol viaţa lor, în diferite mijloace de transport (TIR-uri), fie prin utilizarea de documente româneşti sau străine falsificate.

În sublinierea acestui aspect s-a avut în vedere rechizitoriul nr. 5D/P/2004, emis de D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Oradea, care atestă preocupările infracţionale ale inc. T.F.T., identificat ca lider al unei grupări infracţionale, care avea ca scop scoaterea frauduloasă din ţară a unor cetăţeni români, fiind constatată printre emigranţi şi numita D.A.M. – minoră în vârstă de 17 ani la momentul accesării ilegale a graniţei, persoană care a fost returnată în ţară din Italia la data de 06 august 2003. Aceeaşi acţiune ilicită a fost identificată şi în raport cu numita D.E. returnată din Franţa la data de 25 septembrie 2003. Pentru fapta de accesare ilegală a graniţelor unor state străine, au fost trimise în judecată numitele D.A.M. şi D.E..

Verificările din prezenta cauză, conţinând atât audierea părţii vătămate D.A.M. cât şi de martori, au conturat scopul infracţional al transferului acesteia în străinătate, destinaţia vizată fiind Anglia, care nu era altul decât cel al exploatării sexuale.

Această victimă a fost identificată ca fiind recrutată pe perioada minoratului de inc. Ţ.S.C., care iniţial a plasat-o pe piaţa prostituţiei din ţară la dispoziţia lui şi a membrilor grupării, şi ulterior în străinătate, în Italia apoi a vizat să o transfere în Anglia prin aportul inc. T.F.T., care avea posibilităţi de punere la dispoziţie de locaţii cu acest specific ilicit. Acest din urmă demers delictuos nu a fost finalizat în condiţiile în care aceasta a fost reperată de autorităţile italiene ca accesând ilicit graniţele acestei ţări.

Datele de verificare ale actului de inculpare susmenţionat emis de D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Oradea finalizat cu soluţie definitivă de condamnare au confirmat fără nici un dubiu susţinerile părţii vătămate D.A.M., care expune detalii privind organizarea transferului său în străinătate, activităţi în care s-au implicat în mod direct şi dominant inc. Ţ.S.C., G.G., B.I. şi nu în ultimul rând inc. T.F.T., care, după ce au reuşit obţinerea consimţământului acesteia prin acte de înşelăciune, au declanşat procedurile de plecare prin obţinerea de documente false, suportând totodată şi cheltuielile ocazionate de transportul acesteia în străinătate.

După ce partea vătămată menţionată a fost returnată în ţară, liderul grupării şi ceilalţi membri, prioritar inc. G.G., s-au preocupat să reactiveze controlul asupra acesteia, traumatizând-o în condiţiile în care i-au solicitat din nou să plece cu aceeaşi destinaţie, prin implicarea aceluiaşi inc. T.F.T., în aceeaşi zonă de influenţă, de această dată victima ştiind că urmează să fie exploatată sexual la dispoziţia grupului, aspect cu care nu a fost de acord, dar cu care s-a conformat, fiind constrânsă de aceştia, care i-au impus o taxă substanţială şi nejustificată, sub motivul că este datoare cu bani, pentru cheltuielile pe care le-au făcut cu ea şi obligând-o ca pentru recuperarea acestor sume să accepte plecarea în Anglia, unde să practice prostituţia pentru ei.

În atare împrejurări victima D.A.M. a fost nevoită să plece din nou, fiindu-i teamă de toţi aceşti inculpaţi care o controlau, şi astfel, conform rechizitoriului cu nr. 201/P/2004, emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oneşti, la data de 12 octombrie 2003 a trecut fraudulos frontiera de stat prin PTF Borş, apoi a tranzitat Ungaria şi Austria, fiindu-i vizat paşaportul, după care a trecut fraudulos frontierele Austria - Franţa şi Franţa - Spania, şi ulterior în cea din urmă ţară, la data de 30 octombrie 2003 a fost depistată de către organele de poliţie spaniole care au returnat-o în ţară.

Aceste date oficiale au fost confirmate de partea vătămată menţionată, în declaraţiile date în prezenta cauză, care expune şi detalii privind organizarea celui de-al doilea transport al său în străinătate, cu aceeaşi destinaţie Anglia, călătorie ce a fost întreruptă urmare a intervenţiei organelor străine. Partea vătămată a dat detalii că şi de această dată, inc. T.F.T. i-a procurat personal prin complicii săi un document de accesare ilegală a graniţei de stat, respectiv un paşaport conţinând datele de identificare ale fostei sale soţii. De menţionat că această grupare infracţională care o controla, i-au impus părţii vătămate D.A.M. folosinţa ilicită a paşaportului falsificat pentru a-şi asigura transportul acestei în Anglia, unde trebuia să practice prostituţia controlat. Din nou această victimă minoră, s-a aflat în postura de a fi cercetată penal în calitate de inculpată, pentru alte infracţiuni de trecere frauduloasă a frontierei statului român şi a frontierelor unor state străine, în condiţiile care inc. Ţ.S.C., G.G., B.I. şi T.F.T., au exercitat un control exacerbat şi inuman asupra acesteia, exploatând-o sexual atât în ţară, cât şi în străinătate, în Italia, vizând să o plaseze şi pe piaţa prostituţiei din Anglia.

Mai mult, preocupările infracţionale ale inc. T.F.T. au fost confirmate şi printr-un alt act de inculpare, rechizitoriul cu nr. 56/P/2004 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. Bucureşti, acesta fiind trimis în judecată, alături de alte persoane, pentru alte fapte incriminabile în legi speciale – art. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 112/2001 modif. prin Legea nr. 252/2003 şi condamnat prin sentinţa penală nr. 15/2007 a Tribunalului Bihor definitivă prin decizia penală nr. 44/A/2008 a Curţii de Apel Oradea, la data de 04 iunie 2008.

Din situaţia faptică a rezultat că acesta, împreună cu alţi complici, au organizat alte transferuri frauduloase de persoane în afara ţării prin ascunderea acestora în compartimente secrete ale unor mijloace de transport în special TIR-uri, fiind cazul şi a numitelor V.O.D. şi D.E., despre care partea vătămată D.A.M., face referire în declaraţiile date în prezenta cauză, mai mult, aceasta precizând că scopul susnumitului în transferul victimelor în străinătate era cel de exploatare sexuală, tinerele fiind racolate dintr-un club „VV” din Comăneşti, jud. Bacău.

De asemenea, s-a făcut referire, printre alţi subiecţii infracţionali, şi la numitul O.M., faţă de acesta şi implicit faţă de T.F.T. s-a dispus disjungerea cauzei, în vederea continuării cercetărilor penale, finalizate ulterior cu actul de inculpare 5D/P/2004 emis de D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Oradea, totodată şi numitele D.A.M. şi D.E. fiind trimise în judecată pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat.

Mai mult, a fost audiată în prezenta cauză, în calitate de parte vătămată numita V.C., ce a confirmat aspectul de victimizare a sa de către făptuitorul B.(C.)S.D., care a transferat-o în Anglia, probaţional stabilindu-se că prin filiera circuitului infracţional materializat de inc. T.F.T. şi alţi complici ai săi. Aceştia au exploatat-o sexual succesiv, în locaţiile controlate de cel din urmă (la saună), care a asigurat şi cazarea acesteia într-o casă închiriată de el, unde el însuşi locuia, tocmai pentru a-şi asigura controlul asupra acesteia.

Inc. T.F.T. a susţinut că nu a cunoscut-o pe această persoană vătămată, dar din actul de inculpare cu nr. 56D/P/2004 a rezultat că aceasta a ajuns în străinătate prin filiera menţionată, mai mult la dosarul cauzei finalizat cu rechizitoriul menţionat, numita V.C., a pus la dispoziţie organelor de anchetă fotografii efectuate în Anglia, în faţa unui autoturism, vehicul despre care există informaţii ale autorităţilor engleze că aparţine inc. T.F.T.. De menţionat că numita V.C. nu a putut fi audiată în cauza instrumentată de D.I.I.C.O.T. Bucureşti, întrucât în acea perioadă nu se afla în ţară.

În cursul urmăririi penale nu s-a reuşit audierea numitelor V.O.D. şi D.E., dar verificările efectuate au identificat pe martora P.V.A., care în declaraţia dată în calitate de martor a expus detalii că în perioada august-septembrie 2004, în timp ce aceasta lucra la clubul de noapte „VV” din Comăneşti, împreună cu D.E., poreclită AL, a fost abordată de inc. T.F.T., acesta fiind însoţit de inc. B.I. zis „C.”, G.G., Ţ.S.C. şi un alt bărbat poreclit „D.”. Aceştia i-au propus să meargă în Anglia, să lucreze la saune sau baruri, şi să întreţină raporturi sexuale cu clienţii, condiţionând-o să împartă sumele de bani din activitatea de prostituţie la care se angaja. Martora a subliniat faptul că inc. T.F.T. a asigurat-o că va primi integral dimineaţa de la bar, banii rezultaţi în urma consumaţiilor realizate, iar cei realizaţi din activitatea de prostituţie trebuie să îi împartă cu el.

La două săptămâni de la momentul abordării, martora, împreună cu numita D.E., au plecat cu transportul organizat prioritar de către inc. T.F.T., folosind ruta aeriană Bacău - Viena - Londra, însoţite fiind de numitul „D.”. Întrucât martora P.V.A., a fost constatată că avea interdicţie în spaţiul Schengen, în Viena i s-a pus în vedere să părăsească această ţară în 48 de ore. Cu referire la complicele inculpatului T.F.T., respectiv D. şi tânăra D.E., martora subliniază că şi-au continuat drumul către Londra.

În actul de inculpare cu nr. 56D/P/2004 menţionat anterior s-a făcut referire la declaraţia numitei V.O.D., care expune date despre transportul organizat de inc. T.F.T., indicând că le cunoaşte pe numitele D.E. şi P.V.A., pe care le-a recunoscut după planşe foto, precizând că le-a întâlnit în casa din ţară a inc. T.F.T., care ulterior le-a trimis în Anglia.

Conexiunea infracţională a inc. Ţ.S.C. zis M. şi inc. G.G., cu inc. T.F.T. în cadrul grupului infracţional obiect de cercetare în cauză, a rezultat şi dintr-un dialog telefonic dintre primii doi (inc. Ţ.S.C. zis M. aflat la acel moment în Olanda) din data de 11 iunie 2007 ora 13:45, identificându-se date că cel din urmă urma să pună la dispoziţia liderului grupării două tinere controlate de el pentru a le plasa pe piaţa prostituţiei din această ţară, din care redăm fragmentat următoarele.

……..

M. - …….. Când eram în ţară aveam 200 de pi… (nn. se referă la tinere pe care exploata sexual), acum sunt aici (nn. Olanda) şi n-am niciuna.

GG – Aşa se întâmplă.

M. – Când eram în ţară şi B. zicea: „ Hai domnule, am două, acela are una, acela are … (nn. ceea ce demonstrează că inc. Ţ.S.C. avea sprijinul nemijlocit al altor traficanţi cu aceleaşi preocupări). Acum nici unul n-are una. T.F.T. a zis că are două (nn. tinere pe care le controla în scop de exploatare sexuală), le trimite aici (nn. Olanda), p…! „

……………………

***

Din declaraţiile părţii vătămată D.A.M., ale făptuitoarei P.O.T., ale martorelor protejate victime şi ale martorilor protejaţi, a rezultat date certe care atestă implicarea delictuoasă a inc. B.I. zis „C.” în cadrul grupului infracţional organizat condus de inc. Ţ.S.C., acesta aflându-se în conexiune directă atât cu liderul grupării cât şi cu coinculpatul G.G., asigurând în timp, în cadrul atribuţiilor pe care şi le-a asimilat pe acest segment criminogen, atât recrutarea de tinere, cât şi controlul acestora prin transportarea lor la locaţiile unde urmau să desfăşoare activităţile de prostituţie (cazul Clubului de noapte „XX” din loc. Miercurea Ciuc). Mai mult de atât acest inculpat asigura funcţionalitatea grupului din care făcea parte şi prin punerea directă a victimelor la dispoziţia clienţilor interesaţi, conducându-le/preluându-le la/ de la diferite hoteluri sau apartamente ale solicitanţilor (cazul clienţilor cazaţi sau proprietarilor de hoteluri din Slănic Moldova).

Inculpatul B.I. zis „C. era perceput de multe dintre fetele exploatate sexual de această grupare, ca fiind unul dintre cei care (alături de inc. G.G.) desfăşurau activităţi de constrângere fizică şi morală cu caracter extrem de violent în dauna victimelor, acestea aflându-se permanent într-un climat de teroare cu consecinţe evidente de conformare din partea acestora.

De regulă inculpatul B.I. pseudonim C., în condiţiile în care identifica faptul că victimele încercau să iasă de sub influenţa grupării, le agresa fizic şi le ameninţa cu pistolul în nenumărate împrejurări, asigurându-şi astfel supunerea necondiţionată a acestora.

Acţiunile de violenţă psihică şi fizică materializate de susnumitul erau o amprentă specifică a acestei grupări infracţionale, în condiţiile în care şi ceilalţi membri, implicit liderul, acţionau de aceeaşi manieră, dobândind notorietate în mediile sociale în care acţionau, (prioritar la nivelul mun. Oneşti), comportamentul de lezionare a victimelor de către aceşti traficanţi având ecouri de legendă în opinia publică, în condiţiile în care unele persoane vătămate au fost puse în postura de a fi duse la pădure, dezbrăcate, violate, bătute şi lăsate noaptea la locul abuzurilor.

În situaţii aproximativ similare s-au aflat şi alte persoane, care îndrăzneau să devină potenţiali „concurenţi” ai grupării pe „piaţa prostituţiei” sau cei care nu se conformau solicitărilor de a plăti taxe de protecţie, impuse nejustificat.

Aceste comportamente criminogene, au creat grupării un statut de invincibilitate la nivelul mun. Oneşti, aspect care paraliza orice iniţiativă a persoanelor victimizate de a face apel la autorităţile zonale puse astfel în imposibilitatea de a controla acest fenomen de crimă organizată, implicit şi de a asigura protecţia cetăţenilor.

Conform probaţiunii administrate în cauză, a reţinut că această grupare infracţională a acţionat pe segmentul intern, pe piaţa prostituţiei, atât în Oneşti, localitatea de domiciliu a principalilor subiecţi infracţionali, cât şi în alte zone ale ţării, exemplificând în acest sens clubul de noapte „XX” din loc. Miercurea Ciuc, jud. Harghita.

De regulă tinerele recrutate şi controlate de traficanţi erau plasate individual clienţilor solicitanţi din Oneşti, Slănic Moldova şi alte zone ale ţării, iar în Miercurea Ciuc acestea erau exploatate sexual în clubul de noapte patronat de martorul M.T., având acordul ilicit al acestuia şi angajaţilor clubului. Au rezultat date certe că în această locaţie au practicat prostituţia, partea vătămată D.A.M., partea vătămată R.(M.)D., martora protejată – victimă M.V. şi alte tinere, cercetările penale urmând a fi continuate în vederea identificării acestora. La acelaşi club de noapte din Miercurea Ciuc, învinuitele P.O.T. şi P.A.M. au întreţinut relaţii sexuale consimţit în legătură infracţională cu inc. Ţ.S.C. şi J.T., care le-a înlesnit această activitate prin plasarea la locaţia menţionată. În clubul de noapte „XX”, administrat de numitul M.T., tinerele care lucrau în acest bar întreţineau raporturi sexuale cu clienţi identificaţi în bar, atât în interiorul acestei locaţii, în separeuri special amenajate, cât şi în afara clubului, dar sub controlul riguros al patronului şi al angajaţilor şi sub pretextul cumpărării unei „şampanii”, pe care solicitanţii o plăteau la bar, aceştia beneficiau de prestaţiile sexuale ale tinerelor controlate în acest circuit infracţional. Modalitatea voalată de practicare a prostituţiei în acest club este evidenţiată prin preţul exorbitant de 300 RON impus clienţilor pentru „şampanie”, băutură care de regulă nu se consuma, dar reprezenta taxa pentru prestaţii sexuale. Au fost audiaţi în cauză patronul clubului, M.T., alţi angajaţi – barmani şi animatoare – care au confirmat prezenţa părţilor vătămate şi a altor tinere aduse în club de inculpaţii Ţ.S.C. şi B.I., zis „C.”, dar au ţinut sub tăcere regula clubului, în sensul că tinerele angajate acolo practicau prostituţia. Identificându-se disfuncţiile de coroborare a susţinerilor martorilor menţionaţi, care evident au încercat să ţină sub tăcere aspectul de ilegalitate cu referire la faptul că în acel club se practica prostituţia de către tinerele angajate, s-a procedat la efectuarea de confruntări şi declanşarea unor proceduri de verificare a sincerităţii acestora cu referire la conduita procesuală emisă în cazul audierilor. A rezultat, fără nici un dubiu, conduita procesuală mincinoasă a martorilor menţionaţi luându-se în consideraţie şi rezultatul testelor poligraf, care a suplimentat raţionamentul analitic că depoziţiile acestora sunt neveridice. În atare împrejurări, organele de anchetă s-au sesizat din oficiu cu referire la infracţiunea de mărturie mincinoasă, prev de art. 260 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 273 NCP)

Mai mult s-a reţinut că numitul M.T. a surmontat şi alte aspecte de legalitate privind tinerele controlate în acel club, identificându-se în mod concret că acesta, pentru a nu se identifica faptul că partea vătămată D.A.M. a fost controlată în perioada minorităţii în clubul său, a uzitat de un contract de muncă semnat în fals la rubricaţia persoanei angajate. Semnătura în fals a fost identificată prin intermediul unei constatări grafice.

În cauză a fost audiată partea vătămată D.A.M., iar prin conţinutul declaraţiei sale se conturează elocvent activitatea infracţională desfăşurată de inc. Ţ.S.C. zis „M.”, evidenţiindu-se indubitabil conexiunea infracţională a acestuia cu inc. G.G., B.I. zis „C. „şi T.F.T., persoane care s-au coalizat în mai multe rânduri, la diferite intervale de timp, şi au procedat la exploatarea sexuală distructivă a susnumitei, atât în ţară, cât şi în străinătate, veniturile realizate în acest mod fiind substanţiale.

Precizările persoanei vătămate menţionate, au indicat faptul că aceasta a fost recrutată în cursul anului 2003, la vârsta de 16 ani, de către inc. Ţ.S.C. zis „M.”, acesta profitând de starea de vulnerabilitate în care se afla victima, generată de conflicte familiale, de trauma suferită de aceasta, ca urmare a unui abuz sexual la care a fost supusă, precum şi de starea de minoritate în care se afla.

Aceasta a fost determinată de către inc. Ţ.S.C. zis „M.” să practice prostituţia iniţial în Oneşti, jud. Bacău, fiind plasată timp de 2-3 luni diferiţilor clienţi identificaţi de susnumitul, beneficiul financiar ilicit revenind acestuia integral.

Ulterior, inc. Ţ.S.C. zis „M.” a urmărit să aibă un control total asupra acestei victime, întrucât viza să o trimită în străinătate să o exploateze sexual împreună cu ceilalţi membri ai grupării, amânând momentul transferului motivat de faptul că partea vătămată D.A.M. era minoră şi nu deţinea un paşaport turistic.

După ce inc. Ţ.S.C. zis „M.” a obţinut informaţii sigure din străinătate, privitor la posibilitatea de plasare a victimei pe „piaţa prostituţiei” din Anglia, a hotărât împreună cu inc G.G. şi inc. B.I. să o transfere pe partea vătămată D.A.M. în această ţară.

Personal inc. G.G. şi inc. Ţ.S.C. zis „M.” s-au ocupat de obţinerea paşaportului în regim de urgenţă pentru această victimă minoră, trimiţând-o la Serviciul de Paşapoarte din Bacău cu un bărbat necunoscut, căruia i-au pus la dispoziţie sumele de bani necesare obţinerii acestui act.

Victima, până la momentul plecării spre Marea Britanie, unde i s-a spus că urma să lucreze la o saună, a fost controlată de inc. Ţ.S.C. zis „M.”, prin intermediul inc T.F.T., prieten cu inculpatul, care a ţinut legătura cu partea vătămată D.A.M. pentru a cunoaşte în permanenţă locul în care se află, şi care s-a ocupat şi de organizarea plecării prin contactarea reprezentantului unei firme de transport din Oneşti, respectiv pe un anume I..

Pe drum, partea vătămată a constatat că T.F.T. mai transfera în străinătate alte două tinere, respectiv D.E. şi V.O.D., despre care a aflat că urmau să aibă aceeaşi destinaţie.

Transportatorul, victima şi celelalte două tinere au ajuns din Italia în Spania, intenţionând să călătorească în Anglia. Prin intermediul unei persoane neidentificate au obţinut spre folosire frauduloasă paşapoarte ungureşti falsificate, aceştia fiind monitorizaţi de autorităţile străine spaniole au fost reţinuţi. Partea vătămată D.A.M. a fost returnată în ţară de către autorităţile spaniole şi ocazie a cercetărilor făcute asupra acesteia la Bucureşti, victima a ţinut sub tăcere implicarea infracţională a traficanţilor G.G., M. şi T.F.T., în condiţiile în care prealabil aceştia îi puseseră în vedere acest aspect, încă înainte de a pleca din ţară.

În Oneşti inc. Ţ.S.C. zis „M.”, inc. G.G. şi inc B.I. zis „C.”, au avut din nou iniţiativa în raport cu aceeaşi victimă de a încerca un nou transfer în străinătate, perioadă în care, până la momentul plecării aceasta a fost agresată fizic în barul G. de către cel din urmă, care i-a imputat împrejurări nereale, tocmai pentru a reuşi manipularea acesteia şi a conştientiza că trebuie să se conformeze solicitărilor lor ulterioare.

Întrucât victima a refuzat să mai plece în străinătate, ştiind că va fi supusă exploatări sexuale, traficanţii i-au stabilit o „amendă” de 7.000 de euro, impunându-i să plece din nou în Anglia, unde practice prostituţia pentru a plăti această datorie fictivă.

Astfel, în toamna anului 2003 partea vătămată D.A.M. a fost nevoită să părăsească ţara împreună cu O.M., cu destinaţia Londra, fiind obligată de recrutatori să folosească o identitate falsă, în condiţiile în care era minoră, înmânându-i-se un paşaport fals pe numele de T.C..

Reuşind să ajungă în Ungaria, a plecat ulterior în Franţa cu avionul şi din Paris a ajuns în Marea Britanie în aeroport, ocazie cu care autorităţile străine au identificat că partea vătămată avea documente false.

Şi de această dată, partea vătămată D.A.M. a fost returnată în ţară, fiind cercetată penal pentru trecerea frauduloasă a frontierei. În aceste împrejurări, inc. Ţ.S.C. zis „M.” a obligat-o pe aceasta să meargă în loc. Miercurea Ciuc şi să practice prostituţia în folosul său, la un club de noapte, unde a fost transportată chiar de el.

În acest club de noapte din Miercurea Ciuc partea vătămată a fost exploatată sexual circa 2 ani, nu a avut contract de muncă întrucât era minoră, după care, la un moment dat, nemaiputând suporta regimul de exploatare la care era supusă, după ce a împlinit vârsta de 18 ani, a fugit în localitatea Arad la o prietenă, căreia i-a solicitat sprijinul.

În această împrejurare inc. Ţ.S.C. zis „M.” i-a pus din nou o „amendă” de 3.000 de euro, aşa cum precizează partea vătămată în cursul urmăririi penale: „ …. Atunci M., pentru că am plecat fără consimţământul lui de la club mi-a pus „amendă” 3.000 de euro şi trebuie să-i dau acei bani altfel voi avea probleme cu el şi prin telefon a început să mă ameninţe spunându-mi că mă omoară pe mine şi pe părinţii mei. Eu i-am spus lui M. că nu am nici o datorie faţă de el, că a făcut destui bani pe spinarea mea, împrejurare în care M. mi-a spus să nu fiu „tare în clonţ” că va veni după mine şi că oricum mă găseşte şi în „gaură de şarpe” ….”

Realizând situaţia de pericol în care se afla, partea vătămată a fost nevoită să plece în Italia, unde se afla şi numita P.O.T., ocazie cu care a constatat că aceasta lucra la un night club din Parma, gestionat de un anume FA.

În condiţiile în care, la un moment dat inc. Ţ.S.C. zis „M.” a venit în Italia însoţit de soţia sa, Ţ.M.A., i-a impus aceleiaşi victime să meargă în Olanda, în cursul verii anului 2006, unde să practice prostituţia pentru el şi ceilalţi complici, în principal inc. G.G..

Astfel, în Olanda, inc. Ţ.S.C. zis „M.” a obligat-o pe partea vătămată D.A.M. să practice prostituţia la vitrină, iniţial în localitatea Levarde, aceasta lucrând circa 3 săptămâni, obţinând zilnic din raporturi sexuale cu clienţii sume cuprinse între 600-800 de euro, bani pe care îi punea la dispoziţia acestuia.

În declaraţia dată în cursul urmăririi penale partea vătămată a arătat că:

„………Programul de lucru era de dimineaţă de la 10,00 până la ora 2,00 noaptea (16 ore pe zi). Vitrinele erau în cadrul unui club, stăteam la vitrină şi aferent acesteia era o cameră unde trebuia să întreţin raporturi sexuale cu clientul interesat.

……. Din activitatea de prostituţie la care mă obliga M. eu nu am reţinut pentru mine nici un ban, toţi banii mi-i lua M., aflând de la acesta că o parte dintre aceştia i-a trimis lui G.G. în ţară, motivând că are datorii faţă de acesta, eu ştiam că de fapt M. îi trimitea banii lui G.G. pentru colaborarea infracţională privind exploatarea mea sexuală. Acesta a reuşit să închirieze un apartament în Amsterdam, care costa 1.300 de euro pe lună şi pe mine mă cazase acolo. Vişan l-a ajutat pe M. privind obţinerea documentaţiei de la autorităţi pentru a lucra ca prostituată în mod legal, acesta a mers cu mine peste tot şi astfel am obţinut actele necesare: permis de muncă, am plătit taxele aferente. Menţionez că de regulă cu privire la fetele care se angajau să practice prostituţia, era reglementată această activitate numai cu referire la tinerele care lucrau, iar „peştii” care ne controlau erau în ilegalitate, iar M. se ferea foarte tare şi-mi spunea să nu mai vorbim la telefon despre banii pe care-i încasez şi-i dădeam lui, fiindu-mi teamă că va fi prins de autorităţi.

Cât am practicat prostituţia la Levarde la vitrine i-am dat toţi banii lui M. şi i-am pus la dispoziţie aproximativ 10-15.000 de euro, pe o perioadă de 3 săptămâni.

Pe zi aveam circa 15-20 de clienţi, ajungând să am şi probleme mari de sănătate în zona intimă, mergeam la doctor, care-mi spunea că dacă merg în acel ritm durerile vor continua. Deşi aveam aceste probleme de sănătate îmi impunea să continui această activitate şi să încerc să întreţin şi raporturi sexuale orale până ce îmi revin cu sănătatea.

Am întreţinut şi raporturi sexuale orale la solicitarea lui M.. Un raport sexual normal şi oral era de 35 de euro.

Ulterior M. m-a transferat în Amsterdam după ce Vişan mi-a făcut toate actele şi am practicat acolo prostituţia iniţiindu-mă cu regulile zonei o anume fată din Oneşti Luş, nu ştiu cine o adusese pe aceasta aici.

Am lucrat în zona Cartierelor Roşii la diferite vitrine, în acea perioadă locuiam cu el în locuinţa închiriată de M.. Plecam dimineaţa la ora 10-11.00, aveam o pauză de la ora 19.00 la ora 20.00, dar nu în fiecare zi, după care mă întorceam înapoi la vitrină şi lucram până la 4.00 dimineaţa. Zilnic făceam această activitate, era un efort supraomenesc, am ajuns de la 52 de kg. la 41 de kg. şi în ultima perioadă M. văzând că nu mai rezist mă îndopa cu medicamente şi mâncare pentru a practica în continuare prostituţia pentru el.

…….. În primele 4 zile în Amsterdam la vitrine am făcut 4.000 de euro pe care i-am dat toţi lui M.. M. îmi dădea voie să cheltuiesc din banii pe care-i câştigam să-mi cumpăr haine şi bunuri de îngrijire personală. Zilnic făceam între 6-800 de euro şi pe perioada week-endului câte 1.000 de euro. Tariful pe raport sexual oral sau normal era de 50 de euro şi aveam tot cam 15-20 de clienţi pe zi. Raportul sexual dura 10-15 minute.

Când veneam dimineaţa la ora 4 acasă, constatam că M. dormea, că era sub influenţa alcoolului şi a drogului, în casă erau împrăştiate cutii cu bere, droguri, cocaină, era mizerie cruntă în casă. Mai mult, de multe ori se aduna cu Vişan, cu B. şi Diliul, cei doi din urmă tot din Oneşti, consumau droguri, alcool . când era foarte drogat M. îmi impunea să întreţin raporturi sexuale cu el şi mă obliga să fumez marijuana. Mai aduceau în casa în care locuiam împreună şi alte femei cu care întreţinea raporturi sexuale. De regulă după serviciul de la vitrine veneam acasă şi făceam numai eu curat şi M. nu mă respecta deloc sub acest aspect şi mă categorisea proastă şi mă jignea şi în alte feluri şi pe motiv că nu ştiu să fac mâncare.

Şi aici m-am îmbolnăvit foarte rău şi întrucât nu am avut posibilitatea să merg la doctor întrucât programul de lucru nu-mi permitea, l-am sunat la telefon într-o zi pe M. şi i-am spus că vreau să vin acasă întrucât sunt foarte bolnavă. Acesta nu a fost de acord să vin acasă, m-a înjurat foarte urât, mi-a zis să rămân acolo să lucrez în continuare, mi-a spus să întreţin şi raporturi sexuale orale pentru că ştiu să fac asta şi dacă altfel nu pot să lucrez, m-a ameninţat că vine să mă omoare şi sparge vitrina, că el s-a purtat foarte frumos cu mine şi-şi va schimba atitudinea.

Văzând că-mi vorbeşte foarte urât i-am spus că este un nemernic şi că de fapt asta este faţa lui, că este doar agresiv şi nemilos, împrejurare în care a devenit şi mai violent verbal, mi-a spus să stau acolo să fac bani pentru el. Mai mult m-a ameninţat cu moartea că va sparge vitrina peste mine şi că nu am încotro şi că trebuie să rămân la lucru.

………..

În Amsterdam am lucrat aproximativ 2 luni la diferite vitrine în diverse zone şi i-am pus la dispoziţia lui M. aproximativ 50.000 de euro pe care i-a cheltuit în interes personal, cumpărând droguri: cocaină, ecstasy şi marijuana. Dintre aceste droguri trimitea şi în România. Ştiu că cumpăra câte 1 kg de cocaină, îl prelucra prin amestec cu alte substanţe, trimitea în Italia şi primea bani de acolo. Ţin să mai menţionez faptul că consuma fără număr afrodisiace, respectiv nişte ciuperci pe care le cumpăra de la coffe shop.

Mi-a solicitat în mai multe rânduri să consum şi eu cocaină pentru că nu voi avea probleme întrucât amestecă substanţa psihotropă cu un praf din comerţ pentru bebeluşi, eu refuzând. Dar fără ştirea mea e posibil ca M. să-mi fi pus droguri în cafea întrucât aveam o senzaţie foarte ciudată, aveam o energie pe care nu mi-a explicat, dat fiind că lucram foarte mult, şi cred că el proceda de această manieră pentru ca eu să lucrez la vitrine şi să fac faţă la cât mai mulţi clienţi………”

În declaraţia dată în faţa instanţei penale partea vătămată şi-a menţinut acuzaţiile din depoziţia de la urmărirea penală şi arată că:

L-am cunoscut pe inc. Ţ.S.C. în cursul anului 2003, nu mai reţin exact data, prin intermediul unul prieten al meu la care stăteam. Ştiu că ne-am întâlnit în satul catolic din mun. Oneşti, prietenul meu i-a spus inculpatului că eu am plecat de acasă, că nu mai i-au legătura cu părinţii, fapt pentru care în momentul în care ne-am despărţit, inculpatul mi-a dat mie suma de 50 RON, Iar prietenului meu suma de 100 RON. Am reveni la locuinţa unde stăteam cu prietenul meu₅ aici am intrat în conflict cu o altă persoană care a încercat să abuzeze sexual de mine, motiv pentru care împreună cu acelaşi prieten me-am întâlnit cu Ţ.S.C. care m-a dus la o cunoştinţă a sa. După câteva zile m-am, întâlnit din nou cu inc. Ţ.S.C. la restaurantul Z. din Oneşti, unde se mai aflau inculpatul G.G. şi un alt tânăr pe nume C..

Împreună cu aceştia, şi în special inculpatul G.G. mi-au spus că poate să-mi asigure un loc de muncă în Anglia la o saună unde urma să câştig destul de bine, iar dacă vreau din câştig pot să le dau şi lor o sumă de bani. Discuţiile au avut loc între mine şi cele trei persoane prezente.

Cât eram în restaurantul Z., inculpatul G.G. l-a sunat pe inculpatul T.S., şi i-a spus că are nevoie de o sumă de bani pentru a mi se elibera mie un paşaport pentru a pleca în Anglia.

Faţă de aceste discuţii m-am întâlnit cu o persoană al cărui nume nu îl cunosc, am mers la Serviciul de paşapoarte unde mi s-a eliberat acest document.

În această perioadă, după eliberarea paşaportului m-am mai întâlnit cu Ţ.M.A. însă nu foarte des deoarece ţineam legătura cu inculpatul T.S. în legătură cu plecarea mea în Anglia. Am plecat în Anglia însă nu mai reţin nici anul, nici perioada, e posibil în anul 2004. Fac precizarea că am plecat din Oneşti până în Ungaria şi întrucât nu aveam viză de intrare în Anglia, am mers prima dată în Italia, iar de acolo în Spania.

În momentul în care am ajuns în Spania, în Tenerife, am primit un paşaport fals, emis de autorităţile din Ungaria, am vrut să restitui paşaportul meu în ţară, însă în acel moment am fost prinsă de autorităţile spaniole.

Fac precizarea că împreună cu mine mai erau şi alte două fete şi eram conduse de un şofer de la autobuz al unei firme de transport din Oneşti.

În momentul în care am ajuns în ţară, am fost aşteptată la tren de inc. Ţ.S.C., acesta m-a condus până în barul G. unde eram aşteptaţi de inc. G.G. şi B.I. C., şi mi-au propus să mai plec odată în străinătate, urmând să plec din nou în Anglia la o saună, unde trebuia să practic prostituţia.

La propunerea inculpaţilor de a practica prostituţia eu am refuzat, am plecat acasă, însă după o anumită perioadă de câteva zile, nu pot preciza exact câte, am mers la un bar, aici m-am întâlnit cu inc. B.I. zis C., a început să facă presiuni asupra mea spunându-mi că trebuie sa plec în Anglia pentru a practica prostituţia şi faţă de refuzul meu m-a introdus în toaleta barului, a început să mă lovească, m-a izbit cu capul de o oglindă care s-a şi spart, m-am umplut de sânge datorită loviturilor primite, iniţial inculpatul s-a speriat, m-a udat cu apă şi văzând că mi-am revenit a început să mă lovească din nou.

Au fost anunţate organele de ordine faţă de scandalul produs, am ieşit afară din bar, a apărat şi inc. G.G., inculpatul B.I. a continuat să mă insulte, să mă lovească, inculpatul G.G. mi-a sărit în ajutor însă nu a reuşit să-l potolească pe inc. B.I. care m-a lovit în continuare.

După o anumită perioadă am fost contactată de inculpatul T.F.T., care mi-a spus că, faţă de plecarea mea prima dată în străinătate s-au cheltuit nişte bani, că pentru aceasta trebuie să plec neapărat în Anglia pentru a le plăti cheltuielile cauzate cu transportul meu, şi mi-a spus că am de achitat suma de 7.000 euro, precizându-mi că după ce voi achita această sumă voi fi lăsată în pace.

Faţă de acest aspect am convenit să plec în Anglia, fapt pentru care împreună cu un prieten al inculpaţilor, pe nume Măritiş, am plecat înspre Arad, am trecut fraudulos frontiera până în Ungaria, aici m-am reîntâlnit cu Marius, am luat un avion, ne-am deplasat până la Paris, intenţionând să plecăm în Anglia.

Am fost prinsă de autorităţile franceze şi nu am reuşit să plec în Anglia, am revenit în ţară, unde m-am reîntâlnit cu inc. Ţ.S.C., acesta mi-a spus că faţă de procesul care mi s-a deschis cu privire la trecerea frauduloasă a frontierei, trebuie să lucrez pentru a face rost de bani pentru a-mi plăti avocatul

Şi în acest sens, am fost transportată de către inculpat în Miercurea Cioc la un bar, împreună cu acesta a mers şi inc. B.I. şi o altă persoană pe care nu am mai văzut-o până atunci şi al cărui nume nu îl cunosc. Am fost angajată la acel bar din Miercurea Ciuc şi la sugestia proprietarului barului, am început să practic prostituţia, să întreţin relaţii sexuale cu diverşi bărbaţi, aveam în jur de 1 -2 bărbaţi pe zi. Fac precizarea că plata era mascată, se plătea la bar o şampanie care era plătită cu suma de 150 RON

După aproximativ o lună de zile din momentul în care s-a deschis procesul împotriva mea, eu nu am mai primit banii de la patronul barului aşa cum mi se dădeau înainte deoarece o sumă din banii care mi se cuveneau mie li se dădeau inculpatului Ţ.S.C. sau B.I..

Am lucrat în barul respectiv până la împlinirea vârstei de 18 ani, aproximativ o perioadă de 2 ani de zile.

În această perioadă la barul respectiv a venit de mai multe ori inculpatul B.I. care mă lua de la locul de muncă şi mă ducea la diverşi cetăţeni pentru a întreţine relaţii sexuale cu aceştia. La un moment dat am refuzat să fac acest lucru, fapt pentru care inculpatul B.I. a început să mă lovească, m-a ameninţat cu un pistol şi chiar mi-a spus că mă va duce la un interlop din Miercurea Ciuc, pe nume C.I.Ş., unde voi primi o corecţie cu privire la refuzul meu.

Am reuşit la un moment dat să plec, după ce am împlinit 18 ani din Miercurea Ciuc, am mers la Arad unde am lucrat la un restaurant, în această perioadă am fost sunată de către inculpatul Ţ.S.C.. cât şi de patronul localului, iar inc. Ţ.S.C., mi-a spus că pentru faptul că am plecat de la bar, mi-a fixat o amendă de 3.000 euro pe care trebuie să o achit.

Am rămas în Arad, aprox. un an de zile, după care prin intermediul unei prietene ale mele. pe nume O., am plecat în Italia.

Prin intermediul acesteia, am ajuns la un bar, care am înţeles că aparţine inc. J.T.. Acesta mi-a spus că urmează să îi achit suma de 300 euro pe lună. Când am ajuns în localul respectiv, patronul barului m-a întrebat dacă doresc să întreţin relaţii cu diverşi bărbaţi şi eu am refuzat.

Prin intermediul soţiei sale sau concubinei, nu ştiu exact, inculpatul J.T. care am înţeles că administra acel bar, mi-a spus că trebuie să dau suma de 300 euro ce o obţineam în urma practicării prostituţiei, eu am refuzat în continuare să fac acest lucra, fapt pentru care am primit un telefon de la inc. J.T., care a început să mă ameninţe telefonic, mi-a spus că ne va da foc la casă deoarece ştia unde stau, şi că îl va trimite pe inc. Ţ.S.C. să îmi aplice o corecţie.

Acest lucru s-a şi întâmplat într-o seară când am vrut să ies cu un client în oraş, acesta a venit împreună cu soţia sa. Inc. Ţ.S.C. a discutat atât cu mine cât şi cu celelalte fete care erau în localul respectiv, pe mine m-a luat deoparte a început să mă ameninţe, să mă jignească, mi-s spus că nu trebuie să-i dau banii lui J.T., ci să-i achit lui acea amendă de 3.000 euro. Am fost luată de la barul unde fusesem iniţial, am fost dusă de inc. Ţ.M.A. la un alt bar însă aici nu am practicat prostituţia, unde am stat o perioadă foarte scurtă, după care am fost luată de inc. Ţ.M.A. şi dusă în Olanda. Am stat o perioadă scurtă în Olanda, am vrut să lucrez iniţial „la vitrină" însă nu am putut să fac acest lucru, deoarece nu aveam actele necesare însă între timp inculpatul Ţ.S.C. a luat legătura cu inc. T.F.T. pentru a pleca în Anglia să lucrez la acea saună.

Cât timp am stat în Olanda nu am practicat prostituţia, am plecat după aceasta în Anglia, aici m-am întâlnit cu inc. T.F.T., mi-a spus că nu poate să-mi asigure să lucrez la saună deoarece nu am acte, fapt pentru care după câteva zile, am revenit în Olanda. Aici am fost dusă într-un orăşel mai mic, motivat de faptul că nu avem acte, am fost pusă de inc. Ţ.S.C. să practic prostituţia. Aici aveam relaţii sexuale cu înjur de 15-20 clienţi pe zi. Primeam câte 30-35 euro pentru raport sexual normal. Am fost obligată să întreţin şi raporturi sexuale orale şi primeam cam 50 euro de la fiecare client. Fac precizarea că banii erau ridicaţi la 2-3 zile de inc. Ţ.S.C. care venea şi lua banii şi de la celelalte fete.

Erau în jur de 3 fete din Oneşti. Acel orăşel de numea Levardo. în Olanda am stat cam 3 săptămâni de zile după care am plecat în Amsterdam pentru a-mi scoate actele necesare legale.

Am rămas în Amsterdam unde am început să practic prostituţia, aveam la fel un număr de 10-15 persoane pe zi, obţineam sume mai mari pentru practicarea sexului normal, respectiv 50 euro, iar dacă practicam şi perversiuni sexuale mi se majora suma cu cel puţin 20 euro. Am rămas în Amsterdam cam o lună de zile.

Cred că pe toată perioada i-am dat inc. Ţ.S.C. suma de aprox. 100.000 euro. Nemairezistând tratamentului la care eram supusă am reuşit să fug din Amsterdam am fugit la sora mea în Italia, după care la scurt timp am revenit în ţară, am fost contactată pe internet de inculpatul Ţ.S.C. care mi-a spus că mi-a fixat pentru plecarea mea neanunţată o amendă de 10.000 euro, şi m-a ameninţat pentru faptul că am plecat din Olanda.

Fac precizarea că atât cât am stat în Amsterdam făceam cam 800 euro pe zi, iar la sfârşit de săptămână cam 1.000 euro.

Cred că am rămas în ţară cam 1 an de zile, însă faţă de insistenţele pe care le-am menţionat făcute de inc. Ţ.M.A., m-am reîntors în Amsterdam unde am început să practic din nou prostituţia, mi s-a fixat de către inculpat să-i dau săptămânal suma de 500 euro, bani pe care îi trimiteam acestuia prin intermediul unei persoane pe nume Cobuz, însă am aflat de la acesta că de fapt nu-i dădea banii inculpatului ci îi procura acestuia droguri.

Nu am stat a doua oară prea mult în Amsterdam, deoarece inc. Ţ.M.A. a fost arestat, iar eu am revenit în ţară. Fac precizarea că a doua oară am mers tot în localitatea Levardo, unde am fost prima dată.

Cât am fost în Olanda, nu m-am întâlnit cu ceilalţi inculpaţi pe care i-am menţionat. Cât am fost în Olanda am avut discuţii numai cu inc. Ţ.S.C. în condiţiile în care le-am arătat.

În urma întreţinerii de raporturi sexuale, am avut probleme de sănătate, am fost internată în spital atât în Italia, cât şi în Olanda, însă nu am acte medicale.

După câte am aflat în perioada cât am lucrat la Miercurea Ciuc, şi inc. Ţ.M.A. şi inc. B.I. primeau bani prin intermediul patronului.

Acest lucru l-am aflat şi de la celelalte fete care lucrau împreună cu mine la acel bar.

Nu am reclamat fapta la poliţie deoarece îmi era teamă de inculpaţi, de altfel din acest motiv am solicitat audierea în aceste condiţii.

Eu l-am cunoscut personal pe inc. T.F.T. deoarece acesta când a venit din străinătate m-a luat la un moment dat, m-a dus la un hotel unde a întreţinut relaţii sexuale cu mine şi în acest fel l-am cunoscut foarte bine. Am înţeles că s-a vorbit la telefon cu T.F.T., în momentul în care i s-a solicitat bani pentru procurarea paşaportului deoarece inc. Ţ.S.C. i s-a adresat pe numele său Turi.

Am fost căutată de inc. T.F.T. înainte de a mi se elibera paşaportul pentru a vedea cum arăt, şi cred că m-a dus la hotel şi a întreţinut relaţii sexuale cu mine, însă după ce s-a purtat discuţia cu privire la obţinerea paşaportului.

Inc. T.F.T. nu mi-a dat de înţeles că atunci când voi ajunge în Anglia şi voi practica prostituţia, însă ultima dată aşa cum am relatat când mi-a spus că trebuie să plătesc cheltuielile de transport mi-a dat de înţeles că trebuie să-i dau banii.

Fac precizarea că cel mai teamă îmi este de inc. Ţ.S.C. şi B.I. deoarece aceştia m-au ameninţat aşa cum am arătat.

Cât timp eram la Miercurea Ciuc ştiu că inc. B.I. a adus şi alte fete, respectiv pe LI şi CC, Aşa cum am arătat cu mine mai erau şi alte fete pe care le-am menţionat în declaraţii însă nu cunosc numele acestora.

Întrucât M. se manifesta exagerat de violent, prin intermediul unui cetăţean străin de culoare, partea vătămată D.A.M. a reuşit să fugă în Italia, după care a revenit în ţară.

Întrucât inc. Ţ.S.C. zis „M.” îi pusese o amendă de 10.000 de euro ameninţând-o pe victimă că dacă nu primeşte banii va face rău familiei acesteia, partea vătămată a încercat să aibă un dialog cu acesta, să-l roage să o lase în pace. Acesta nu a dat curs rugăminţii victimei şi a trimis-o din nou în Olanda să practice prostituţie, ocazie cu care a controlat-o prin intermediul unui acolit al său, Cobuz, din Oneşti, victima fiind obligată să-i trimită la diferite intervale scurte de timp diferite sume de bani.

Această victimă a dat detalii privind activitatea de exploatare sexuală desfăşurată de acest anturaj infracţional împotriva altor tinere, identificând după planşele foto arătate de organele de anchetă, şi pe numitele D.E., N.G. şi A.D.F.,

Mai mult decât atât, victima a evidenţiat conduita violentă materializată de inc. Ţ.S.C. zis „M.”, inc. G.G., inc. B.I. zis C. şi alţi complici ai lor, în diferite împrejurări, asupra tinerelor obligate să practice prostituţia la dispoziţia lor, ea personal fiind ameninţată cu moartea şi agresată fizic în repetate rânduri, ceea ce a dus la traumatizarea sa, având stări de depresie psihică, atacuri de panică necontrolată, şi consultând servicii medicale a constatat că urmare a exploatării sexuale la care a fost supusă nu va putea să devină mamă.

De menţionat este aspectul că victima D.A.M. a fost evaluată psihologic de către instituţii abilitate care au concluzionat că aceasta prezintă un tablou psihic complet al sindromului de stres post traumatic cu implicaţii negative în adaptarea sa viitoare totodată, recomandându-se evitarea de tensiuni emoţionale traumatizante şi introducerea subiectului într-un program de consiliere psihologică de lungă durată..

2. Fiind audiată partea vătămată J.A.M., în declaraţia dată în faţa organelor de anchetă, a expus informaţii din care a rezultat că făptuitoarea L.(V.)T., aflată în conexiune ilicită cu inc. Ţ.S.C. zis „M.” a desfăşurat în cursul anului curent în raport cu persO. sa acţiuni ilicite de recrutare, prin oferte de muncă mincinoase, vizând transferarea sa în străinătate din dispoziţia susnumitului.

Pentru a reuşi convingerea victimei de a da curs propunerii de a fi transferată în străinătate şi pentru a avea controlul asupra acesteia, făptuitoarea a cazat-o la locuinţa sa în satul catolic – un cartier din mun. Oneşti şi a angajat-o la un bar din împrejurimi. După ce victima a obţinut anumite informaţii de la cetăţeni din zonă, privind preocupările infracţionale pe linia traficului de persoane şi legătura delictuoasă a făptuitoarei L.(V.)T. cu inculpatul Ţ.S.C. zis M., aceasta a încercat să înlăture controlul exercitat asupra ei.

Această conduită a victimei de nesubordonare, a avut ca rezultat victimizarea sa, în sensul că făptuitoarea a agresat-o fizic şi a ameninţat-o cu pericole privind persoana sa, expunându-i şi informaţia că va avea probleme cu M. („aceasta în timp ce mă bătea a început să mă ameninţe spunându-mi că îl va anunţa pe M. privind neconformarea mea şi că acesta mă va băga în spital, totodată subliniind că nici ei şi nici lui nu-i este frică de nici o poliţie. Tot L.(V.)T. mi-a spus să iau în consideraţie şi ceea ce susţine ea privind ameninţările întrucât, alte fete care nu s-au conformat solicitărilor lui M. de a practica prostituţie, au fost duse la pădure, legate de copaci, bătute, dezbrăcate şi lăsate acolo în plină noapte”).

În declaraţia dată în instanţă partea vătămată a arătat că îşi menţine declaraţiile de la urmărirea penală, şi a precizat următoarele:

„În cursul anului 2008 m-am mutat cu un prieten de al meu pe nume Ionuţ intr-un apartament situat in Oneşti aparţinând unei persoane pe nume MNA care avea in jur de 55 de ani. În acel apartament numitul MNA locuia cu o fată pe nume L.(V.)T., la un moment aceasta s-a certat cu numitul MNA, la scurt timp m-am certat şi eu cu prietenul meu Ionuţ şi m-am mutat la numita L.(V.)T. care stătea in acel timp intr-o locuinţă din satul catolic din mun. Oneşti. O perioadă de timp cât am stat la numita L.(V.)T. aceasta mi-a spus că a lucrat in străinătate, a insistat să plec şi eu, a discutat chiar şi cu părinţii mei însă la refuzul acestora de a mă lăsa să plec am renunţat şi eu la ideea de a pleca. În satul catolic am discutat cu mai multe persoane nu pot preciza numele acestora şi la un moment mi-a indicat o persoană pe nume M. şi mi-au spus că acesta trimitea fete in străinătate în scopul de a le vinde la produs, adică să practice prostituţia. Fac precizarea că această informare am aflat-o de la nişte patroni de bar din cartierul in care locuia. Am plecat din domiciliu numitei L.(V.)T., m-am dus la părinţi in comuna M. Caşin, la scurt timp m-am reîntors in mun. Oneşti m-am întâlnit cu numita L.(V.)T., m-a luat forţat de pe stradă m-a dus la ea acasă, a început să mă lovească, probabil făcea acest lucra deoarece dorea să plec in străinătate. Nu este adevărat afirmaţia pe care am făcut-o in declaraţia dată la urmărirea penală că dacă nu voi da curs solicitărilor numitei L.(V.)T. aceasta mă va da pe mina lui M.. Fac precizarea că in momentul in care mă ţinea imobilizată in casă numita L.(V.)T. m-a ameninţat şi mi-a spus să nu merg să reclam cele întâmplate deoarece voi păţi la fel ca celelalte fete, spunându-mi că voi fi dusă în pădure de către M. şi voi păţi cum au păţit celelalte care au fost legate de copaci, bătute şi dezbrăcate.

În timp ce eram in locuinţa numitei L.(V.)T. la un moment a venit un bărbat pe nume Tilea care m-a luat din apartament şi m-a dus la el acasă. Am înţeles că acesta era fostul soţ al numitei L.(V.)T.. Eu l-am cunoscut pe numitul M. nu-i cunoşteam numele lui adevărat, a venit de câteva ori la numita L.(V.)T., insă acesta mergea in altă cameră cu L.(V.)T., nu ştiu ce discutau cei doi, faţă de mine personal numitul M. nu a avut nici un fel de atitudine. Am aflat adevărata identitate a numitului M. in cursul urmăririi penale când mi s-au prezentat anumite fotografii judiciare. Este adevărat că in cursul urmăririi penale am arătat in declaraţie că numita L.(V.)T. insista tot timpul să plec in străinătate să practic prostituţia însă fac precizarea că niciodată aceasta nu a făcut afirmaţii in sensul că trebuie să fac acest lucru în folosul inculpatului Ţ.S.C. zis M.. Ştiu că împreună cu numita L.(V.)T. stăteau şi alte 2 fete, pe una o chema Ana şi pe una M.N. însă nu cunosc dacă acestea practicau sau nu prostituţia. Revin şi arăt că numita L.(V.)T. mi-a spus doar că mi-a găsit un loc de muncă in străinătate fără a-mi indica că trebuie să practic prostituţia. îmi reformulez afirmaţia făcută mai sus in sensul că aceasta nu mi-a spus că trebuie să plec in străinătate pentru a practica prostituţia. Fac precizarea că am făcut mai mult prezenta sesizare deoarece am fost lovită de către numita L.(V.)T.. Am fost luată de către numitul Ţilea de la L.(V.)T. deoarece acesta nu dorea să mai fiu bătută. Acesta a văzut faptul că L.(V.)T. mă lovea. Nu cunosc numele patronilor de la local care mi-au spus că L.(V.)T. obişnuia să trimită fete in străinătate şi nu cunosc nici denumirea localului.”

De asemenea şi mama părţii vătămate audiată ca martoră, J.M., a arătat că fiica sa a locuit o perioadă la numita L.(V.)T. (făptuitoarea L.(V.)T.) că, fiica sa a venit acasă însoţită de aceasta şi, L.(V.)T. i-a solicitat de mai multe ori să o lase să lucreze în străinătate lucru cu care martora nu a fost de acord. A mai precizat că, la un moment dat fiica sa a venit cu urme evidente de lovituri.

Chiar dacă partea vătămată J.A.M., nu a perceput direct care este intenţia infracţională atât a făptuitoarei L.(V.)T. cât şi a inculpatului Ţ.S.C., intenţia infracţională a acestora, de a o trimite în străinătate şi de a o exploata sexual, a fost apreciată ca fiind clară, deoarece textul de la art. 12 din Legea nr. 678/2001, modificată, arată că: constituie infracţiunea de trafic de persoane recrutarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin ameninţare, violenţă sau prin alte forme de constrângere, …. în scopul exploatării acestei persoane, astfel că şi pentru această parte vătămată se va reţine fapta prev de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005.

Aceeaşi victimă a subliniat că a luat act în aceleaşi împrejurări consumate şi de faptul că făptuitoarea L.(V.)T. a mai avut controlul asupra altor 2 tinere, anume Ana şi M.N., care au fost trimise în Italia, prezumat la dispoziţia traficanţilor cercetaţi în cauză. Susţinerile părţii vătămate privind legătura infracţională dintre făptuitoare şi inculpatul Ţ.S.C. zis „M.” sunt subliniate şi prin mijloace intruzive.

În acest sens a fost redat parţial conţinutul convorbiri telefonice dintre AN zis M. şi o persoană de sex masculin X, cel din urmă interlocutor fiind în Italia, ce a avut loc la data de 12 ianuarie 2008, ora 00:04: …..

M.: Marţi pleacă M.N. cu Ana.

X- Stai puţin că nu aud nimic. Marţi?

M.: Marţi pleacă M.N. cu Ana.

X: Marţi pleacă M.N. cu Ana?

M.: Da.

X: Numai ele?

M.; Da apoi mai e o altă situaţie şi mai trebuie să aştept.

X: Ajung direct aici?

M.: Mă gândesc că da.

X: Bine. Pe urmă mă anunţi. Marţi o să fiu acolo. Bine Pa.

….

Cu aceeaşi persoană a fost identificată o altă convorbire telefonică, anterior celei redate, respectiv la data de 11 ianuarie 2008, ora 12:09, din care a rezultat că inculpatul Ţ.S.C. zis M. are preocupări privind transferarea de fete în străinătate în scop de exploatare sexuală (…”X: Aceeaşi Problemă. Fete puţine aproape deloc. M.: Aha. Să vedem ce fac eu pe aici, s-ar putea să fie ceva, nu ştiu”).

Împrejurarea că inc. Ţ.S.C. avea controlul asupra tinerelor puse la dispoziţia sa de L.(V.)T., a rezultat şi din conţinutul convorbirii din data de 19 martie 2008, ora 16:24, când M. vorbeşte cu o persoană de sex masculin X, căreia îi solicită să-i dea numărul lui Ana sau M.N., interlocutorul confirmând că va face demersuri în acest sens.

Conexiune infracţională dintre inc. Ţ.S.C. şi făptuitoarea L.(V.)T. a rezultat şi dintr-o altă convorbire telefonică cu un interlocutor X, aflat în străinătate, din data de 06 martie 2008, ora 16:19:

X: Eu o cunosc sau nu o cunosc M.?

M.: O cunoşti, o cunoşti, L.(V.)T.. (nn. făptuitoarea L.(V.)T.)

X: E puţin mai micuţă?

M.: L.(V.)T., L.(V.)T..

X: Bine hai că mă duc.

M.: E brunetă.

X: Bine, te-a sunat acum M..

M.: Da acum m-a sunat, a zis că nu mai are credit pe telefon.

…….

În aceeaşi zi, următoarea convorbire a avut loc între aceeaşi, rezultând informaţia că persO. din străinătate – Germania – a reuşit să ia contactul cu prezumata făptuitoare L.(V.)T., discuţia purtându-se ulterior între inculpatul Ţ.S.C. şi aceasta.

Colaborarea dintre inculpatul Ţ.S.C. şi făptuitoarea L.(V.)T., a rezultat şi din convorbirea telefonică din data de 04 aprilie 2008, orele 23:01.

Martora J.M., mama părţii vătămate J.A.M., în declaraţia dată, a conformat aspectele expuse de victimă, respectiv acele împrejurări de care a luat act privind acţiunile de violenţă exercitate asupra fiicei sale, cât şi informaţiile, privind preocupările infracţionale ale făptuitoarei L.(V.)T., cu referire la racolarea de tinere în vederea exploatării sexuale, cu atât mai mult cu cât precizează că a identificat personal la locuinţa acesteia, alte două fete care urmau să plece în străinătate, una dintre acestea fiind o anume Ana (nn. despre care se face vorbire în discuţia telefonică menţionată anterior).

S-a procedat şi la audierea martorului P.L., pseudonim B., care, în declaraţia dată, a emis informaţia că de la mai multe persoane din Oneşti a aflat că inculpatul Ţ.S.C., pe care-l cunoaşte după porecla „M.” desfăşoară activităţi de exploatare sexuală de tinere şi că acesta se identifică ca făcând parte din lumea interlopă locală denumind-o „lume aşa-zisă a şmecherilor” şi că acesta este în legătură cu G.G., C.M. zis BB ş.a. sub aspectul acestui gen de preocupări, extinzând datele informative că aceştia se ocupă şi cu taxe de protecţie, sunt cunoscuţi ca persoane violente şi poartă în locuri publice arme albe (cuţite).

Martorul a subliniat că el însuşi a făcut obiectul unei acţiuni agresive materializate de inc. G.G., când acesta împreună cu alţi 10 agresori, l-au lipsit de libertate, ducându-l în afara oraşului la o rampă de gunoi, loc în care l-au bătut, leziunile suferite determinându-l să stea 3 luni în spital, totodată aceştia cerându-i neîndreptăţit o sumă substanţială de bani.

Acest gen de atitudini agresive manifestate de această grupare infracţională au fost confirmate, făcându-se referire la dialogul telefonic dintre inc. Ţ.S.C. (M.) şi inc. G.G. (GIGĂ) din data de 07 martie 2008, ora 12:26, victima fiind „B.”, respectiv martorul P.L., redată parţial după cum urmează: ………..

Gică - ……….să facă plata pentru tot ce a făcut, că m-a reclamat la pârnaie. Ce să vorbesc eu cu el.

M. – Să facă plata.

Gigă – Păi spune-i să facă plata tu, dacă vrea să îl las în pace. Să-şi repare greşeala că m-a reclamat.

……………………

M. – N-are bani.

Gică – Ei n-are, are dă-l dracului.

………………….

Gică – Pe acela sună-l că nu am ce discuta cu el, să facă plata pentru greşeală.

M. – Păi şi cât să-ţi dea?

Gică – Păi să dea vreo 2 mii.

M. – Ei, 5.

Gică – 5, dar dacă spui că nu are bani, vreo 2.

……………………………………………….

3. Partea vătămată R.(M.)D., în declaraţiile date în faţa organelor de anchetă, a subliniat faptul că în cursul anului 2005, a fost recrutată de către inc. Ţ.S.C. zis M., prin promisiuni mincinoase cu referire la obţinere unui loc de muncă decent la un bar în loc. Miercurea Ciuc, şi exploatată sexual de către acesta, în colaborare cu înv. J.T. şi făptuitoarea P.O.T., pentru o perioadă scurtă de timp.

Întrucât se afla într-o situaţie materială precară, victima a dat curs propunerii inc. Ţ.S.C., şi a plecat la destinaţia indicată de acesta, unde a constatat că de fapt, a fost trimisă să practice prostituţia. Acolo a identificat un număr de 9 fete, printre care şi pe făptuitoarea P.O.T., în barul în care urma să presteze sexual.

Timp de 2-3 săptămâni motivat de faptul că avea probleme financiare a desfăşurat activitate de dansatoare în acea locaţie, şi la solicitarea lui P.O.T. a întreţinut în acel bar, într-un separeu, un raport sexual cu un client cetăţean străin. Ulterior, nevrând să fie exploatată sexual în continuare de către P.O.T. şi M. care o controla prin legături telefonice, a plecat la Oneşti. Deşi legal citată această victimă nu s-a prezentat la instanţă .

4. Partea vătămată B.L., în declaraţia dată a precizat că, urmare a unui schimb de informaţii cu un amic al fratelui său, care a constatat că aceasta vrea să plece în străinătate unde să obţină o slujbă decentă, motivat de faptul că în ţară avea o situaţie materială precară, a fost pusă în legătură cu inc. Ţ.S.C. zis „M.”.

Acesta, în barul „G.” din Oneşti, i-a făcut oferta de muncă mincinoasă precizând că are beneficiul unor relaţii prolifice cu cetăţeni italieni, care îi pot oferi un loc de muncă decent şi bine plătit într-un bar, ascunzându-i victimei regula clubului că fetele care lucrează în bar sunt determinate să practice prostituţia, în condiţiile în care anterior aceasta i-a precizat că nu acceptă să se prostitueze.

Determinat de aspectul că inc. Ţ.S.C. nu a reuşit să o convingă pe această victimă să dea curs ofertei sale, acesta a pus-o în legătură cu cetăţeanul italian FA, care la acel moment în vizitase în ţară, oferindu-se totodată să îi plătească cheltuielile de transport. Astfel, victima a fost de acord cu această propunere emisă de inc. Ţ.S.C. şi confirmată direct de cetăţeanul italian, nedându-şi seama că în realitate se viza exploatarea ei sexuală.

Plecarea în străinătate a fost precipitată, la câteva zile, tocmai pentru a nu da posibilitate victimei să se răzgândească, aceasta fiind transferată în străinătate însoţită de cetăţeanul italian FA şi alte două tinere, L.(V.)T. şi o alta Brenda, ambele din Oneşti, despre care ulterior a aflat că erau plasate de „M.” pe piaţa prostituţiei din străinătate. Destinaţia vizată era localitatea Bergamo din Italia, clubul de noapte „Las Vegas” cartierul Albino. Acolo această parte vătămată a identificat alte 2 victime o anume Mimi şi o tânără Silvia, totodată luând act de faptul că toate fetele care lucrau în acel club trebuia să practice prostituţia.

În declaraţia dată în cursul urmăririi penale partea vătămată a arătat că:

„……..Patronul FA mi-a dat indicaţii că trebuie să procedez de maniera să determin clienţii să facă cât mai multe consumaţii şi peste câteva zile am constatat că regula clubului, cu referire la fetele care acceptau să meargă „pe combinaţii” cu clienţii identificaţi în bar, era ca aceşti clienţi să plătească contravaloarea de consumaţii, pentru timpul cât fata în realitate mergea să întreţină raporturi sexuale cu clienţii.

În mod direct patronul venea la fata pe care o alegea clientul să iasă cu el şi îi spunea acesteia că este preferată de client, împrejurare în care fata trebuia să se ducă cu acesta. Patronul indica şi timpul cât trebuia să stăm cu clientul, în afara barului în timpul programului, după suma pe care acesta o plătea la bar. Suma reprezentând prestaţiile sexuale ale fetelor din bar era cuantimizată în acele consumaţii.

Menţionez că şi clientul ştia timpul care îi este acordat în raport de suma plătită la bar pentru prestaţii sexuale, sub aparenţa de consumaţii.

Iniţial nu am vrut să practic prostituţia cu clienţii identificaţi în bar şi în condiţiile în care aproape toate fetele făceau asta, în final am fost de acord să întreţin şi eu raporturi sexuale cu clienţii din bar, ştiind că patronul agreează această idee.

După circa 3-4 săptămâni, cât am lucrat ca damă de companie, şi urmare a insistenţelor fetelor am început să practic prostituţia fiind nevoită de împrejurări. Mai precizez faptul că, în afară de fetele menţionate, în acel club de noapte mai lucrau şi alte 2 fete din Oneşti, care ajunseseră acolo tot prin M., o anume C.L.C. şi Laura, sora acesteia, înţelegând de la C.L.C. că era foarte apropiată lui M., de altfel am văzut-o vorbind cu acesta la telefon.

Toate fetele menţionate, atât cele pe care le-am găsit în club când am venit eu, cât şi Brenda şi L.(V.)T. care au venit cu mine, practicau prostituţia în afara localului sub controlul lui FA. Programul de lucru era de la 22.00 la 04 sau 05 dimineaţa, şi pe timpul zilei nu aveam voie să ieşim din casă decât la cumpărături, fiindu-ne interzis să ne întâlnim cu eventuali clienţi, întrucât astfel patronul nu mai avea controlul asupra noastră privind clienţii interesaţi de noi şi nu ar mai fi perceput tariful pe prestaţiile sexuale la care noi ne angajam.

La acest club de noapte Las Vegas am stat iniţial 3 luni, am practicat prostituţia cam 2 luni, şi de regulă pe săptămână avea aprox. 3-4 clienţi interesaţi de prestaţiile mele sexuale. Cu referire la celelalte fete, unele ieşeau mai mult cu clienţii, altele mai puţin, în funcţie de solicitări.

Clientul care ieşea cu noi trebuia să plătească aşa cum am precizat acel tarif la bar şi ne dădea şi nouă bani după întreţinerea raportului sexual, constatând că iniţial primeam câte 50 euro, 80 euro sau chiar şi 100 de euro, în funcţie de timpul în care stăteam cu el, 10 minute, sau jumătate de oră.

Regula era ca acel client care ne lua pentru prestaţii sexuale să ne aducă tot el la bar, şi dacă întârzia i se percepea o altă taxă la bar, minimul fiind o jumătate de oră de la ieşirea din bar. De regulă raporturile sexuale se desfăşurau în maşină, eu am acceptat să întreţin numai raporturi sexuale normale, protejate, iar celelalte fete nu ştiu la ce se angajau.

Ţin să precizez că erau situaţii în care, dacă o fată era solicitată de mai mulţi clienţi succesiv, patronul încerca să-i taxeze pe timpul lor încă o dată, ajungând să perceapă bani pentru 3 consumaţii în decurs de o oră. Patronul ţinea sub tăcere suma cu care îi taxa pe clienţii interesaţi de raporturi sexuale.

În prima lună, din salariul meu de 800 de euro reprezentând consumaţii, implicit şi raporturi sexuale la care mă angajasem la sfârşitul lunii, i-am trimis lui M. prin intermediul patronului cam 400 de euro, aflând însă ulterior de la FA că acesta îi dădea lui M. peste datoria pe care eu o plătisem un procent din salariul meu, obţinut din consumaţii şi raporturi sexuale la care am dat curs.

Nu le-am întrebat pe fete ce regulă li s-a impus, dar posibil ca FA să îi dea lui M. un anume procent şi din bani acestora.

La acel bar am lucrat 3 luni ca damă de companie şi 2 luni am întreţinut raporturi sexuale sub controlul patronului FA. La un moment dat a plecat Brenda, ulterior şi L.(V.)T. întrucât au fost găsite de carabinieri cu clienţi în maşină, în timp ce întreţineau raporturi sexuale ……….

Îmi amintesc faptul că după aprox. o lună sau două de la venirea mea în Italia a venit tot prin M. o anume A.D.F., pe care am cunoscut-o după numele de DD. Pe aceasta am recunoscut-o după planşele foto ce mi-au fost prezentate de organele de anchetă.

Mai precizez şi faptul că înainte de a ajunge eu în Italia la clubul Las Vegas, în afară de fetele menţionate mai era acolo şi o anume Gabriela trimisă tot de M.. Atât Gabriela cât şi DD practicau prostituţia sub controlul patronului FA, constatând cu referire la prima dintre acestea că nu prea era de acord să întreţină raporturi sexuale cu clienţii, şi astfel avea probleme cu FA.

………… Ţin să menţionez că văzând că această Gabriela era certată de FA că nu se duce pe „combinaţii” şi astfel nu are consumaţii şi nu va avea nici salariu, această împrejurare m-a determinat pe mine să mă conformez solicitărilor patronului să accept să ies cu clienţii. Mai mult, ştiam că trebuie să îi plătesc datoria lui M. şi ştiam că nu pot obţine alt sprijin sau altă slujbă fiind izolată într-o ţară străină şi nu ştiam nici limba. …….”

În declaraţia dată în instanţă, partea vătămată a arătat că:

„În luna aprilie 2002, fratele meu - Baciu Silviu - mi-a spus că are un amic al său, pe nume MNA care îmi poate oferi un loc de muncă în străinătate. În acest sens am mers cu fratele meu la restaurantul G. din Oneşti, unde m-am întâlnit cu numitul MNA care era însoţit de un alt tânăr, căruia i se zicea „M.".

Am purtat discuţii cu acesta din urmă şi mi-a spus că îmi poate asigura un loc de muncă în Italia, unde urma să câştig 800 de euro lunar.

Nu i-am dat un răspuns acestuia pe loc, am zis că vreau să mă mai gândesc, fapt pentru care după câteva zile, m-am întâlnit cu acel tânăr pe nume M. la restaurantul Z. din Oneşti, unde se afla şi un cetăţean Italian, pe nume FA.

Aici am discutat cu M., mi s-a iterat din nou oferta cu privire la salariul de 800 euro, mi-a spus că urmează să fiu damă de companie, că voi obţine profituri şi din consumaţie, însă ţin să fac precizarea că i-am atras atenţia lui M. că sunt fată serioasă şi nu înţeleg să practic prostituţia. Mi s-a spus de asemenea, de către M., că urmează ca acesta să suporte cheltuielile de transport, urmând să-i restitui banii respectivi din salariul după ce voi pleca în Italia.

Am venit în aceeaşi lună aprilie 2008 la Bacău la aeroport, unde ne aştepta acel cetăţean pe nume FA, cu care mă întâlnisem anterior la restaurantul Zaliana, eram însoţită de alte două fete, care au mers cu mine pe nume L.(V.)T. Văcarii şi alta pe nume „Brenda". Am mers cu avionul până în localitatea Bergano din Italia, împreună cu cetăţeanul Italian FA. Am ajuns în localitatea Adine din Italia şi am fost cazată în incinta unui bar denumit „Las Vegas".

A doua zi la indicaţiile numitului FA, am început să practic activitatea de damă de companie, în sensul că trebuia să stau la masă împreună cu un client, aprox. jumătate de oră, perioadă în care trebuia să port discuţii cu acel client, însă eu necunoscând limba italiană, nu purtam discuţii, ci doar stăteam la masă cu clientul respectiv,

Am fost damă de companie în sensul arătat, cam o lună de zile. Am văzut că alte fete, după ce făceau consumaţia la masă, plecau împreună cu clienţii pentru a întreţine relaţii intime şi datorită stării financiare precare pe care o aveam, la propunerea numitului FA am fost de acord să practic şi eu prostituţia.

Am început să am relaţii intime cu trei-patru bărbaţi pe săptămână, şi primeam în jur de 50 euro pentru jumătate de oră, sau 80 euro pentru o perioadă mai lungă. Am întreţinut relaţii sexuale în condiţiile arătate aprox. 2 luni de zile.

Nu aveam prea mulţi clienţi şi aşa cum am arătat aveam doar 3-4 pe săptămână, uneori chiar mai puţini.

Banii pe care îi primeam de la clienţi îi păstram în folos propriu.

FA primea bani de la clienţi doar de la consumaţie, însă eu nu îi dădeam acestuia nici o sumă de bani din banii primiţi de la clienţi.

Fac precizarea că de la FA primeam suma de 800 euro lunar, în prima lună acesta mi-a spus că trebuie să îmi reţină din salar suma de 400 euro, pentru a-i restitui lui M., pentru cheltuielile de transport plătite anterior de acesta, când am venit în Italia.

De la două fete care lucrau împreună cu mine, respectiv de la C.L.C. şi Laura, am aflat că M. are prenumele de Cătălin, fără a-i afla numele de familie.

Cât timp am stat la barul LAS VEGAS nu l-am văzut pe M. în locul respectiv.

Tot de la fete am înţeles că patronul îi trimitea lui M. şi o sumă de bani din salariul care ni s-ar fi cuvenit nouă. Eu primeam lunar suma de 800 euro aşa cum m-am înţeles iniţial cu FA.

După trei luni de zile am revenit în ţară, deoarece în momentul respectiv şederea în Italia era permisă doar pentru această perioadă.

Am revenit după o lună în Italia, însă nu mai reţin cât am stat de această dată, însă fac precizarea că între timp localul numitului FA a fost închis de către autorităţi…Numitul FA şi-a deschis un alt local unde am mers să lucrez şi eu, am continuat să practic relaţii intime cu diverşi bărbaţi, cam o lună de zile, după care am refuzat să mai fac acest lucru.

În localul lui FA erau mai multe fete, însă din România erau doar două respectiv Laura şi alta C.L.C..

Ştiu că acestea practicau relaţii intime cu diverşi bărbaţi însă nu pot preciza dacă acestea dădeau banii cuiva în urma practicării prostituţiei.”

După ce partea vătămată B.L. a revenit în ţară dat fiind regula strictă de şedere în spaţiul Schengen pentru numai 3 luni, după o perioadă de timp s-a reîntors în Italia şi a solicitat un loc de muncă aceluiaşi FA, punându-i acestuia în vedere că nu mai vrea să practice prostituţia, aspect acceptat de patron întrucât între timp acesta a fost nevoit să închidă clubul „Las Vegas” care intrase în atenţia autorităţilor urmare a activităţilor de prostituţie desfăşurate de fetele angajate în acea locaţie. Patronul FA în atare împrejurări a deschis un alt club în altă localitate, Vertova, evitând să mai pretindă prestaţii sexuale angajatelor, implicit părţii vătămate B.L., tocmai pentru a nu mai avea alte probleme cu autorităţile, dat fiind faptul că fusese şi cercetat penal cu privire la situaţia barului „Las Vegas”.

Partea vătămată a precizat că la momentul raziei făcute de carabinieri la clubul „Las Vegas” a dat declaraţii, menţionând că a ţinut sub tăcere faptul că a practicat prostituţia la clubul lui FA motivat de faptul că patronul îi impusese acest lucru.

5. Conform declaraţiei părţii vătămate P.F. s-a reţinut că aceasta în anul 2004, perioada verii, a fost recrutată de către inc. J.T., care i-a făcut o ofertă de muncă mincinoasă, şi obţinând fraudulos consimţământul acesteia de a pleca în străinătate, în Italia, a făcut demersuri personale de obţinere a paşaportului, în regim de urgenţă, suportând atât cheltuielile ocazionate de obţinerea acestui act, cât şi cele legate de transport (alegând chiar firma care să efectueze transportul la destinaţie).

Ulterior, la 2/3 săptămâni de la momentul abordării frauduloase, după ce a oferit părţii vătămate coordonatele de contact ale persoanei de legătură, inc. J.T. a transferat-o pe aceasta în Italia localitatea Brescia, care a fost preluată de un cetăţean italian cunoscut după prenumele „Giani”, ce a cazat-o într-o garsonieră, ocazie cu care victima a identificat o altă tânără C.G., trimisă în străinătate prin aceeaşi filieră ilicită.

După ce a fost cazată, victima P.F. urmare a precizărilor făcute de C.G. a identificat aspectul că a fost înşelată cu referire la oferta de muncă emisă de inc. J.T., realizând că acesta viza să o exploateze sexual având aportul ilicit al cetăţenilor italieni care o controlau.

Relevante în acest sens au fost considerate precizările părţii vătămate P.F., care au fost redate fragmentat, după cum urmează:

„………După ce am vorbit cu GE, care a venit a doua zi dimineaţă acasă, în jurul orei 05.00, am luat cunoştinţă despre faptul că am fost înşelată privind oferta de muncă, că J.T. m-a trimis cu scopul de a mă exploata sexual în Brescia, pentru că şi ea făcea acelaşi lucru. A doua zi seara, a venit Giani barmanul de la clubul E., care i-a spus să încep să lucrez ca damă de companie, solicitându-mi să fac cât mai multe consumaţii.

Ulterior, la câteva zile, în timp ce lucram la night club, l-am sunat pe J.T. şi i-am reproşat că nu sunt de acord că sunt damă de companie, acesta spunându-mi că trebuie să mă duc pe combinaţii, adică să mă prostituez, pentru că în acest scop m-a trimis el în străinătate. Eu i-am spus că nu sunt de acord să întreţin raporturi sexuale împrejurare în care acesta a început să mă ameninţe, că mă taie dacă nu mă conformez solicitărilor lui, mi-a adresat nenumărate cuvinte injurioase, şi mi-a spus că trebuie să-i restitui banii pe care i-a cheltuit cu mine, constatând că datoriile erau mult peste cuantumul cheltuit de el. Exemplifică, că pentru drumul Oneşti – Bacău când mi-a solicitat 100 de euro, iar pentru drum şi paşaport mi-a solicitat o sumă imensă, însă nu-mi mai amintesc cuantumul.

Văzând că nu reuşeşte să obţină consimţământul meu pentru a practica prostituţia pentru el, mi-a spus că vine în Italia şi mă va căuta, mă va bate şi că mă taie pe faţă, mă mutilează pe viaţă, şi că va chema oameni şi mă violeze în pădure.”

Urmare a refuzului de a practica prostituţia partea vătămată P.F. s-a întors în ţară şi fiind identificată de inc. J.T., acesta a încercat din nou să o controleze pe aceasta, încercând să o pună într-o situaţie de dezorientare în esenţă destabilizantă prin impunerea de plată a unei datorii nejustificate şi inevitabile spunându-i că nu are încotro decât să practice prostituţia tot în străinătate, în Italia, dar într-o altă localitate.

În atare împrejurări partea vătămată a reacţionat informându-l pe susnumitul că va aduce la cunoştinţă organele de poliţie atât situaţia ei de victimizare, cât şi a altor tinere, despre care avea cunoştinţă că acesta le exploata sexual prin constrângere fizică şi morală, făcând referire la G.A.M.. G.A., G.D., o anume RR, verişoara surorilor G. şi o altă tânără DD din com. Gura Văii, jud. Bacău.

Cu referire la maniera violentă expusă de inc. J.T., în condiţiile în care victimele refuzau să se conformeze solicitărilor lui de a practica prostituţia în folosul său şi a complicilor săi, partea vătămată a detaliat informaţia că a luat act personal de faptul că G.A.M. a fost ameninţată cu cuţitul la gât, în loc public, în mun. Oneşti, jud. Bacău.

De asemenea din declaraţia părţii vătămate P.F. a rezultat că:

„………Mai ştiu că după ce aceste fete au venit acasă, J.T. le-a căutat şi identificând-o pe AMA pe stradă în Oneşti, a chemat-o la maşina în care se afla şi i-a pus acesteia cuţitul la gât în plină stradă spunând că o omoară dacă nu-i dă banii.

Prietenele mele mi-au spus că şi ele au fost înşelate cu oferta de muncă făcută de J.T., că se consideră victime dar le este teamă să se ducă la poliţie, pentru că ştiu că este o persoană violentă. Mai mult, tatăl Ramonei, când eu mă aflam în ţară a venit la mine şi m-a rugat să ne coalizăm toate fetele şi să-l reclamăm pe J.T. pentru faptele penale de trafic de persoane săvârşite în dauna noastră, eu la acel moment spunându-i că îmi este teamă, pentru că m-a ameninţat cu moartea.”

În declaraţia dată în instanţă partea vătămată a arătat că:

„L-am cunoscut pe inc. Ţ.S.C. în anul 2004, prin intermediul unei prietene care lucra la un bar.

Mă întâlneam aproape zilnic cu inculpatul după ce ne-am cunoscut şi mă întâlneam zilnic cu acest inculpat în momentul în care mergeam la barul prietenei mele.

Prin intermediul unui prieten al inculpatului, am aflat că acesta, respectiv inculpatul se ocupă cu trimiterea de fete în străinătate care urmau să lucreze la barul de noapte.

După aprox. l an de zile, după ce l-am cunoscut pe inculpat, respectiv în anul 2005, am luat iniţiativa de a discuta cu acesta pentru a-mi asigura un loc de muncă.

Acel prieten care mi-a spus de inculpatul Ţ.S.C. este vorba de inculpatul J.T..

Am discutat împreună cu inculpatul Ţ.S.C. la domiciliul acestuia, în acel moment era prezent şi inc. J.T. şi mi s-a promis că voi merge în Spania şi voi lucra într-un club de noapte.

Fac precizarea că în momentul în care am plecat eu aveam paşaport însă cel care s-a ocupat de transport cât şi de cheltuieli a fost inc. Ţ.S.C..

Mi s-a pus în vedere că urmează să achit acel transport din veniturile pe care le obţineam din activitatea ce urma să o desfăşor în Spania.

Am plecat din Oneşti cu maşina personală a inc. J.T., care a mers cu mine până în mun. Deva, unde am fost urcată într-un microbuz şi am mers până în Spania.

Am primit indicaţii înainte de plecare de la inc. Ţ.S.C. cu privire la locul de destinaţie, respectiv până în oraşul Pamplona, mi-a spus că trebuie să mă întâlnesc cu un bărbat, nu mi-a dat numele acestuia, însă în momentul în care am ajuns la destinaţie, am fost căutată de un bărbat care era cetăţean român, nu i-am aflat numele adevărat al acelui cetăţean, însă era poreclit „JJ”.

Am fost cazată la un imobil care am înţeles că era a acelui bărbat unde se aflau alte 5-6 fete, şi acestea erau românce.

Am început activitatea ca damă de companie, însă acel bărbat pe nume „JJ” mi-a spus că trebuie să întreţin raporturi sexuale cu clienţii pe care îi aveam, lucru cu care nu am fost de acord iniţial, însă acea persoană „JJ” mi-a spus că altfel nu se poate. Până la urmă am acceptat să întreţin raporturi sexuale cu acei clienţi deoarece JJ mi-a spus că trebuie să achit c/val transportului şi să trimit bani acasă, care erau banii mei de buzunar.

Am întreţinut relaţii sexuale în jur de 4-5 clienţi pe noapte, după câte reţin obţineam de la aceştia în jur de 100 – 150 euro bani care la sfârşitul zilei îi dădeam numitului JJ.

Am practicat relaţii sexuale din luna august până în noiembrie 2005, nu mi s-a spus cât reprezintă c/val cheltuielilor de transport însă toţi banii obţinuţi îi dădeam numitului JJ. Din discuţiile purtate am înţeles că o parte din bani erau trimişi în ţară inc. Ţ.S.C..

Am auzit aceste discuţii deoarece numitul JJ vorbea la microfon pe internet cu inc. Ţ.S.C..

Am vorbit tot prin microfon pe internet cu inc. Ţ.S.C., am solicitat relaţii de acasă şi fac precizarea că după ce voi reveni în ţară inculpatul Ţ.S.C. trebuia să-mi dea şi mie o parte din banii pe care eu îi obţinusem şi care erau trimişi acestuia de către numitul JJ.

E posibil ca suma pe care am dat-o numitului JJ să se fi ridicat la 10.000 euro, sumă ce a fost trimisă inc. Ţ.S.C., aşa cum am declarat şi la urmărirea penală.

Am plecat după cele 3 luni de zile menţionate deoarece m-am îmbolnăvit, i-am adus la cunoştinţă despre acest lucru numitului JJ care a fost de acord să mă lase să plec.

Nu am primit nici o sumă de bani de la numitul JJ din banii pe care i-am dat acestuia cât timp am stat în Spania.

În momentul în care am revenit în ţară, m-am întâlnit atât cu inc. J.T. cât şi cu inc. Ţ.S.C., aşa cum am arătat în declaraţia la u.p., i-am cerit inc. Ţ.M.A. să-mi dea o parte din banii pe care i-a încasat din străinătate din cei trimişi de numitul JJ, însă acesta a spus că nu are nici o implicare şi nu am primit nici un ban de la acesta. Am discutat şi cu inc. J.T. despre aceşti bani şi acesta mi-a relatat că nu cunoaşte nimic în acest sens.

Aşa cum am arătat în casa unde am fost cazată, se mai aflau şi alte fete, ştiu că şi acestea practicau prostituţia, că banii erau daţi numitului JJ, însă nu cunosc dacă şi din banii aceştia se trimiteau sume de bani inc. Ţ.M.A..

Am înţeles că 2 sau 3 fete din cele aflate în imobilul respectiv au fost trimise în străinătate tot de inc. Ţ.S.C..

Am înţeles, de asemenea, că numita P.O.T. se ocupa de racolarea de fete şi care erau prezentate inc. Ţ.S.C. şi acesta le trimitea în străinătate.

Despre acest lucru am aflat în momentul când m-am întors în ţară. Acest lucru l-am aflat de la numita P.O.T..

Eram prietenă cu inc. J.T. şi l-am auzit de mai multe ori discutând cu P.O.T. iar din discuţiile acestora am înţeles că şi unul şi celălalt se ocupau de racolarea de fete pentru a fi trimise în străinătate, însă personal nu am asistat niciodată la momentul în care cei doi se ocupau efectiv de acest lucru.

Nu ştiu prin intermediul cui acele fete erau trimise în Italia.

Nu mi s-a plâns nici o fată faţă de mine că ar fi fost trimisă în Italia sau în altă locaţie să facă o anumită activitate sau să practice prostituţia.

Eram majoră în momentul în care am plecat în Spania.

Nu am avut nici o înţelegere cu numitul J.T. înainte de a pleca în Spania, nici cu privire la procurarea locului de muncă şi nici cu privire la plata c/val transportului.

O cunoşteam de foarte mult timp pe P.O.T.. Nu mai cunosc alte persoane în afară de P.O.T. şi J.T. că s-ar ocupa de racolare de fete în favoarea inculpatului Ţ.S.C.”

6. Partea vătămată C.G. în declaraţia dată a expus detalii privind situaţia sa de victimizare sub aspectul săvârşirii faptei de trafic de persoane de către inc. J.T..

Această victimă a menţionat că în luna octombrie 2004, a fost abordată de inc. J.T., în aceeaşi manieră ilicită de racolare utilizată în cazul părţii vătămate P.F., mai mult în acest caz, identificându-se şi intenţia acestuia de a o aservi sentimental.

După ce inc. J.T. a reuşit determinarea acestei victime să consimtă să plece în străinătate în baza promisiunilor mincinoase de oferte de muncă, a trimis-o la aceeaşi destinaţie, Clubul E. din localitatea Brescia, fiind controlată de persoanele de legătură Giovani şi unul dintre patronii acestui club, respectiv FA Carboonara. Acesta din urmă a fost cel care a pus-o în temă cu privire la atribuţiile ei în cadrul clubului de noapte, spunându-i că slujba oferită este ca damă de companie, totodată încercând să o convingă că regula acestui bar era că fetele trebuie să întreţină raporturi sexuale cu clienţii, care veneau în bar.

Această parte vătămată, urmare a nenumăratelor acte de persuadare emise de patronul FA, de altfel aceasta aflându-se într-o stare deficitară privind mijloacele băneşti şi aspectul de izolare a sa într-o ţară străină, a dat curs într-un final şi a prestat sexual la solicitare a 2 clienţi din bar.

Întrucât nu era de acord să aibă această îndeletnicire înjositoare, partea vătămată C.G. a încercat să se apropie de unul din clienţi sexuali, care să o sprijine în demersurile ei de a ieşi de sub controlul cetăţeanului italian şi a inc. J.T., care o ameninţa telefonic de multe ori pentru a-i trimite bani în ţară.

În acest sens, a fost considerat relevant următorul fragment din declaraţia părţii vătămate C.G.:

„… După ce am început munca, aproape în fiecare seară, patronul îmi spunea că ar fi cazul să merg şi eu cu clienţii să întreţin raporturi sexuale, că astfel voi obţine bani mulţi, şi că vom câştiga amândoi, şi eu şi el, dacă sunt de acord să practic prostituţia.

Eu am refuzat iniţial să dau curs solicitării lui FA, spunându-i că eu nu am venit pentru acest gen de muncă în Italia, el lăsându-mă în continuare în pace, văzând că nu cooperez.

După 2 săptămâni de muncă a venit şi Florentina, care impacientată mi-a spus că trebuie să îl sun urgent pe J.T., eu spunându-i că nu am nici o obligaţie faţă de acesta întrucât discuţia nu a stabilit vreo obligaţie din partea mea faţă de el. Florentina mi-a spus că nu este chiar aşa, că trebuie să îl sun, împrejurare în care eu m-am conformat şi l-am sunat, constatând că îmi cere explicaţii de ce nu l-am sunat când am ajuns acolo, de ce nu îi trimit bani.

Eu i-am spus că înţelegerea în ţară nu a fost ca eu să îi trimit bani şi nici ca el să mă controleze pe mine. Întrucât J.T. a văzut că eu ştiu să mă apăr, a încheiat dialogul, şi m-a ameninţat că sigur o să ne vedem în România şi voi avea de suferit, în sensul că se jură pe copilul lui că îmi pune cuţitul la gât, că mă dă pe mâna la golani şi că eu trebuie să-i trimit neapărat bani pentru că mi-a găsit slujbă.

Mai menţionez faptul că tot în cadrul discuţiei telefonice mi-a spus că trebuie să îi trimit o anumită sumă de bani, pentru 3 luni dacă stau în Italia, eu spunându-i că nu am nici o obligaţie faţă de el, pentru că deja mi-a făcut o ofertă de muncă mincinoasă şi că nu vreau să practic prostituţia pentru el ca să îi dau bani, el continuând să mă ameninţe că în momentul când voi veni în ţară voi avea acele probleme pe care le-am expus.

După ce am vorbit cu J.T., Florentina mi-a spus că trebuie să am grijă de J.T., întrucât este periculos, are legături cu persoane dubioase din Oneşti, respectiv că are un prieten un anume M., care era cunoscut ca traficant de fete pe care le plasa in night-uri din străinătate.”

Partea vătămată C.G. a expus în declaraţia dată detalii privind modalitatea de disimulare a exploatării sexuale de tinere desfăşurată în cadrul clubului Esquinador, în activităţi de damă de companie, tinerele fiind obligate să iasă cu clienţii numai în timpul programului, interval de timp care era plătit la bar de aceştia şi reprezenta o consumaţie fictivă.

Partea vătămată a precizat că a lucrat la acest club de noapte din octombrie 2004 până în cursul lunii ianuarie 2005 şi a pus la dispoziţia lui FA sume importante de bani, în condiţiile în care a fost nevoită să dea curs mai multor „ieşiri” cu clienţii, făcând referire la un total de 9.000 de euro, înţelegând de la patron că acest beneficiu infracţional era împărţit cu alte persoane, care reprezentau legăturile sale infracţionale, printre care şi inc. J.T..

Această victimă a subliniat şi aspectul că are cunoştinţă de faptul că inc. J.T. a mai plasat şi alte fete la alte cluburi din străinătate, făcând referire la surorile G., şi o tânără RR, verişoara acestora, care au plecat în străinătate urmare a aceloraşi promisiuni mincinoase de muncă şi că aceste tinere au avut probleme cu traficantul menţionat, care le-a ameninţat în mai multe rânduri şi le-a obligat să-i pună la dispoziţie mai multe sume de bani, confirmând şi împrejurarea expusă de anterioara parte vătămată, că G.A.M. a fost ameninţată cu cuţitul la gât de acesta când a venit în ţară.

7. Conform verificărilor penale a fost identificată ca persoană vătămată şi numita M.A., reţinându-se conform declaraţiei date că aceasta în vara anului 2006 a fost recrutată de inc. J.T. în aceeaşi manieră infracţională - ofertă de muncă mincinoasă - căreia victima i-a dat curs, punându-se la dispoziţia acestuia şi plecând în Italia, în localitatea Parma.

Mai mult, a constatat că acest traficant s-a ocupat şi de această dată de obţinerea paşaportului pentru partea vătămată M.A., având cooperarea ilicită a numitului B.S., care a transportat-o în Bacău pentru obţinerea acestui document. Partea vătămată a plecat la scurt timp de la momentul iniţierii ofertei de muncă de către inc. J.T., folosind aceeaşi un mijloc de transport aparţinând firmei din Oneşti patronate de I.V., cel din urmă verificat în cauză pentru implicare infracţională pe acest segment ilicit de crimă organizată.

La destinaţie, în Italia această victimă a fost preluată de conexiunile infracţionale ale inc. J.T., respectiv un anume FX., despre care a indicat că se cunoştea cu şoferul mijlocului de transport angajat la firma patronului menţionat. Un alt complice indicat, tot cetăţean italian, a procedat la transportarea acesteia la clubul de noapte „Sexi Club” din Parma şi a predat-o patronului de club, un anume Mauro.

După ce partea vătămată M.A. a început activitatea în club a constatat că iniţial avea în atribuţii să determine clienţii să facă consumaţii sau să danseze, după care a luat act că regula clubului era ca fetele angajate să meargă să întreţină raporturi sexuale cu clienţii din bar.

Solicitarea directă de a practica prostituţia i-a fost făcută de FX. - persoana de contact a inc. J.T. - angajat la barul lui Mauro, căreia victima i-a dat curs forţată fiind.

În declaraţia dată în cursul urmăririi penale partea vătămată a arătat că:

„ ……..FX. m-a luat prima oară uşor, mi-a spus să merg să fac consumaţie cu clienţii, după care mi-a spus că trebuie să dansez, eu am refuzat spunându-i acestuia că nu ştiu să dansez, împrejurare în care acesta a insistat spunând că trebuie să fac ce spune el şi că trebuie să învăţ acest lucru, după care, după aprox. o săptămână sau două, mi-a impus să ies cu clienţii fideli ai barului, în final constatând că trebuie să întreţin raporturi sexuale.

Eu i-am spus lui FX. că nu sunt de acord să practic prostituţie, împrejurare în care acesta mi-a impus forţându-mă să ies cu 5 clienţi, în decurs de aprox. o lună de zile. De fiecare dată, eu am refuzat, însă FX. m-a obligat să ies cu bărbaţi interesaţi de prestaţii sexuale, ultima dată fiind ameninţată cu pistolul de un client, prieten al lui FX. pentru a mă convinge să ies cu el şi să întreţin raporturi sexuale. …………………..”

Aceeaşi parte vătămată a expus detalii privind modalitatea de exploatare sexuală a tinerelor angajate în barul „Sexi Club” din Parma Italia, constatându-se că se proceda într-o manieră subterană, disimulat în consumaţii fictive, controlul asupra victimelor care erau determinate să practice prostituţia în beneficiul prioritar al traficanţilor exploatatori, identificând la un moment dat şi filiera legăturilor acestora, prezentând algoritmul infracţional dintre cetăţenii italieni – inc. Ţ.S.C. zis „M.”, J.T. şi alţi complici.

În declaraţia dată în cursul urmăririi penale partea vătămată a arătat că:

„ ……..Pe perioada cât eu eram obligată să plec cu clienţii stabiliţi de FX., nu primeam nici un ban de la aceştia urmare a prestaţiilor sexuale. FX. primea bani pe timpul cât eu sau fetele stăteam la dispoziţia clienţilor şi dacă lipseam o seară de la bar fiind cu clientul tocmit de FX., acesta obţinea între 400-600 de euro pe noapte. Au existat şi dăţi când clienţii ne luau şi pentru perioade mai scurte de 2 ore pe noapte plătind contravaloarea unei şampanii sau două (o şampanie costa 150 de euro).

Şi eu şi celelalte fete primeam doar o parte din banii de pe consumaţii, din care plăteam casa, curăţenie, cheltuielile de întreţinere şi suportam şi suma stabilită pentru impresar care de fapt era M.. Eu în decurs de o lună am reuşit să obţin pentru mine suma de 150 euro din consumaţiile pe care le-am făcut la bar, iar toţi banii din activitatea de prostituţie la care m-a obligat FX. erau încasaţi de acesta, care îi împărţea cu J.T. şi cu M., personal acesta spunând că la lună trebuie să dea o anumită sumă „impresarului” care era de fapt M.. În atare împrejurări am realizat că oferta de muncă făcută de J.T. era de fapt un act de înşelăciune şi am fost exploatată sexual în beneficiul lui J.T., M. şi FX..

La barul lui FX. lucrau circa 30 de tinere, prioritar românce, şi cele mai multe practicau prostituţia la solicitarea lui FX., clienţii plătindu-i acestuia perioada cât lipseau din bar. Am constatat că cele mai multe dintre acestea arau plasate de J.T. şi M..

În perioada cât am stat la bar am aflat de la fete că barul este de fapt al lui M., că J.T. este băgat la înaintare pentru a recruta fete din ţară. Dintre fetele care practicau prostituţia la barul gestionat FX. era şi o anume AD, concubina lui J.T., care ea însăşi recruta fete pe această filieră.

Din discuţiile cu fetele, respectiv O. (P.O.T.), CC, AL, MM, NN (M.N.), şi alte fete al căror nume nu-l cunosc, am înţeles că acestea erau plasate de M. împreună cu J.T.. De fiecare dată când existau probleme privind plata banilor către J.T., acesta ne ameninţa la telefon că îl trimite pe M. peste noi şi ne „taie gâtul”. Mi-am dat seama că această afacere de plasare fete în străinătate, în principal la barul gestionat de FX., era coordonată în principal de M., întrucât atât noi cât şi FX. îi trimiteam bani în următoarea modalitate: fetele transferau bani lunar lui J.T., iar FX. ne spunea că şi el trebuie să trimită bani la „impresar” făcând referire la M.. Personal AD, concubina lui J.T. mi-a spus că FX. ştie că M. este „impresar”, iar J.T. era cel care recruta fetele din ţară şi le trimitea în străinătate, la acest club……….

Am înţeles de la fete că în momentul când M. venea la acel club FX. îi dădea raportul, ce se întâmplă cu fetele, care se conformează să meargă să practice prostituţia şi care nu, care sunt de acord să plătească sumele solicitate şi care nu, împrejurare în care M., în raport cu fetele care nu se conformau le ameninţa cu bătaia.

Au fost situaţii când fetele erau agresate fizic, circulând informaţia în zonă că multe dintre tinerele controlate de el, care nu se conformau, erau duse la pădure, erau dezbrăcate, legate de copaci şi violate atât de M. cât şi de alţi acoliţi ai lui, cum ar fi J.T., BB, G.G., B..

Tot P.O.T. mi-a spus că ea şi AL din Caşin, au fost sechestrate de M. şi J.T. la locuinţa lui M. din satul catolic, Oneşti, în beciul casei, timp de 2 zile, pentru a se învăţa minte să nu îi mai ameninţe cu poliţia. …………..

Tot de la alte fete plasate de M. şi J.T. am aflat că aceştia au mai multe cluburi controlate în străinătate, în principal în Italia, dar eu ştiu doar de localitatea Salerno fiind de faţă când 2 fete, respectiv CC din Oneşti şi o altă fată D.E., au fost trimise de J.T. în această localitate fiind plasate în cluburi.

Am înţeles că la un moment dat D.E. a fugit din clubul din Salerno, a fost nevoită să stea pe stradă neavând posibilităţi să-şi găsească un loc de cazare, aceste informaţii obţinându-le de la ea personal.

Tot de la P.O.T. am înţeles că AL din Casin – nn. partea vătămată D.A.M. - a practicat prostituţia la stradă pentru M., în aceeaşi situaţie fiind şi alte fete al căror nume nu-l cunosc, aceeaşi AL actualmente practică prostituţia „la vitrină” în Amsterdam, Olanda. Ştiu că M. a recrutat-o pe AL în momentul când era minoră dar nu cunosc detalii privind împrejurările recrutării. Această AL când venea în ţară, deşi era din zona Oneştiului, stătea mai mult în Arad ascunsă, de teama lui M. şi venea rar doar să-şi vadă familia.

………………..

Mai cunosc faptul că o anume L.(V.)T. din satul catolic, recrutează fete pentru M., această activitate o face de câţiva ani şi dintre fetele recrutate ştiu despre o anume J.A.M. din Caşin, fostă prietenă a fratelui meu. Personal L.(V.)T. i-a spus la telefon fratelui meu să o lase în pace pe această MM, pentru că este fata lui M. şi a trimis-o în Italia în scop de exploatare sexuală.

Am înţeles că şi la momentul actual, AL care este în străinătate este controlată de complici ai lui M., însă nu cunosc detalii de identificare a acestora.…………..”

În declaraţia dată în judecăţii, partea vătămată a arătat că:

„În primăvara anului 2005, fiind în vizită la o prietenă a mea, pe nume P.O.T., l-am cunoscut pe inc. J.T., însă nu am discutat cu acesta în acel moment, cu privire la lucrul pe care urma să îl fac în străinătate.

După aprox. o lună de zile am fost căutată la locul de muncă, lucram tot la un bar, şi mi-a propus să plec în străinătate la muncă, ca damă de companie, în Italia.

I-am solicitat amănunte cu privire la activitatea ce urma să o desfăşor şi mi-a spus că urma să fac consumaţie la mese cu diverşi clienţi.

Nu mi-a spus că urmează să întreţin şi relaţii sexuale cu clienţii respectivi.

I-am explicat inculpatului J.T. că nu am paşaport şi nici bani pentru a pleca în Italia, acesta mi-a spus că nu e nici o problemă, că se va ocupa el de procurarea paşaportului, şi în, acest sens, am înţeles că a luat legătura cu numitul B.S. pentru a-mi facilita procurarea unui paşaport. Am fost căutată la locul de muncă de B.S., a-m plecat cu acesta din Oneşti la Bacău, am mers la Poliţie, unde mi s-a întocmit paşaport în regim de urgenţă, paşaport pe care l-am şi primit a doua zi după ce a fost solicitat.

După câteva zile, era într-o zi de joi, am plecat din Bacău, cu un autocar pe care l-am luat din apropierea Scolii nr. l din Bacău; am fost însoţită de părinţi până la autocar, iar la locul de îmbarcare m-am întâlnit cu inc. J.T.. Am mers până în Budapesta, de aici am schimbat autocarul până în Austria, într-o localitate al cărui nume nu îl reţin, de aici am fost luată de un autoturism în care se afla un cetăţean român pe nume R.C.L., care m-a condus până în Italia, respectiv până în oraşul Parma, am fost dusă până în faţa unui club şi preluată de patronul acestui local, respectiv de numitul FX..

În momentul în care am ajuns la club, am fost trimisă de patron, să mă schimb, să fac duş, după care am coborât în bar.

Aici patronul, m-a întrebat ce activitate vreau să desfăşor, adică dacă vreau să fiu damă de companie sau să dansez,

I-am spus patronului că am venit în Italia doar pentru a fi damă de companie şi că nu ştiu să dansez.

Am lucrat ca damă de companie, cam 2 săptămâni de zile, însă la un moment dat, patronul mi-a sugerat să ies cu prieteni de - ai săi, iar din spusele acestuia, am înţeles că urmează să întreţin şi raporturi sexuale, nu numai să fiu damă de companie.

Am refuzat iniţial să fac acest lucru, însă mai mult forţată, ani fost luată de un prieten al acestuia, care m-a ameninţat cu un pistol şi mi-a solicitat să merg cu el.

Am fost dusă de acel prieten al numitului FX., care era cetăţean italian, pe acesta îl chema Rozario, m-a transportat până la o locuinţă a sa, care era în afara oraşului, însă fiind într-o stare avansată de ebrietate, cred că era şi sub influenţa drogurilor, acesta nu a întreţinut relaţii sexuale cu mine, motiv pentru care la scurt timp, m-am întors la bar şi i-am povestit patronului cele întâmplate.

În momentul în care am fost luată de numitul Rozario, eu eram la o masă, nu cunosc dacă acesta a plătit o sumă de bani pentru mine, însă cred că a achitat banii prin consumaţia pe care a făcut-o la bar.

După câteva zile, am fost silită de către patronul barului, să ies cu diverşi prieteni ai săi, cred că am ieşit cu în jur de 4-5 clienţi

Am ieşit cu aceşti prieteni ai patronului, deoarece acesta a insistat şi acesta a spus că aşa este bine să întreţinem relaţii sexuale cu prietenii săi.

Fac precizarea că nu primeam direct bani pentru relaţiile sexuale pe care le-am avut cu cei 4-5 clienţi aşa cum am arătat, aceştia mergeau la bar unde plăteau o şampanie, şi timpul pe care îl petreceau cu noi, aceasta ajungea până la suma de 300 euro, iar în momentul în care plecat cu clientul respectiv pentru a întreţine relaţii sexuale, valoarea putea să fie şi mai mare.

La aprox. 2 săptămâni de zile uneori şi chiar o lună primeam pentru activitatea depusă în jur de 200 euro, însă puteam primi şi o sumă mai mare sau mai mică, acest lucru se întâmpla în funcţie de prestaţia pe care o făceam,

Fac precizarea că din banii pe care îi obţineam noi, patronul spunea că trebuie să plătească şi o parte din bani către impresar,

Fac precizarea că pentru banii primiţi de la inc. J.T. şi pentru faptul că acesta mi-a asigurat transportul şi paşaportului, trebuia să dau suma de 300 euro, eu nu am avut decât suma de 150 euro, pe care i-am dat inculpatului J.T., prin intermediul numitei P.O.T., m-ai îi trimit toţi banii. I-am dat inculpatului o parte din bani, însă nu am achit toţi banii, diferenţa fiind plătită de numita Pană DD. După aprox, o lună jumătate m-am certat cu patronul barului deoarece mi-a cerut în continuare să merg să practic relaţii sexuale cu diverşi bărbaţi, iar eu nu eram de acord, astfel că în momentul în care numita Pană a venit în ţară, am plecat împreună cu aceasta.

Nu reţin exact luna în care am fost plecată, dar era în vara anului 2006.

Cât timp am fost în barul din Italia, inculpatul J.T. nu a venit niciodată să mă viziteze, nici nu l-am văzut în bar, a venit doar prietena lui, pe nume AD, dar nu îi ştiu numele. Aceasta a venit cu o săptămână înainte de a pleca din bar, şi în momentul în care a venit mi-a transmis din partea inc. J.T. să îi trimit banii pe care îi aveam datorie faţă de acesta.

Revin şi arăt că cei 300 euro pe care trebuia să-i dau nu erau pentru banii cheltuiţi pentru transport şi paşaport, ci doar erau pentru locul de muncă.

Fac şi precizarea că în bar lucrau mai multe fete, o parte de cetăţenie română şi altele asoaice, cred că românce erau în jur de 20 poate chiar mai multe, nu mai reţin exact.

Din discuţiile pe care le-am avut cu fetele din România, am înţeles că patronul barului îl ştia pe inculpatul J.T. ca impresar, acestea spunând că de fapt erau trimise de o altă persoană pe nume M..

Fac precizarea că pe această persoană pe nume M. nu l-am văzut niciodată la bar, însă personal nu ştiam cine este.

Ştiu că o parte din fete, în special rusoaicele, intrau cu clienţii şi în separeuri şi am înţeles totuşi că acestea practicau şi prostituţia, însă nu am amănunte în concret în acest sens. Am înţeles că aceste fete de cetăţenie rasă, nu erau trimise la barul respectiv de numitul M., ci de persoane din ţara lor de origine. Reţin dintre fetele române, pe o fată pe nume CC, MM, AAA, NN, O. şi AL care erau din Oneşti.

Am înţeles de numitele AL şi P.O.T. că în momentul în care au fost aduse în. Italia, ar fi fost luate de numitul M., ţinute într-un beci, după care au fost duse într-o pădure unde au fost ameninţate, deoarece acestea voiau să meargă la poliţie pentru a reclama că sunt ţinute sau sechestrate de numitul M.. Acest lucra îl cunosc doar din povestirile celor două fete, din altă parte nu am mai auzit. În afară de faptul de a mi se solicita de către inc. J.T. să îi trimis suma de 200 euro, nu am fost ameninţată de acesta în nici un fel şi nu mi s-a solicitat să întreţin relaţii sexuale cu diverşi clienţi, de asemenea, acest lucru nu s-a făcut nici de patronul barului unde locuiam, acesta spunea doar că ne va da afară dacă nu întreţinem relaţii sexuale însă fără a face alte presiuni asupra noastră.

Am întreţinut relaţii sexuale cu cei 4-5 prieteni ai patronului deoarece mi-a fost teamă că acesta mă va da afară de la locul de muncă.

Aşa cum am arătat din banii pe care noi îi obţineam, o parte din aceştia erau trimişi „impresarului" însă aşa cum am arătat patronul barului nu îl cunoştea personal ca impresar pe inc. J.T. ci doar în această calitate îl ştia doar pe numitul M.. Nu cunosc în concret dacă inc. J.T. primea vreo sumă de bani pentru activitatea ce o desfăşuram noi la bar.

Fac precizarea că după ce am venit din Italia, nu am fost contactată de nici un inculpat, ci doar înainte de termenul anterior am fost căutată de inc. J.T., care mi-a solicitat prin internet să nu mă prezint la proces. Acest lucru s-a făcut prin intermediul prietenei inculpatului, pe nume AD, cu care eu mai corespondam prin poşta electronică.

În momentul în care am discutat cu J.T., acesta mi-a spus să nu mă prezint la proces deoarece va primi o pedeapsă de 10 - 15 ani închisoare şi faţă de acest lucru nu îşi mai poate vedea copilul.

Fac precizarea că suma de 300 euro trebuia plătită lunar către inculpatul J.T..

Separat de suma de 300 euro, patronul barului mi-a oprit suma ce urma a fi achitată inc. J.T. şi plătită în avans acestuia şi care reprezenta cheltuieli de transport şi paşaport, respectiv 150 euro drumul, însă pentru paşaport nu mai ştiu cât s-a oprit.

Ştiu că aceşti bani au fost plătiţi chiar în momentul în care am ajuns în Italia, de către FX., iar acesta şi-a recuperat banii de la mine, în momentul în care trebuia să facă plata pentru activitatea pentru care eu am prestat-o la bar,

Ştiu că între J.T. şi P.O.T. era o relaţie de prietenie, nu cunoşteam în concret dacă erau concubini,

Aşa cum am arătat eu ştiu de la P.O.T., că aceasta a fost dusă în pădure şi ameninţată de numitul M., în momentul în care aceasta nu a mai vrut să practice prostituţia.

Acelaşi lucru 1-a păţit şi prietena acesteia, numita AL.

Faţă de împrejurarea că numitul M. ar consuma droguri şi că ar fi în înţelegere cu poliţia, cu privire la activitatea pe care acesta o desfăşura în Italia, am auzit tot de la prietena mea P.O.T..

Pe M. nu îl cunosc personal, cred că totuşi l-am văzut în bar în România, am înţeles că este numitul M., însă personal nu am discutat cu acesta niciodată,

Ştiu că M. se cunoştea cu J.T., mi-am dat seama de acest lucru, deoarece la un moment dat a intervenit un incident, în sensul că două fete respectiv MM - cred că pe nume real Ane-Marie, iar cea de-a doua M.N. au refuzat să plătească banii obţinuţi, şi am înţeles că J.T. a făcut ameninţări faţă de acestea, că dacă nu vor plăti sumele de bani solicitate, îl va trimite pe numitul M. să rezolve problema.

Eu am aflat de la P.O.T. de ameninţările pe care le-am arătat anterior faţă de aceasta, în momentul în care P.O.T. a revenit în ţară, de asemenea, şi eu eram venită acasă.

Am auzit de cele întâmplate cu privire la actele de violenţă doar de la numita P.O.T..

Eu am fost chemată de organele de la Parchet pentru a relata despre activitatea din Italia.

Nu mă constitui parte civilă în prezenta cauză.”

Declaraţiile părţii vătămate M.A. privind exploatarea sa sexuală de către inc. J.T., s-a coborat cu declaraţiile martorilor U.A., M.I., totodată martorii emiţând informaţia că această victimă a avut probleme de sănătate, fiind internată la mai multe unităţi medicale din ţară şi străinătate, secţia Psihiatrie urmare a traumelor psihice cauzate de exploatarea sa sexuală de către traficantul susmenţionat. La dosarul cauzei partea vătămată a ataşat şi un înscris medical emis de unitate medicală din Italia, care atestă că aceasta a avut probleme de sănătate, respectiv stări anxioase şi atacuri de panică. De menţionat că şi numita P.O.T., care în prezenta cauză are calitatea de făptuitoare şi martora P.A.M. au expus în declaraţiile date detalii convergente ce subliniază elocvent conexiunea infracţională dintre inc. Ţ.S.C. şi J.T..

De asemenea, în cursul desfăşurării procesului inculpaţii au ameninţat în continuare partea vătămată, aşa cum a rezultat din suplimentul la declaraţia dată iniţial, după cum urmează:

„Aşa cum am arătat şi în memoriul depus la dosar la data de 16 iunie 2009, după ce am fost audiată, am fost căutată la locul de muncă de o persoană pe nume I.T., care mi-a spus că este prieten cu Ţ.S.C. şi să fiu atentă ce declar, deoarece lui nu-i este teamă de nimic. Fac precizarea că această persoană m-a căutat şi înainte de a da declaraţia la instanţă, când a făcut aceleaşi presiuni asupra mea, nu am arătat acest lucru când am fost audiată, fiindu-mi teamă.

Am mai fost căutată şi de o altă persoană al cărui nume nu îl cunosc, acesta mi-a spus la fel, să am grijă ce vorbesc în cursul procesului, mi-a transmis că este prieten cu inculpatul Ţ.S.C., spunându-mi că inculpatul mi-a transmis că „în momentul în care va ieşi din închisoare va avea grijă de mine”.

Aceeaşi afirmaţie a făcut-o şi faţă de celelalte părţi vătămate.

Nu m-au influenţat în nici un fel ameninţările pe care mi le-au făcut acele persoane faţă de declaraţia pe care eu am dat-o în instanţă.

Am înţeles să fac acest memoriu pentru a le pune în vedere inculpaţilor să fiu lăsată în pace.

Solicit să fiu integrată în programul de protecţie a martorilor.

Fac precizarea că ameninţările nu au fost auzite niciodată de o altă persoane, eram luată deoparte de prietenii inculpatului.”

8. Partea vătămată V.C. în declaraţia dată a precizat faptul că în cursul anului 2003, în timp ce frecventa cursurile Liceului de Chimie din Oneşti, întâlnindu-se într-un loc public cu numitul B.(C.)S.D., acesta i-a făcut o ofertă de muncă în străinătate, oferindu-i detalii acesteia despre faptul că multe alte fete au profitat de avantajele relaţiilor de care dispunea el în străinătate.

În condiţiile în care această victimă a fost de acord să plece să muncească în Marea Britanie, în luna septembrie 2003, numitul B.(C.)S.D. a organizat plecarea acestei victime împreună cu o altă tânără, R. (identificată de această după planşe foto ca fiind A.R.N.), într-o modalitate periculoasă, uzitând filiera specifică a inc. T.F.T., respectiv ascunderea în locuri special amenajate sub TIR-uri, în cutia de scule de la roţile din spate ale mijlocului de transport.

La destinaţie, partea vătămată V.C. şi A.R.N., au fost predate de transportator personal recrutatorului B.(C.)S.D., care între timp se deplasase şi el în această ţară pe o altă rută. Acesta le-a cazat la conexiunea lui infracţională, respectiv inc. T.F.T., locaţia indicată de victimă fiind Royal Douglas Britania Village, unde locuia acesta din urmă împreună cu prietena sa S.A. şi o altă tânără, tot AL, despre acesta aflând că practicau prostituţia.

După cazarea în locuinţa închiriată de inc. T.F.T. această victimă a luat act de faptul că trebuie să practice prostituţia. În acest sens a fost redat un fragment din declaraţia părţii vătămate V.C.:

„………Când am aflat că trebuie să practic prostituţia pentru B.(C.)S.D. eu m-am opus iniţial, chiar am şi plâns, ulterior fiind nevoită să mă conformez întrucât eram singură în acea ţară, nu aveam nici un sprijin, nici bani, nu cunoşteam nici limba şi-mi era teamă de B.(C.)S.D. şi T.F.T., aceştia dându-mi de înţeles că voi avea probleme dacă nu voi face ce mi se cere.

Astfel, forţată de împrejurări am practicat prostituţia aproximativ o perioadă de 2 luni impunându-mi-se să merg într-o anumită casă, unde am constatat că mai era şi o altă tânără de altă naţionalitate, unde trebuia să întreţin raporturi sexuale cu diferiţi clienţi. Pe zi veneau câte 20-30 de bărbaţi interesaţi de prestaţiile sexuale la care eram obligată eu de regulă eu trebuia să întreţin raporturi sexuale cu o parte dintre aceştia, mergând pe cameră zilnic în jur de 10-15 persoane……….”

După o perioadă de 2 luni, cât această victimă a fost exploatată sexual de B.(C.)S.D. cu colaborarea inc. T.F.T., cel dintâi s-a reîntors în România, lăsând-o la dispoziţia şi sub supravegherea celui de-al doilea, care a încercat să o acapareze în mod exclusiv, punându-i acesteia în vedere faptul că trebuie să presteze sexual în folosul lui şi în condiţiile în care nu se conformează, i-a precizat că după revenirea în ţară va avea probleme cu un anume G.G. din Oneşti.

Relevant în acest sens a fost considerat un fragment din declaraţia părţii vătămate V.C., fiind redat după cum urmează:

„…Văzând că T.F.T. expune că are influenţe, m-am conformat solicitării lui de a practica prostituţia pentru acesta întrucât îmi era teamă de el, auzind de la alte persoane că acesta va pune pe alţi prieteni de-ai lui din ţară să mă agreseze. Personal T.F.T. mi-a spus că dacă nu mă conformez voi avea probleme cu un anume G.G. care este cel mai tare din Oneşti.

La un moment dat i-am spus lui T.F.T. că vreau să plec şi că nu vreau să mai întreţin raporturi sexuale cu diferiţi clienţi, împrejurare în care T.F.T. mi-a înmânat telefonul lui spunându-mi că trebuie să vorbesc cu cineva, eu speriată m-am conformat şi un anume bărbat care s-a recomandat a fi G.G. mi-a spus că trebuie să stau în Anglia să practic prostituţia că dacă voi veni în ţară mă găseşte şi voi avea mari probleme cu el şi astfel că nu am încotro şi trebuie să fac tot ce zice T.F.T. .

Astfel, fiindu-mi teamă, constrânsă de T.F.T. am practicat prostituţia pentru acesta cam încă 1 an şi 3 luni de la momentul când m-a preluat acesta de la B.(C.)S.D..……….

De regulă acesta ne ducea la muncă la case şi saune, pe mine, pe o altă tânără care a venit ulterior la aproximativ o lună de zile de când am început eu să lucrez eu pentru T.F.T., o anume D.E., zisă AL din Iaşi.

Şi prietena lui T.F.T. practica prostituţia pentru acesta, respectiv Manişa, aceasta era deja în Anglia când eu am fost adusă de B.(C.)S.D.. Ţin să menţionez faptul că în timp ce eu practicam prostituţia pentru T.F.T., S.A. lucra încă pentru B.(C.)S.D., aflând la un moment dat că aceasta la un moment dat a plecat de la acesta.

T.F.T. impunea aceeaşi regulă privind predarea banilor obţinuţi din activitatea de prostituţie, cu excepţia că nu trebuia să-i plătesc datoria de transport pe care o plăteam lui CH, întrucât acesta mi-a dat banii.

Întrucât eu aveam cheltuieli mari de întreţinere şi de cazare, banii de cazare plătindu-i lui T.F.T. nu ajungeam să reţin pentru mine absolut nimic, trăind de pe azi pe mâine, în ţară la părinţii mei trimiteam foarte rar bani şi în cuantum foarte mic.

Şi celelalte fete Manişa şi AL (D.E.) erau obligate de T.F.T. să-i dea bani din activitatea de prostituţie pe care o prestau pentru acesta şi să suporte şi ele aceleaşi cheltuieli de întreţinere şi cazare.

Clienţii erau numeric aceeaşi la case - 8-10 clienţi şi câştigam 150 – 300 lire pe zi. La saune numeric erau aceeaşi clienţi, dar preţurile erau puţin mai mari, sub pretextul masajului, în camere izolate, tinerele plasate, de altfel şi eu întreţineam raporturi sexuale cu clienţii, banii fiind predaţi de aceştia către recepţionere într-o manieră voalată, întrucât erau camere de luat vederi, fiind instalate de patronii englezi, care în acest mod îşi verificau afacerea.

Timp de un an am lucrat la mai multe saune şi o perioadă îndelungată de timp am lucrat în Londra la Sauna Masage. Toate saunele şi casele unde eram plasată de T.F.T. se aflau în Londra.

Din activitatea de prostituţie determinată fiind de B.(C.)S.D., acesta a obţinut un beneficiu de 5-6.000 de lire, iar T.F.T. a obţinut circa 30-40.000 de lire.

După 1 an şi ceva cât am lucrat pentru T.F.T., întrucât m-am împrietenit cu D.E., am prins curaj şi i-am adus la cunoştinţa acestuia că vrem să plecăm.

Acesta nu a fost de acord şi când l-am ameninţat cu autorităţile, acesta neavând încotro ne-a lăsat să plecă, astfel, cu ajutorul unui prieten al D.E., un cetăţean indian am reuşit să închiriem o cameră într-o casă, am mai muncit o scurtă perioadă de timp în acest fel pentru a obţine bani să ne întoarcem în ţară…”

………….

Activitatea de prostituţie pe care am desfăşurat-o fiind controlată de T.F.T. nu am făcut-o consimţit ci constrânsă fiind moral de către acesta.

Am avut probleme de sănătate, respectiv suferind traume psihice în raport cu activitate de prostituţie la care eram obligată şi ritmul de muncă care îmi era impus.

Ţin să mai menţionez faptul că în momentul când eu eram în Anglia am auzit că şi o altă tânără poreclită AL pitica, organele de anchetă prezentându-mi planşe foto, recunoscând-o ca fiind D.A.M., urma să vină în această ţară tot la dispoziţia lui T.F.T., care urma să practice prostituţia la saune, sau pe case.

Despre venirea acesteia am aflat din dialogurile telefonice pe care le purta T.F.T. cu G.G., M. şi alţi complici ai lor. De obicei acesta se ferea ca eu să aflu faptul că vor să mai aducă din ţară şi alte fete în scop de exploatare sexuală, dar eu am surprins acest dialog telefonic şi întrucât o cunoşteam pe aceasta mi-am dat seama despre cine este vorba.

Mai mult, D.E., pseudonim AL din Iaşi, mi-a spus când mă aflam cu ea în Anglia că T.F.T. a mai încercat anterior să o aducă pe aceasta în această ţară folosind acte false. D.E. mi-a spus că era da faţă în Franţa când AL controlată de T.F.T. şi acoliţii lui a fost identificată de autorităţile franceze cu paşaport fals întrucât era minoră.

Determinat de aspectul că s-a constatat starea de minoritate privind-o pe aceasta, a fost returnată în ţară.

Tot de la D.E. ştiu că AL pitica a fost exploatată sexual în ţară de către alţi complici ai lui T.F.T., respectiv un anume M. din Oneşti.

D.E. a cunoscut-o pe AL Pitica prin intermediul lui D., un văr de-a lui T.F.T..

În perioada cat am practicat prostituţia pentru T.F.T. acesta m-a supravegheat personal, acesta pleca foarte rar în ţară pentru o perioadă foarte scurtă de timp de o săptămână – două.

Personal nu-l cunosc pe G.G., doar am vorbit la telefon cu el când eram în Anglia şi m-a ameninţat.

Pe M. nu-l cunosc personal, ştiu că este din Oneşti şi că în ţară şi străinătate se ocupa cu traficul de persoane”.

9. Martora protejată victimă P.E., conform declaraţiilor date în faţa organelor de anchetă, prin detaliile expuse se identifică ca persoană victimizată sub aspectul infracţiunii de trafic de persoane săvârşită în dauna sa de inc. Ţ.S.C. şi J.T.. Aceasta a renunţat la calitatea de parte vătămată şi a solicitat audierea în sensul aplicabilităţii prev. art. 86¹ C. proc. pen., expunând necesitatea protejării identităţii sale, întrucât îi este teamă de represaliile posibil emise de persoanele cercetate în cauză, întrucât deţine date că acestea sunt persoane violente.

Martora-victimă menţionată a subliniat că în anul 2004, aflându-se în Oneşti, a fost abordată de Ţ.S.C. zis „M.”, care i-a făcut o ofertă de muncă în străinătate ca damă de companie, respectiv în Spania, oraşul Pamplona.

Neidentificând actul de înşelăciune emis în raport cu persO. sa, victima a dat curs iniţiativei lui M. de a pleca în străinătate şi la destinaţie i s-a adus la cunoştinţă de către un anume JJ, aflat în legătură infracţională cu Ţ.S.C., că trebuie să practice prostituţia.

Victima a fost nevoită să se conformeze să presteze sexual, fiindu-i teamă de cei doi traficanţi, deţinând date că Ţ.S.C. este o persoană violentă, astfel întreţinând raporturi sexuale cu clienţi identificaţi în barul unde o angajase JJl.

Aceasta timp de aprox. o lună de zile a întreţinut raporturi sexuale cu 4-5 clienţi pe noapte, concomitent cu determinarea clienţilor la cât mai multe consumaţii, toţi banii obţinuţi din aceste activităţi fiind obligată să-i pună la dispoziţia lui JJ, care îi împărţea cu M.. Mai mult, aceasta a precizat că a pus la dispoziţia acestora circa 10.000 euro.

Aceeaşi martoră victimă a făcut precizări despre cooperarea infracţională pe linia traficului de persoane, dintre inc. Ţ.S.C. zis M., J.T. şi P.O.T.

În declaraţia din instanţă martora a arătat următoarele:

„L-am cunoscut pe inc. Ţ.S.C. în anii 2004, prin intermediul unei prietene care lucra la un bar.

Mă întâlneam aproape zilnic cu inculpatul după ce ne-am cunoscut şi mă întâlneam zilnic cu acest inculpat în momentul în care mergeam la barul prieteni mele.

Prin intermediul unui prieten al inculpatului, am aflat că acesta, respectiv inculpatul se ocupă cu trimiterea de fete în străinătate care urmau să lucreze în baruri de noapte.

După aprox. 1 an de zile, după ce l-am cunoscut pe inculpat, respectiv în anul 2005, am luat iniţiativa de a discuta cu acesta pentru a-mi asigura un loc de muncă.

Acel prieten care mi-a spus de inculpatul Ţ.S.C. este vorba de inculpatul J.T..

Am discutat împreună cu inculpatul Ţ.S.C. la domiciliul acestuia, în acel moment era prezent şi inc. J.T. şi mi s-a promis că voi merge în Spania şi voi lucra într-un club de noapte.

Fac precizarea că în momentul în care am plecat eu aveam paşaport însă cel care s-a ocupat de transport cât şi de cheltuieli a fost inc. Ţ.S.C..

Mi s-a pus în vedere că urmează să achit acel transport din veniturile pe care le obţineam din activitatea ce urma să o desfăşor în Spania.

Am plecat din Oneşti cu maşina personală a inc. J.T., care a mers cu mine până în mun. Deva, unde am fost urcată într-un microbuz şi am mers până în Spania,

Am primit indicaţii înainte de plecare de la inc. Ţ.S.C. cu privire la locul de destinaţie, respectiv până în oraşul Pamplona, mi-a spus că trebuie să mă întâlnesc cu un bărbat, nu mi-a dat numele acestuia, însă în momentul în care am ajuns la destinaţie, am fost căutată de un bărbat care era cetăţean român, nu i-am aflat numele adevărat al acelui cetăţean, însă era poreclit „JJ".

Am fost cazată la un imobil care am înţeles că era a acelui bărbat, unde se aflau alte 5-6 fete, şi acestea erau românce.

Am început activitatea ca damă de companie, însă acel bărbat pe nume .JJ", mi-a spus că trebuie să întreţin raporturi sexuale cu clienţii pe care îi aveam, lucru cu care nu am fost de acord iniţial, însă acea persoană , „JJ” mi-a spus că altfel nu se poate. Până la urmă am acceptat să întreţin raporturi sexuale cu acei clienţi deoarece JJ mi-a spus că trebuie să achit c/val transportului şi să trimit bani acasă, care erau banii mei de buzunar.

Am întreţinut relaţii sexuale în jur de 4-5 clienţi pe noapte, după câte reţin obţineam de la aceştia în jur de 100 - 150 euro bani care la sfârşitul ziRON îi dădeam numitului JJ.

Am practicat relaţii sexuale din luna august până în noiembrie 2005, nu mi s-a spus cât reprezintă c/val cheltuielilor de transport însă toţi banii obţinuţi îi dădeam numitului JJ. Din discuţiile purtate am înţeles că o parte din bani erau trimişi în ţară inc. Ţ.S.C..

Am auzit aceste discuţii deoarece numitul JJ vorbea la microfon pe internet cu inc. Ţ.S.C..

Am vorbit tot prin microfon pe internet cu inc. Ţ.S.C., am solicitat relaţii de acasă şi fac precizarea că după ce voi reveni în ţară inculpatul Ţ.S.C. trebuia să-mi dea şi mie o parte din banii pe care eu îi obţinusem şi care erau trimişi acestuia de către numitul JJ.

E posibil ca suma pe care am dat-o numitului JJ să se fi ridicat la 10.000 euro, sumă ce a fost trimisă inc. Ţ.S.C., aşa cum am declarat şi la urmărirea penală.

Am plecat după cele 3 luni de zile menţionate deoarece m-am îmbolnăvit, i-am adus la cunoştinţă despre acest lucra numitului JJ care a fost de acord să mă lase să plec.

Nu am primit nici o sumă de bani de la numitul JJ din banii pe care i-am dat acestuia cât timp am stat în Spania.

În momentul în care am revenit în ţară, m-am întâlnit atât cu inc. J.T. cât şi cu inc. Ţ.S.C., aşa cum am arătat în declaraţia la u.p., i-am cerit inc. Ţ.M.A. să-mi dea o parte din banii pe care i-a încasat din străinătate din cei trimişi de numitul JJ, însă acesta a spus că nu are nici o implicare şi nu am primit nici un ban de la acesta. Am discutat şi cu inc. J.T. despre aceşti bani şi acesta mi-a relatat că nu cunoaşte nimic în acest sens.

Aşa cum am arătat în casa unde am fost cazată, se mai aflau şi alte fete, ştiu că şi acestea practicau prostituţia, că banii erau daţi numitului JJ, însă nu cunosc dacă şi din banii aceştia se trimiteau sume de bani inc. Ţ.M.A..

Am înţeles că 2 sau 3 fete din cele aflate în imobilul respectiv au fost trimise în străinătate tot de inc. Ţ.S.C..

Am înţeles, de asemenea, că numita P.O.T. se ocupa de racolarea de fete şi care erau prezentate inc. Ţ.S.C. şi acesta le trimitea în străinătate.

Despre acest lucru am aflat în momentul când m-am întors în ţară. Acest lucru l-am aflat de la numita P.O.T..

Eram prietenă cu inc. J.T. şi l-am auzit de mai multe ori discutând cu P.O.T. iar din discuţiile acestora am înţeles că şi unul şi celălalt se ocupau de racolarea de fete pentru a fi trimise în străinătate, însă personal nu am asistat niciodată la momentul în care cei doi se ocupau efectiv de acest lucru.

Nu ştiu prin intermediul cui acele fete erau trimise în Italia.

Nu mi s-a plâns nici o fată faţă de mine că ar fi fost trimisă în Italia sau în altă locaţie să facă o anumită activitate sau să practice prostituţia.

Eram majoră în momentul în care am plecat în Spania.

Nu am avut nici o înţelegere cu numitul J.T. înainte de a pleca în Spania, nici cu privire la procurarea locului de muncă şi nici cu privire la plata c/val transportului.

O cunoşteam de foarte mult timp pe P.O.T.. Nu mai cunosc alte persoane în afară de P.O.T. şi J.T. că s-ar ocupa de racolare de fete în favoarea inculpatului Ţ.S.C.”

10. Martora protejată/ victimă C.I. – a precizat în declaraţia dată că, pe timpul minoratului, a dat curs ofertei mincinoase de muncă ce i-a fost făcută de inc. Ţ.S.C. zis „M.” şi, în Italia, într-un night club denumit „Las Vegas”, situat în localitatea Bergamo, pentru o perioadă de 2 luni şi jumătate, în anul 2002 a consimţit să practice prostituţia, prestând şi activitatea efectivă de damă de companie în acest bar, astfel punând la dispoziţia patronului italian FA, sume importante de bani, care prezumat au fost împărţite cu recrutatorul din România, respectiv liderul grupării verificate în cauză.

Victima/martor protejat, în declaraţia dată a arătat că a realizat un beneficiu personal lunar de 3.000 - 4.000 euro (consumaţiile pe noapte fiind în cuantum de 100-150 euro, iar prestaţiile sexuale 300-400 euro pe seară), indicând un beneficiu ilicit pus la dispoziţia reprezentanţilor clubului (unul dintre patroni fiind un anume FA) de circa 7.000-8.000 euro pe lună, de la sine înţeles, împărţit cu inc. Ţ.S.C. ş.a., conform înţelegerilor lor.

În acelaşi local, alături de această parte vătămată, în aceeaşi perioadă, lucrau încă 8 tinere românce, dintre care 6 erau din loc. Oneşti, jud. Bacău, fiind indicată şi o anume A.D.F., toate trimise în străinătate pentru scopul ilicit menţionat, de acelaşi inc. Ţ.S.C., zis „M.”.

Aceeaşi martoră a subliniat că, în cursul anului 2005, patronul acestui club, respectiv FA, a fost cercetat penal de autorităţile italiene din Fiorano al Serio, o localitate în apropierea localităţii Bergamo Italia, referitor la condiţiile de legalitate ale angajării şi remunerării tinerelor transferate din România, fiind chemată să dea declaraţii la Tribunalul din Bergamo, aceasta menţionând că a ţinut sub tăcere aspectul de exploatare sexuală materializat în dauna sa de patronul italian şi inc. Ţ.S.C..

11. Martora protejată/victimă M.V. a declarat că în perioada cât era elevă în clasa a IX-a şi avea vârsta de 16 ani, a fost recrutată în anul 2003 prin promisiuni mincinoase de către inc. B.I. zis „C.” şi un alt tânăr, neidentificat din cercetări, în timp ce se afla în discoteca „B.S.” din Oneşti.

Aceştia au abordat-o sub pretextul intermedierii unei întâlniri cu o prietenă a sa din Oneşti, care se afla în Miercurea Ciuc, transportând-o în această localitate, la clubul de noapte „XX” unde i-au precizat că îi pot sigura un loc de muncă alături de prietena sa, pe care a şi întâlnit-o.

În condiţiile în care iniţial nu a perceput regula barului că fetele care lucrează acolo practică prostituţia, a acceptat să rămână la această locaţie patronată de numitul M.T., care îi asigura şi cazarea într-un apartament unde se mai aflau alte 10 fete, doar pentru a obţine beneficii băneşti din activitatea de damă de companie. Ulterior, a aflat că în realitate, scopul transferării ei în această locaţie a fost cel al exploatării sale sexuale, constatând că şi celelalte fete se aflau în aceeaşi situaţie de victimizare.

La 2-3 zile de la momentul sosirii sale în acest club de noapte, a constatat că inc. B.I. zis „C.” şi inc. G.G. erau cei care dobândeau beneficiul material ilicit rezultat atât în urma exploatării ei sexuale, cât şi al celorlalte tinere deja identificate acolo, motivat de faptul că cei doi s-au deplasat personal la clubul de noapte „XX” pentru a controla situaţia fetelor plasate în acest club.

Relevant în acest sens a fost considerat un fragment din declaraţia martorei protejate victimă, redat, după cum urmează:

„…Oferta de muncă consta în salariu de 3 milioane şi C. şi patronul barului mi-au spus că eu doar trebuie să dansez şi să determin clienţii să facă cât mai multe consumaţii. Apreciind că aceştia sunt de bună credinţă, eu am fost de acord să rămân acolo, mai ales pentru că era şi D.E., fapt pentru care patronul Tibi m-a cazat într-un apartament cu trei camere în care erau cazate şi celelalte fete, în total cam 10 fete şi dormeam în paturi supraetajate……..”

Din precizările acestei martore protejate victimă au rezultat indicii certe privind acţiunile violente materializate de inc. B.I. zis „C.” care a ameninţat-o cu pericole iminente privind integritatea sa corporală şi siguranţa familiei sale.

În acest sens relevant a fost apreciat următorul fragment:

„ …………..Eu am refuzat, i-am spus că nu sunt de acord, pentru că oferta lui de muncă era alta, împrejurare în care m-a luat într-un vestiar şi a început să mă ameninţe din nou, spunându-mi că nu am încotro şi trebuie să mă conformez la tot ce îmi solicită el şi patronul.

Până la acel moment eu am întreţinut raporturi sexuale consimţite cu un singur prieten al meu şi nu eram de acord să mă prostituez, dar de teamă, întrucât C. nu înceta cu ameninţările cu moartea, bătaia şi alte pericole privind familia mea, am acceptat să rămân acolo la Miercurea Ciuc să lucrez la bar ca dansatoare şi să practic prostituţia acestuia şi a complicilor lui.

Aşa cum am mai menţionat anterior, la acea vreme aveam 16 ani, părinţii erau plecaţi în străinătate, mă aflam într-o altă localitatea decât cea de domiciliu, nu cunoşteam pe nimeni şi nu aveam cui să cer sprijin pentru a mă apăra de C. şi cei din anturajul lui.

Mai mult, fetele din bar, în special AL, mi-au spus că acesta este foarte violent, că şi ele au fost agresate verbal şi fizic de către acesta, şi că nu am încotro şi trebuie să mă conformez solicitărilor lui.

În anul 2003 din luna noiembrie şi până la fârşitul lunii februarie 2004 am practicat prostituţia cu clienţii identificaţi în bar sau clienţii aduşi de C. în barul XX. În această perioadă aproximez ca au fost 60 de clienţi, cu care am întreţinut relaţii sexuale contra cost, pe seară fiind cam 2-3 clienţi dar nu în fiecare zi. Pentru a întreţine relaţii sexuale cu noi clientul trebuia sa achite la bar o şampanie in valoare de 200 RON şi 200 RON pentru fată, pentru o oră, bani care erau plătiţi tot la bar. Din banii câştigaţi in acest fel noi nu primeam decât două trei sute de RON la sfârşitul lunii şi jumătate din banii de pe consumaţie. Banii de pe consumaţie ii primeam in fiecare dimineaţa de la bar. Banii din prestaţiile sexuale ii primeam de la patronul Tibi şi constatam de fiecare dată ca ne dădea sume mai mici decât cele promise. În acea perioadă lucra la acel club de noapte barmanii Otilo şi cu Cristi iar un individ pe nume Beţi era asociat şi bodyguard şi toţi ştiau şi participau la exploatarea noastră sexuală, mai ales barmanii care încasau banii de la clienţi din prestaţii sexuale. Programul de lucru in acel club de noapte începea seara la orele 20.00 şi se termina dimineaţa la ora 07.00, perioadă in care dansam, determinam clienţii la consumaţie şi bărbaţii care erau interesaţi de sex mergeam cu ei, prestând sexual atât in separeurile clubului sau în hotelurile din împrejurimi. Clienţii care doreau să stea in compania fetelor o perioadă mai îndelungată de timp plăteau mai mult, pentru toată noaptea iar banii îi dădeau tot la bar ca tarif pentru raporturile sexuale de care urmau să beneficieze.

În perioada mai sus menţionată am reuşit sa plec acasă de două ori, in acest sens invocând diferite pretexte, pentru a fi lăsată să ajung acasă. De fiecare dată nu am vrut să mă întorc iar C. mă suna şi mă ameninţa cu violenţe atât asupra mea cât şi asupra familiei mele. Îmi amintesc ca odată m-a găsit în discoteca B.S. din Oneşti a început să mă înjure, m-a tras de păr afară din discotecă şi m-a bătut, lovindu-mă cu pumnii şi cu picioarele peste faţă şi peste corp. Am avut vânătăi pe tot corpul o lungă perioadă de timp şi am stat în casă foarte mult întrucât eram vânată în zona ochilor.

Mai menţionez că am fost sechestrată pentru două zile într-o locaţie controlată de C.. Când mi-am mai revenit m-a luat şi m-a dus iar la Miercurea Ciuc unde am fost exploatată sexual din nou. Eu şi celelalte fete, fiind aproximativ 10, eram cazate de Tibi într-un apartament din Miercurea Ciuc care avea trei camere şi dormeam in paturi supraetajate. Spre sfârşitul perioadei cât lucram la Miercurea Ciuc la un moment dat C. m-a luat pe mine şi alte doua fete şi ne-a trimis pe combinaţie solicitându-ne să întreţinem raporturi sexuale cu un bărbat la o altă zonă decât Miercurea Ciuc. Ţin să menţionez faptul că pentru a ne controla pe mine şi pe fete C. ne înscena fel de fel de situaţii, scoţându-ne pe noi responsabile cu privire la unele împrejurări tocmai pentru a avea controlul asupra noastră, respectiv pentru a reuşi să ne determine să practicăm prostituţia la dispoziţia lui şi a celorlalţi cu care se afla în legătură privind exploatarea noastră sexuala. A existat şi situaţia în care C. pentru a mă controla m-a ameninţat cu pistolul pe care mi l-a pus la cap in timp ce mă aflam în maşină şi mi-a dat cu picioarele în toate zonele corpului de mai multe ori. Ulterior împrejurările pe care mi le-a reproşat mie reprezentând un motiv fals pentru agresiunile asupra mea au fost aplanate de alţi complici ai acestuia încercând în continuare C. să mă determine să mă duc să lucrez din nou la bar la Tibi, eu refuzând. Mama şi tatăl meu care erau în străinătate la acea perioada şi lucrau au aflat doar faptul ca am lucrat, ca dansatoare, in Miercurea Ciuc, ţinând sub tăcere aspectul că am fost exploatată sexual de C. şi alte persoane aflate în legătură cu acesta.

Mai menţionez faptul că de cele mai multe ori când venea C. la barul lui Tibi era însoţit de doi bărbaţi pe nume G.G. şi M. din Oneşti. Despre M. ştiam de la AL – nn. D.A.M. - că a plasat fete în acel bar tot în scop de prostituţie şi presupun că veneau pentru a lua banii câştigaţi de pe urma fetelor. De regulă aceştia se duceau în separeuri sau în birou la Tibi şi discutau, evitând de fiecare data discuţiile în prezenţa noastră.

Tot de la fetele din club am aflat că M. era violent cu cele pe care le controla şi când acesta venea în club acestora le era teamă de el. Mai ştiu că D.E. a fost agresată de C. în discoteca B.S., luând-o la baie forţat a obligat-o la perversiuni sexuale (sex oral) i-a pus cuţitul la gât şi a lovit-o pentru că a refuzat să se întoarcă la clubul din Miercurea Ciuc, unde să continue să practice prostituţia pentru el şi M.. ………”

În declaraţia dată in instanţă martora a arătat că:

„Am solicitat să fiu audiată ca martoră protejată, de frică în special faţă de inc. B.I. zis C.. Am fost ameninţată de acesta în timp ce am fost dusă în oraşul Miercurea Ciuc.

În anul 2003, eram elevă în clasa a IX a. Frecventam cursurile la un liceu din Oneşti, locuiam împreună cu fraţii mei, părinţii fiind plecaţi la muncă în străinătate.

În perioada nov. 2003 – ian. 2004, am fost abordată de către inc. B.I. zis C. în timp ce frecventam discoteca B.S. din Oneşti.

M-a abordat prin intermediul prietenei mele D.E. care îl cunoştea pe inculpat, aceasta a plecat la un moment dat în or. Miercurea Ciuc, iar inculpatul mi-a solicitat să o urmez pe prietena mea.

Revin şi arăt că am fost abordată de inculpat înainte de luna noiembrie 2003, iar la insistenţele acestuia am acceptat să merg după prietena mea D.E. în luna nov. 2003 în or. Miercurea Ciuc.

Am plecat împreună cu inculpatul B.I. în luna noiembrie. fiind însoţiţi şi de un prieten al acestuia pe nume Costel. Am mers la Clubul XX din Miercurea Ciuc.

Aici am găsit-o pe prietena mea D.E.. Am constatat că prietena mea D.E. dansa în bar, mi s-a solicitat şi mie acest lucru cu care am fost de acord. Aveam nevoie de bani, de asta am acceptat să fiu dansatoare şi datorită faptului că prietena mea era dansatoare.

Mi s-a solicitat atât de inc. B.I. cât şi de un anume lucrător de la bar pe nume „Tibi” să mă dezbrac şi să dansez în bar. Lucru cu care nu am fost de acord, însă cei doi au insistat şi am făcut până la urmă acest lucru.

Am primit iniţial suma de 2.000.000 ROL pentru dans şi mai primeam încă 2 milioane de ROL dacă mergeam la bar şi făceam consumaţie împreună cu clienţii.

După aprox. 2-3 zile inculpatul B.I. mi-a spus că trebuie să întreţin şi relaţii sexuale cu diverşi bărbaţi, eu nu am fost de acord, însă inculpatul B.I. a insistat, m-a ameninţat şi a început să mă lovească, solicitându-mi să practic prostituţia. Am început să fac acest lucru, fiindu-mi frică, iar în perioada nov. 2003 – ian. 2004, cred că am întreţinut relaţii sexuale cu un număr de în jur de 50-60 de bărbaţi.

Plata nu mi se făcea mie pentru serviciul făcut, ştiu că se plătea suma de 200 RON noi - c/val unei sticle de şampanii la bar şi 200 RON noi - pentru un raport sexual, bani care erau plătiţi tot la bar. La sfârşitul lunii primeam pentru această activitate de întreţinere de raporturi sexuale în jur de 200-300 RON noi. Aceşti bani îi primeam de la numitul Tibi care era patronul clubului. Am reuşit să plec din acel bar din Miercurea Ciuc în luna decembrie 2003, însă am fost reţinută de B.I. în aceeaşi discotecă B.S. din Oneşti, a început să mă lovească, m-a sechestrat timp de 2 zile într-un apartament, solicitându-mi să mă întorc în oraşul Miercurea Ciuc.

În această perioadă am locuit într-un apartament cu 3 camere în Miercurea Ciuc, eram împreună cu alte fete pe nume AL, Carmen, MM, eram în jur de 10 fete, toate stăteam în acel apartament de 3 camere şi toate practicam prostituţia la barul respectiv.

Am fost dusă chiar la un moment dat şi am întreţinut relaţii sexuale o perioadă în Slănic Moldova, Am fost dusă de inc. B.I..

Am fost ameninţată de mai multe ori cu pistolul de către inc. B.I. odată a făcut acest lucru pentru că i-au dispărut nişte bunuri, însă de mai multe ori am fost ameninţată deoarece eu nu vroiam să mai practic prostituţia.

În această perioadă la barul unde lucram a venit la un moment dat şi nişte prieteni de-ai inc. B.I., respectiv inc. Ţ.S.C. zis M., cât şi un altul Costel, nu reţin să fi venit inc. G.G. acolo, am înţeles că aceştia au venit să ia banii de la patronul Tibi, deoarece şi aceştia au dus fete la bar, şi după câte cunosc M. a adus-o pe o fată pe nume AL.

Am fost de faţă când inc. B.I. a ameninţat-o pe prietena mea D.E. deoarece acesta nu vroia să meargă la Miercurea Ciuc.

Nu cunosc amănunte dacă inc. B.I. sau prietenii acestuia au dus fete în străinătate pentru a practica prostituţia.

Nu pot aprecia ce sumă s-a câştigat în total după ce am întreţinut eu relaţii sexuale.

Am reuşit să plec din oraşul Miercurea Ciuc, i-am spus inc. B.I. că merg acasă, însă de fapt eu am plecat în străinătate.

Personal nu am discutat niciodată cu inc. Ţ.S.C..”

12. Martora protejată victimă M.L. în declaraţia dată a expus date de detaliu privind activităţile ilicite desfăşurate de gruparea infracţională obiect de cercetare în cauză, mai mult decât elocvent, prin precizările sale, conturează tabloul infracţional pe specificul de traficare şi exploatare de tinere minore şi majore, plasate în ţară şi străinătate de către inculpaţi în scopul obţinerii de beneficii material ilicite substanţiale, totodată oferind informaţii şi despre alţi complici care făceau parte din acest grup ilicit şi se situau la nivele inferioare în ierarhia grupului, indicând pe numiţii Copăcel, Mărcuţ, B.(C.)S.D.).

Această martoră a apreciat că are cunoştinţă despre faptul că inc. Ţ.S.C., încă din anul 2002, desfăşura activităţi de recrutare şi exploatare sexuală de tinere, iniţial în ţară, ulterior în străinătate, şi că la un moment dat a ajuns să deţină zone personale de influenţă, în special în Italia, privind plasarea de tinere pe piaţa prostituţiei din această ţară, colaborând în acest sens cu inc. G.G., cu C. (nn. B.I.) şi CH.

Martora a subliniat faptul că cei susmenţionaţi recrutau fete, atât din Oneşti cât şi din comune şi sate limitrofe, prin oferte de muncă mincinoase - promiţându-le slujbe ca şi baby-sitter, ospătăriţe în baruri, cameriste, bine plătite şi că le asigură şi condiţii de cazare.

Această martoră a emis informaţii referitoare la alte maniere de abordare a victimelor, în sensul că unele tinere erau aservite sentimental de membrii grupării, pentru a obţine consimţământul acestora de a se pune la dispoziţia traficanţilor, sau le ofereau diferite cadouri (parfumuri, bijuterii etc.) sau le promiteau o aşa zisă protecţie în condiţiile în care acestea întâmpinau situaţii problemă privind persO. lor.

Relevant în acest sens a fost considerat următorul fragment din declaraţia martorei protejate victimă M.L., redat după cum urmează:

„……..De regulă M., G.G. şi C. dădeau bani la complicii lor pentru a reuşi să controleze tinerele pe care vizau să le exploateze, pentru a le scoate în oraş, pentru a le face diferite cadouri, pentru a le face diferite cadouri, astfel ca acestea să creadă că este cea mai bună alegere pentru ele să iasă din situaţia financiară în care erau.

De regulă G.G. se ocupa de recrutarea de fete mai voalat susţinând financiar demersurile de convingere a fetelor să răspundă solicitărilor lor, în discoteci le promitea oferte de muncă şi le promitea sprijin că dacă sunt persoane care le pot crea probleme, le spunea că el le va apăra şi simplu fapt a expunerii informaţiilor că este protectorul ei crea eventualului bărbat interesat o teamă.

Au existat şi situaţii în care G.G. întreţinea relaţii sexuale cu acestea promiţându-le fel de fel de beneficii financiare, aceasta pentru că el era însurat şi fetele o cunoşteau pe soţia acestuia. Mai mult, în condiţiile în care fetele erau greu de controlat şi convins să se pună la dispoziţia lui şi a lui M. le aducea la soţia sa pentru a le convinge că el le oferă o viaţă frumoasă şi lipsită de greutăţi financiare.

De regulă G.G. şi C. mai făceau şi anumite scenarii, în sensul că trimitea băieţi la fetele care se aflau în discotecă (în principal Discoteca B.S.) sau cluburi din Oneşti pentru a se lega de ele, după care veneau ei şi se prezentau în ochii lor ca protectori ai fetelor, tocmai pentru a obţine încredere fetele în ei şi a se pune la dispoziţia lor, respectiv să răspundă solicitărilor de a pleca în străinătate unde M. le plasa în zonele lui de influenţă.

În concret, G.G. şi C., în faţa fetelor îi agresa fizic pe acei băieţi puşi tot de ei să se lege de acestea, după care le dădea bani acestora pentru scenariile la care s-au implicat sau îi ajutau în alte situaţii în care aveau probleme. Băieţii care erau interesaţi de fetele pe care le controlau ei şi care astfel le stricau interesele de exploatare sexuală a acestora erau bătuţi de către G.G., C., crunt. Cei agresaţi nu se duceau la poliţie pentru că îi ştiau pe sus-numiţii foarte violenţi şi de obicei poliţia din zonă nu lua măsuri de protejare a acestor persoane vătămate.

Cei care îndrăzneau să facă sesizări la poliţia din Oneşti ajungeau să fie bătuţi şi mai tare de G.G., C. şi alţi acoliţi ai lor………”

Martora a expus detalii şi referitoare la maniera violentă în care acţionau membrii acestei grupări asupra tinerelor pe care le controlau, aspecte ce rezultă fără nici un dubiu dintr-un alt fragment al declaraţiei acesteia, redat astfel:

„………Mai cunosc şi faptul că şi fetele care nu cooperau cu aceştia, ele însele erau agresate fizic şi ameninţate cu moartea sau alte pericole, punându-le interdicţii că nu au voie să meargă pe o anumită stradă, să meargă într-o anumită discotecă. Acest anturaj ameninţa fetele care nu vroiau să mai coopereze cu ei, că le duce la pădure unde le bătea, le obliga le perversiuni sexuale şi după aceste rele tratamente le spunea că, cu alte ocazii în care se mai opun vor fi supuse la acelaşi tratament, astfel reuşind să le intimideze, chiar să le sperie şi în final fetele făceau ce le spuneau ei. ……………….

Am mai auzit că M., care era cel care conducea această grupare, pe unele fete le tatua cu anumite semne, astfel să se ştie de cei interesaţi că sunt fetele lui şi nu trebuie să se atingă nimeni de ele, în sensul de a le acapara pentru diversele lor interese licite sau ilicite……….”

Martora a precizat că şi ea personal s-a aflat într-o posibilă situaţie de victimizare, în condiţiile în care inc. B.I. zis C., i-a făcut în mod insistent o ofertă de muncă ca animatoare într-un night club în Italia, căreia nu i-a dat curs întrucât avea informaţii concrete despre preocupările infracţionale ale acestuia şi ale anturajului său dubios.

În acest sens, a fost redat un fragment al declaraţiei martorei protejate victimă M.L., redat după cum urmează:

„………Eu personal am fost abordată de C. când aveam vârsta de 17 ani şi jumătate, care mi-a făcut o ofertă de muncă ca animatoare într-un night club din Italia, spunându-mi că persoanele lui de legătură din străinătate nu mă vor obliga să practic prostituţia şi dacă vreau să merg cu clienţii o voi face din proprie voinţă, mizând că eu nu o să-mi dau seama datorită stării de minoritate în care mă aflam, în ce situaţie de pericol mă bagă.

C. mi-a promis că-mi asigură protecţie ori de câte ori voi avea probleme, voi obţine un salariu de 2.500 de euro în Italia şi a vrut să-mi facă cadou un lanţ de aur şi un parfum, eu nefiind interesată nici de cadou nici de parfum. Ştiu că acest C. avea un pistol şi îl folosea în diferitele conflicte în care se angrena cu diferite persoane care nesocotea interese lui şi ale grupului din care făcea parte.

C. a insistat în diferitele ocazii unde mă întâlnea în oraş să accept să mă duc în străinătate spunând că vor avea grijă de mine prietenii lui, precizându-mi că el a ajutat multe fete cu oferte de muncă, că eu nu am nici o datorie faţă de el dacă vreau să mă duc acolo. Mai mult, acest C. văzând că eu nu dau curs solicitărilor lui a început să mă întrebe dacă nu cunosc alte fete interesate să lucreze în străinătate ca animatoare şi dacă am informaţii să i le furnizez lui………..”

În instantă martora a arătat că:

„Am solicitat să fiu audiată ca martor protejat de frică in principal de inculpatul C.. Ştiu că are prenumele Ionuţ, nu-i cunosc numele de familie. Fac precizarea că in cursul urm. penale mi s-au prezentat mai multe fotografii judiciare am aflat adevărata identitate a numitului C., s-a încheiat un proces-verbal de identificare şi l-am semnat pe acesta. Am uitat intre timp numele de familie al inculpatului. Începând din anul 2001 in special de la fetele care au fost supuse la exploatare sexuală insă şi din informaţii din oraş in timp ce frecventam anumite baruri şi localuri am aflat de un grup care se ocupa de activităţi de exploatare sexuală a fetelor, grup din care făceau parte mai multe persoane al cărui nume de familie nu-l cunosc, ştiu că li se spunea M., C., G.G. şi alte nume care nu le reţin. Nu pot preciza nici un numele al unei fete care a fost exploatată de grupul respectiv. Revin şi arat că eu cunosc numele acelor fete insă nu vreau să le arăt identitatea lor reală deoarece am făcut parte din acelaşi anturaj şi prin numirea acestora s-ar ajunge la a se afla şi adevărat a mea identitate iar eu nu doresc acest lucru. Din persoanele care le-am menţionat mai sus l-am cunoscut personal pe numitul C.. am luat legătura cu acesta in timp ce frecventam anumite localuri şi cluburi împreună, acesta mi-a propus de mai multe ori să-i fiu prietenă, acesta a insistat iniţial să plec la muncă în străinătate, mi-a spus că dacă vom deveni prieteni îmi va acorda o protecţie deosebită, după ce ne-am cunoscut mai bine acesta mi-a propus să merg în străinătate să practic prostituţia. Am refuzat acest lucru insă atunci mi-a propus să-mi găsească un loc de muncă în ţară, oricum acest loc de muncă nu era in mun. Oneşti şi trebuia să merg in alt oraş deoarece nu dorea să se afle ce voi face eu in locul respectiv. Am înţeles că în străinătate urma să practic prostituţia prin intermediul unei alte persoane insă nu mi-a spus prin ce persoană anume in schimb mi-a dat de înţeles că in România voi practica prostituţia sub ocrotirea lui directă. Am refuzat propunerea făcută de către inculpat insă prin intermediul unei alte persoane am aflat că de fapt dacă voi accepta acest lucra numitul C. se va purta foarte urât cu mine lucru care 1-a făcut şi cu alte fete, nu doresc să spun numele persoanei de la care am aflat acest lucru. De la aceeaşi persoană am aflat că numitul C. se ocupa de racolarea mai multe fete din sate din mun. Oneşti in general le căuta pe cele care aveau o situaţie familială mai deosebită, erau din familii de oameni necăjiţi. Am înţeles că aceste fete erau trimise in ţară, intr-un fel de motel, gen club de noapte şi am înţeles că acestea practicau prostituţia, nu pot să spun in ce locaţii erau trimise acele fete deoarece s-ar ajunge la identificarea mea. De la fete care au fost racolate am înţeles că acestea erau abordate nu numai de numitul C. ci şi de către M., G.G. şi alte persoane din anturajul lor. Nu pot să dau numele nici unei fete care a fost racolată. Nu pot să spun nici un nume din aceste fete. Nu le cunosc doar după înfăţişare nu le ştiu numele de familie in concret. Ştiu că la un moment intre numitul M. şi o anumită persoană pe nume BB a intervenit o ceartă şi cu această ocazie am aflat că numitul M. trimitea fete in Olanda dar şi in alte ţări. Am înţeles că această ceartă de la faptul că numai unul din cei doi dorea să coordoneze activitatea fetele de trimitere in străinătate. În declaraţia pe care am dat-o la unu. penale am menţionat numele mai multor fete despre care am arătat că am cunoştinţă că au fost trimise in străinătate pentru a practica prostituţia, aşa cum am declarat cei care intermedia trimiterea in străinătate erau numiţii C. şi M. insă de acest lucra se ocupau şi alte persoane din anturajul celor doi. Cu o parte din fetele pe care le-am menţionat în declaraţie şi pe care nu vreau să le menţionez astăzi in instanţă, am discutat de mai multe ori, acestea mi-au spus iniţial că sunt încântate de activitatea pe care o desfăşurau în străinătate, majoritatea dintre acestea lucrau în cluburi de noapte, dansau, am înţeles că la un moment dat mergeau şi cu clienţi în camere, dacă la început erau încântate de activitatea pe care o desfăşurau pe parcurs au intervenit neînţelegeri cu privire la bani, au fost lovite şi ameninţate. Am înţeles că acest lucru erau făcute de persoanele de legătură pe care numiţii C., M. şi BB le aveau in străinătate. Aşa cum am arătat şi în declaraţia dată la u.p. numiţii C., M. şi G.G. erau cunoscuţi in zona mun. Oneşti cu purtări violente, am discutat şi cu cele 3-4 fete care veneau din străinătate, mi-au spus că au fost lovite şi tăiate pe corp de aceste persoane deoarece fetele au încercat să fugă din localul respectiv. După câte reţin perioada când am fost racolată de numitul C. şi mi-a propus să lucrez, fie in străinătate, fie in ţară s-a întâmplat in anul 2005.

De această activitate a persoanelor sus menţionată ştiu de aprox. 10 ani. Fac precizarea că în momentul când am fost racolată de numitul C. cunoşteam deja cu ce se ocupa acesta, iniţial inculpatul s-a purtat frumos cu mine şi în momentul când mi-a propus să practic prostituţia mi-a confirmat de modul său de comportare. Personal nu-l cunoşteam pe numitul C. în anul 2005 ci doar îl ştiam din anturaj îl mai văzusem anterior. Personal am mers la organele de poliţie în momentul când am aflat că se fac cercetări.”

Această martoră, consultând planşe foto ce i-au fost puse la dispoziţie de organele de anchetă a indicat ca victime sub aspectul traficării şi exploatării sexuale de către această grupare pe numitele: C.A., P.M., B.A., R.R., o altă tânără LI, B.C., S.R., P.L.A., G.M., B.L., A.B., D.A.M.. De asemenea face referire şi la numitele D.L., I.A., T.S. care practicau consimţit prostituţia în străinătate în colaborare cu inculpaţi menţionaţi şi alţi complici ai acestora.

În cauză au fost audiaţi martori în contextul aplicări dispoziţiilor art. 86¹ C. proc. pen., raţiunile stabilite de lege ca ipostaze de protecţie fiind invocate de aceste persoane, care au cunoştinţă de activităţile desfăşurate de către învinuiţi pe linia traficului de persoane.

1. Martora protejată P.T., a expus în declaraţia dată informaţia că are cunoştinţă că în cursul anului 2005 i-a identificat pe numiţii Ţ.S.C. zis M., J.T. zis „Bucureşteanul”, G.G., în locuri publice, baruri şi restaurante, locaţii unde recrutau fete, minore şi majore, pe care, prin persoane de legătură, le trimiteau în Germania, Italia şi Austria, unde erau exploatate sexual la dispoziţia acestora.

Totodată, martora a subliniat că, aceste preocupări infracţionale ale susnumiţilor erau de notorietate în mun. Oneşti, aceştia acţionau într-o formă organizată fiind identificat ca şef inc. Ţ.S.C.. Ca şi tehnică de recrutare, aceşti traficanţi atrăgeau victimele cu poveşti iluzorii, oferte de muncă mincinoase, sprijin material şi manipulându-le şi din punct de vedere sentimental.

Aceeaşi martoră a făcut referire şi la aspectul că cei menţionaţi aveau legături cu cetăţeni din străinătate, proprietari de baruri, cu care colaborau în activitatea de exploatare sexuală a tinerelor prealabil racolate şi transferate în străinătate.

Această martoră a expus că are cunoştinţă despre faptul că, în principal inc. Ţ.S.C., G.G. şi J.T., procedau la agresarea fizică a tinerelor, care reveneau în ţară şi voiau să renunţe la activitatea de prostituţie pe care o desfăşurau constrânse pentru ei, detaliind că acestea erau sechestrate în diferite locaţii de pe raza mun. Oneşti, şi ajungeau şi în postura să fie duse în pădure, legate de copaci, dezbrăcate, violate, bătute şi lăsate acolo.

Şi această martoră a făcut vorbire despre aservirea materială a tinerelor cărora traficanţii le suportau cheltuielile ocazionate de deplasarea în străinătate.

De asemenea, martora a precizat că de-a lungul timpului şi până în prezent M., J.T. şi ceilalţi membri ai grupului coordonat de cel dintâi, au recrutat şi transferat în străinătate mai mult de 50 de tinere, printre care şi minore, asigurându-şi beneficii ilicite substanţiale de pe urma exploatării sexuale a acestora şi dintre acestea enumără pe: T.E.A., V.E., I.A.R., O.C., C.R., B.A.M., S.C.M., C.L.C., M.A.C., T.R.M., C.A.D., D.M., S.M.G., B.C., V.A.M., C.B., B.C., R.(M.)D., B.O.C..

2. Şi martora protejată U.I., în declaraţia dată a expus date că la sfârşitul anului 2005 J.T. se ocupa cu recrutarea de fete şi plasarea în străinătate subliniind legătura acestuia privind aceste preocupări infracţionale cu inc. Ţ.S.C., totodată menţionând că victimele vizate a fi exploatate sexual de aceştia erau convinse să se pună la dispoziţia lor prin promisiuni mincinoase sau prin aservire afectivă.

Aceeaşi martoră a expus detalii privind aspectul că fetele transferate în străinătate la dispoziţia traficanţilor în scop de exploatare sexuală, erau obligate să le trimită acestora în mod continuu sume de bani şi în ipostaza neconformării pretenţiilor lor erau ameninţate că le duce în pădure, le violează şi alte asemenea ameninţări.

Martora a mai subliniat colaborarea infracţională cu inculpaţii a numiţilor C.M., A.N.I., M.B., Iorga Ion zis „Moşu”, G.G., C.C. şi M.E. şi indică ca victime exploatate sexual pe următoarele: L.R., D.L., S.D., V.A., P.O.T., B.A.M., R.C., M.S., C.M., H.M.M., F.G.L., M.C., T.D.V., T.A.M., I.A.R., L.I., T.C., S.M.G., G.M.I., P.T., M.A., S.C.M., C.L.C., T.R.M., P.A.M., I.A., P.M., N.G., M.I., C.C.C., G.I., R.R., C.R.L., A.B. şi I.P..

3. Martorul protejat P.L. a expus în declaraţia dată faptul că a luat act direct cu referire la preocupările infracţionale ale unui anume M. (nn. inc. Ţ.S.C.) care în principal era în legătură cu un anume J.T., şi că aceştia au recrutat tinere prin oferte de muncă mincinoase, pe care le-au transferat în străinătate în Anglia, Italia şi Germania, în scop de exploatare sexuală şi că în această activitate s-au implicat, atât concubina primului (nn. I.A.), respectiv soţia celui de-al doilea (nn. Ţ.M.A.), cât şi P.O.T. şi P.A.M., tinere care practicau prostituţia de bună voie, atât în ţară cât şi în străinătate.

Victimele erau aservite material, în condiţiile în care recrutatorii suportau cheltuielile de transport sau serviciile privind eliberarea de paşapoarte, în cazul celor care nu aveau aceste documente şi la destinaţie acestea aflau adevăratul motiv pentru care au fost transferate în afara graniţelor ţării, în sensul să se conformeze să practice prostituţia.

Martora a indicat faptul că din anturajul inc. Ţ.S.C. zis „M.” şi J.T. făceau parte inc. T.F.T., inc. G.G., B.I. zis „C.” şi alţi complici (C.G. şi BB) care recrutau fete din Oneşti, prin false promisiuni de obţinere a unor slujbe în baruri din străinătate, fiind victimizate sub aspectul exploatării sexuale un număr impresionant de tinere.

Tinere astfel recrutate, ajunse în străinătate constatau că au fost induse în eroare cu privire la slujbele promise şi că nu aveau altă posibilitate decât să practice prostituţia. Această martoră oferă detalii despre regulile pe care trebuia să le respecte tinerele plasate de această grupare, în sensul că li se impunea realizarea unui barem exagerat de „consumaţii” pe seară, fiind nevoite pentru a-şi păstra locul de muncă şi pentru a avea cu ce se întreţine în această ţară (Italia) să practice prostituţia cu clienţii care veneau în barurile controlate de patronii complici ai inc. Ţ.S.C. şi J.T..

Aceeaşi martoră a oferit date şi despre comportamentul agresiv materializat de către liderul şi membri grupării infracţionale, sens în care a fost redat un fragment din declaraţia dată de aceasta.

„…………. La nivel local în Oneşti, G.G. era persoana de încredere a lui M., acesta ocupându-se atât cu recrutarea de fete, cât şi cu activităţi de intimidare a acestora, în sensul că se purta violent cu ele, motivat de faptul că nu mai doreau să practice prostituţia sau nu mai trimiteau banii obţinuţi din prostituţie.

În mod regulat M. îl informa telefonic pe G.G. şi îi spunea să aplice corecţii fizice fetelor pe care nu mai reuşea să le controleze. În mod concret ştiu că G.G. şi C., în 2005, aflându-se în Oneşti, şi identificând că AD, care la acel moment se prostitua pentru M. şi T.F.T., dar nu era încă concubina lui J.T., nu le dăduse datoria pe care o avea la ei în urma practicării prostituţiei în Anglia, a fost stropită cu motorină şi ameninţată că i se dă foc dacă nu aduce banii şi nu continuă activitatea de prostituţie pentru ei. Aceasta de teamă s-a conformat şi a continuat practicarea prostituţiei iniţial în ţară la dispoziţia lui M., la cluburi din Miercurea Ciuc, Bârlad, după care a plecat în străinătate şi a continuat această activitate obligată fiind. Ulterior aceasta a devenit ea însăşi recrutatoare pentru M. şi J.T..”

În declaraţia dată în instanţă martora a arătat că:

„Am dat o declaraţie la u.p. declaraţie ce a fost scrisă de mine şi menţin declaraţia pe care am dat-o în cursul urmării penale.

L-am cunoscut pe inc. Ţ.S.C. de foarte mult timp, iniţial îl ştiam sub numele de M., l-am cunoscut la discotecă B.S. din Oneşti.

De asemenea, l-am cunoscut şi pe inc. J.T. prin intermediul numitei P.O.T..

De la numita P.O.T. am înţeles că atât inc. Ţ.S.C. cât şi inc. J.T., se ocupau de racolarea de fete pe care le trimiteau în străinătate pentru ca acestea să practice prostituţia.

Am fost de multe ori de faţă în locuinţa numitei P.O.T. când se purtau discuţii şi când fete erau trimise în străinătate. Cu prilejul acelor discuţii am înţeles că acele fete erau trimise în străinătate pentru a lucra ca dame de companie, în acest sens, trebuia să dea o anumită parte din cheltuieli către inc. Ţ.S.C., şi chiar am auzit când li se propunea acestora să practice şi prostituţia, însă de data aceasta procentul era de 40 % din sumele obţinute.

Am asistat la astfel de discuţii, cu anumite fete, respectiv cu AL, GG ~~ sora ei, SS, CC şi MM, însă nu cunosc numele de familie ale acestora, însă cunosc domiciliile acestora, respectiv: AL şi GG locuiau în com. Caşin, MM şi Cătălin locuiau în Oneşti, şi SS în satul catolic din Oneşti.

De faţă la discuţii, aşa cum am arătat era P.O.T., concubinul acesteia J.T. cât şi inc. Ţ.S.C..

Eu am discutat cu o fată din cele plecate în Italia, respectiv cu AL, mi-a spus că în perioada cât a fost în Italia a fost obligată să întreţină raporturi sexuale, că a fost obligată să facă acest lucru şi că în momentul în care s-a întors în ţară în municipiul Oneşti, a fost căutată şi ameninţată de numitul C. şi inc. Ţ.S.C..

Am discutat şi cu o fată pe nume SS când a venit din Italia, şi aceasta mi-a spus că a fost în Italia, a mers ca damă de companie însă în momentul în care a ajuns acolo a fost obligată să întreţină raporturi sexuale să practice prostituţia.

Am înţeles că aceasta a fost ameninţată de către inc. J.T. telefonic prin intermediul numitei P.O.T..

Ştiau că la un moment dat în Italia se aflau P.O.T., împreună cu sora acesteia, o altă fată pe nume AD, AL, CC, SS, Am înţeles că acestea erau obligate să se prostitueze deoarece nu le ajungeau banii pe care îi obţineau ca dame de companie. Am înţeles că banii erau luaţi de o anumită persoană cetăţean italian pe nume Pausta care le lua banii şi îi trimitea în România, bani care erau trimişi inc. Ţ.S.C. cu care era prieten, acest lucru l-am aflat tot de la numita P.O.T.. Am aflat toate aceste lucruri de la P.O.T. deoarece eram o prietenă veche cu aceasta.

Ştiu că în anturajul inc. Ţ.S.C. se aflau mai mulţi prieteni, respectiv T.F.T., G.G., C., BB şi din informaţiile pe care le obţineam din Oneşti, am aflat că aceştia racolau fete pentru a le trimite în străinătate.

Ştiu că la un moment dat inc. T.F.T. a trimis o fată pe nume AD în Anglia, a rămas în această ţară cam 8 luni de zile, a practicat prostituţia, acest lucru l-am aflat de la numita AD, în momentul în care s-a reîntors din Anglia, acest lucru se întâmpla cu mult timp după ce a venit, cred că era prin 2006.

Am înţeles că după ce a venit din Anglia inc. T.F.T. a trimis nişte persoane care au urmărit-o pe AD şi în momentul în care aceasta a ieşit din scara blocului a fost stropită cu benzină sau motorină şi am înţeles că s-a făcut acest lucru deoarece inculpatul mai avea de recuperat nişte sume de bani de la numita AD.

Ştiu că de teamă să nu i se întâmple ceva numita AD a plecat în Italia, fiindu-i teamă să nu i se întâmple ceva.

După ce a venit din Anglia, AD a lucrat o perioadă la nişte baruri din Miercurea Ciuc unde a fost trimisă de inc. T.F.T. şi Ţ.S.C., unde a dansat în baruri şi a practicat prostituţia. Acest lucru l-am aflat tot de la numita AD.

După aceea inc. T.F.T. s-a ocupat de procurarea unui nou paşaport deşi AD avea interdicţie şi a reuşit să o trimită pe aceasta în Italia.

Ştiu că în Italia AD a fost damă de companie şi a practicat prostituţia.

Acest lucru l-am aflat în anul 2007, în momentul în care am fost la ziua acesteia, venise în ţară din Italia.

Am înţeles că banii pe care aceasta îi obţinea erau trimişi inc. J.T..

În momentul în care am fost la ziua numitei AD erau şi alte două fete al căror nume nu-1 cunosc însă din discuţiile pe care le-am avut am înţeles că acestea trebuiau să plece împreună cu inc. J.T. în Germania.

Cunosc şi pe o fată pe nume GE, care am înţeles că prin intermediul inc. Ţ.M.A. şi J.T. a fost plecată în Italia. Am înţeles că aceasta a fost damă de companie şi a practicat prostituţia. Acest lucra l-am aflat tot de la numita P.O.T.. Am cunoscut-o pe numita GE printr-o cunoştinţă comună al cărui nume nu vreau să-l spun.

Am înţeles că în momentul în care GE a venit în ţară a fost luată de inc. Ţ.S.C. de J.T. şi de fratele acestuia, a fost dusă într-o locuinţă aparţinând inc. Ţ.M.A. unde a fost agresată, i s-au făcut poze indecente cu telefonul mobil şi a fost ameninţată că dacă va reclama ceva la poliţie i se vor afişa aceste poze în municipiul Oneşti.

Cunosc două surori CC şi MM, care locuiau în Oneşti, au fost racolate de inc. J.T., şi prin intermediul inc. Ţ.S.C. au fost trimise în Italia, unde au fost obligate să se prostitueze. Acest lucru îl ştiu tot de la numita P.O.T..

Ştiu că şi surorile AL şi GG au fost recrutate de către T.F.T., au fost trimise în străinătate, de fapt a fost trimisă numai AL, iniţial a fost trimisă în Anglia, i s-a întocmit paşaport fals, a mers prin Spania, însă aici s-a constatat că paşaportul este fals, a fost arestată şi după care a fost trimisă înapoi în ţară.

Mai cunosc pe o fată pe nume DD. Am cunoscut-o pe aceasta într-un bar în Oneşti, am văzut când aceasta a fost lovită, erau mai multe persoane, printre care şi inc. Ţ.S.C. şi I.T., au lovit-o deoarece aceasta nu vroia să meargă cu persoanele respective.

De asemenea, şi numita M.A. a fost trimisă în Italia de către inc. Ţ.S.C. şi J.T., aceasta a fost trimisă împreună cu grupul celălalt de fete, şi ştiu că la fel cu celelalte fete aceasta a trebuit să practice prostituţia, Acest lucru l-am aflat din relatările numitei AL.

Îl cunosc şi pe numitul B.S. ştiu că acesta se ocupa de racolare de fete cât şi cu transportul în Italia, acest lucru l-am aflat de la fete care au plecat cu acesta în Italia, respectiv de la AL. Dintre fetele care au plecat cu B.S. le arăt pe: SS, P.O.T., AL şi AD, însă aici nu sunt prea sigură.

Nu pot să arăt în concret de unde am aceste informaţii întrucât dacă aş da amănunte mi s-ar afla adevărata identitate şi aş avea de suferit în acest sens.

Am această temere deoarece personal am asistat la acte de violenţă, când fetele erau bătute de către inc. Ţ.S.C., G.G. şi C..

Am văzut când sau fost lovite mai multe fete, chiar şl când a lovit-o pe AL, aceasta a fost lovită în toaleta de la discotecă de către C. şi G.G., inculpatul Ţ.M.A. nu era prezent şi lucru acesta a făcut să mă tem.

Am fost ameninţată personal de către inculpatul J.T., în anul 2006 nu vreau să dau în concret data când a avut loc acest lucru deoarece s-ar ajunge la identificarea persoanei mele.

Nu am fost plecată niciodată în străinătate.

Martora protejată P.L., consultând planşa foto de interes judiciar a indicat mai multe tinere care au fost exploatate de acest anturaj de conivenţă, a făcut referire la M.A. (SS), G.L., H.B., C.A.D., surorile L.L. şi L.P., N.G. MM, surorile C.B. şi MM, I.G., surorile D.A.M. şi GG, Ş.A., o anume Ina din Oneşti.

4. Martora protejată D.F. în declaraţia dată a expus detalii privind preocupările infracţionale ale inc. Ţ.S.C. zis M., menţionând faptul că are cunoştinţă că acesta plasa fete în străinătate, în scop de exploatare sexuală, indicând cooperarea sa infracţională cu o anume AD, care iniţial a practicat prostituţia în străinătate pentru el, ulterior devenind soţia acestuia. Despre AD, respectiv Ţ.M.A. martora a subliniat că aceasta controla fetele care practicau prostituţia în cluburi din Italia şi transfera la dispoziţia lui M. importante sume de bani prin WU la dispoziţia acestuia.

Despre inc. Ţ.S.C. aceeaşi martoră a susţinut că a identificat informaţii despre legăturile sale ilicite pe linia traficului de persoane cu G.G., B.M., C. (inc. B.I.), GH şi alţii, toţi fiind cunoscuţi la nivelul oraşului Oneşti, ca persoane violente, protejaţi de autorităţile locale, în sensul evitării responsabilizării penale a acestora, deşi săvârşesc fapte penale grave. Mai mult, aceeaşi martoră a subliniat că are cunoştinţă şi de maniera violentă pe care o emiteau membrii acestei grupări, în raport cu fetele care nu se conformau solicitărilor lor, în sensul că le ameninţau că le duc în pădure, le agresează fizic şi le violează.

În instanţă martora a arătat că:

„Îl cunosc pe Ţ.S.C. de foarte mult timp, eram prieteni apropiaţi şi la un moment dat, întrebându-l de situaţia financiară care era destul de bună acesta mi-a relatat că trimitea fete în străinătate în Italia, în Spania.

Am înţeles de la acesta că trimitea fetele afară pentru a practica prostituţia cât şi ca dame de companie.

Am cunoscut şi o prietenă a inc. care era concubina acestuia şi aceasta mi-a spus că în urmă cu mult timp a fost trimisă şi ea în străinătate şi aceasta mi-a relatat că a practicat prostituţia în străinătate şi mi-a spus că a practicat prostituţia în folosul inc. Ţ.S.C..

Am înţeles că aceasta îi trimitea bani din străinătate pur şi simplu.

Am aflat în momentul în care frecventam cluburile din Oneşti că inc. Ţ.S.C. a trimis mai multe fete în străinătate pentru a practica prostituţia însă eu pot preciza numele acestor fete.

Nu pot preciza numele fetelor de la care am auzit deoarece acestea nu-şi dădeau numele real în timp ce se aflau în club.

Nu am discutat cu nici o fată care a fost trimisă în străinătate despre activitatea avută de acestea în afara ţării.

Nu cunosc persoanele care se ocupau pentru racolarea fetelor către inculpatul Ţ.S.C.

Revin şi arăt că am cunoştinţă de faptul că inculpatul Ţ.S.C. era ajutat de mai multe persoane ca să racoleze fete şi aşa cum am arătat şi în declaraţia dată la urmărirea penală acestea ar fi G.G., B.M., o persoană pe nume BB, C. şi I.G.H.. De aceste persoane am aflat din discuţiile purtate în oraş, nu pot preciza concret de la cine.

Fac precizarea că iniţial nu am vrut să arăt acest lucru deoarece în continuare îmi este teamă deoarece aceste persoane sunt foarte violente.

Mi s-a plâns o fată faţă de mine că s-a purtat violent faţă de aceasta una din persoanele din anturajul lui Ţ.M.A. însă nu pot da nume tot datorită stării de temere.

După câte reţin prin anul 2004, am fost şi eu în Italia, trimisă de inc. Ţ.S.C. şi cu această ocazie am aflat că acesta este prieten cu mai mulţi patroni de baruri din Italia unde erau trimise fete din România, Am discutat cu mai multe fete despre acest lucru în timp ce mă aflam în Italia. Acestea mi-au spus că au fost trimise în Italia de inc. Ţ.M.A., însă nu ştiu dacă acestea au fost şi obligate să se prostitueze.

Am înţeles din discuţiile avute cu fete că dacă nu respectau condiţiile impuse de inc. Ţ.M.A. au fost ameninţate de către acesta.

Personal nu am asistat la astfel de ameninţări.

Am stat în Italia o perioadă de aprox. 3 luni de zile. Cât timp am stat în Italia, am făcut consumaţie, însă nu am practicat prostituţia.

În barul în care mă aflam eu nu se practica prostituţia însă am înţeles că erau fete care făceau acest lucru în afara barului, acestea erau dintre fetele care au fost trimise în locul respectiv de către inc. Ţ.S.C..

Nu pot da nici un nume al fetelor care se aflau în barul respectiv, deoarece am înţeles de la acesta că numele sub care erau strigate nu era cel real, acestea dându-şi numele false.

Eram majoră în momentul în care am mers în Italia.

Nu ştiu ce vârste aveau fetele care erau în Italia în condiţiile arătate.

Declaraţia dată la u.p. este scrisă de mine şi nu mi s-a sugerat ce anume trebuie să scriu.”

5. Martora protejată R.C. în declaraţia dată a confirmat preocupările infracţionale ale lui Ţ.S.C. pe linia traficului de persoane, subliniind aspectul că are cunoştinţă că despre faptul că sus-numitul, de circa 4-5 ani se ocupă cu exploatarea sexuală de tinere, pe care le transferă în Italia, totodată menţionând că victimele au fost racolate de acesta sau alţi complici ai lui din discoteci, şcoli şi zone rurale.

În declaraţia dată în cursul urmăririi penale martora a precizat că personal, G.G. i-a solicitat să-i găsească o fată, înţelegând cu ocazia discuţiilor că acesta vizează să le exploateze în străinătate. Tot aceeaşi martoră a menţionat că are cunoştinţă despre faptul că inc. Ţ.S.C. „… era violent cu fetele pe care le controla, respectiv le exploata sexual, precum şi cu alte persoane din Oneşti, care intrau în contradicţie cu interesele ilicite ale acestuia. De obicei cetăţenii din Oneşti se feresc de acesta şi de complicii lui, unul dintre aceştia fiind G.G., aceştia fiind foarte periculoşi şi autorităţile locale nu reacţionează în sensul tragerii lor la răspundere penală.” (fragmente din declaraţia dată de martora protejată).

Aceeaşi martoră a expus şi faptul că „… este de notorietate în Oneşti faptul că M. se ocupă cu exploatarea sexuală de fete în special în Italia şi că este violent cu acestea. El personal se lăuda că are fete la night cluburi în străinătate pentru prostituţie. Ştiu că M. nu desfăşoară nici o muncă retribuită, era identificat în Oneşti ca o persoană cu bani, ştiindu-se că sunt obţinuţi din exploatarea sexuală a tinerelor”. (fragmente din declaraţia dată de martora protejată).

Cu ocazia audierii în instanţă martora a arătat că nu doreşte să fie audiată deoarece ar putea fi cu uşurinţă identificată de inculpatul Ţ.S.C., pentru motive ce au fost consemnate în procesul verbal încheiat cu ocazia identificării acestuia, motive care, întradevăr nu pot fi arătate datorită unor împrejurări ce ar duce la repercusiuni din partea inculpatului.

6. Martorul protejat I.C.I., în declaraţia dată, în cursul urmăririi penale partea vătămată a arătat că a identificat aspectul că inculpatul Ţ.S.C., respectiv M., se ocupă cu activităţi de exploatare sexuală de tinere în ţară şi în străinătate, începând cu anul 2002. Cu referire la perioada anului menţionat martorul a expus că inculpatul a plecat în Italia şi ulterior a început să caute fete să le transfere în această ţară, unde reuşise să aibă contacte de plasare a victimelor pe piaţa prostituţiei.

Începând cu anul 2003, în această afacere ilicită, a fost cooptat inc. G.G., şi numiţii B.M. şi C.M., în timp acest cerc extinzându-se cu referire şi la alte persoane, care sprijineau acest anturaj infracţional, în acest sens cităm fragmente din declaraţia martorului protejat I.C.I., după cum urmează:.

„În perioada anului 2003 şi ulterior, o perioadă de 2-3 ani, toţi cei menţionaţi recrutau fetele prin promisiuni mincinoase spunându-le că le găseşte de lucru ca chelneriţe sau cameriste în Italia şi după ce reuşea să le convingă să meargă în această ţară le obliga să practice prostituţia.

Am aflat că tinerele care nu se conformau solicitărilor lor erau bătute şi ameninţate cu diferite pericole privind persoana lor şi a familiilor lor.

Ştiu că au fost şi situaţii când ameninţările au fost transpuse în fapt, în sensul că, atât în Italia cât şi în ţară au fost fete, care au fost bătute de B., G.G. şi M. pentru că nu colaborau cu ei pentru a practica prostituţia pentru aceştia.

Când M. revenea în ţară se instala teroarea în Oneşti privind percepţia tinerelor din zonă, pe care le lua cu „japca”, le abuza sexual, le bătea, în condiţiile în care nu reuşea să obţină controlul asupra acestora.

……………………..

Pe unele dintre tinere aceşti traficanţi reuşeau să le sechestreze în Oneşti, după care le transferau în Italia, fiind transportate, în principal de B. şi când M. era în ţară le ducea personal în Italia. Şi M. şi B., fetele prealabil recrutate le ţineau în apartamentele lor din Oneşti. Aceştia căutau tinere spre exploatare sexuală, atât în Oneşti, cât şi din alte localităţi, cum ar fi Cluj, mizau pe situaţiile dezavantajoase ale acestora, cum ar fi lipsa de experienţă şi de bani şi alte împrejurări exploatabile.

Căutau fete prin şcoli, prin sate, prin discoteci, astfel transferând în Italia, atât minore cât şi majore, le plătea cheltuielile de transport, le făcea paşapoarte când acestea nu aveau, având relaţii la serviciul paşapoarte din Bacău, atât M., cât BB şi G.G.. De regulă, aceştia se deplasau cu fetele personal la Bacău unde le făceau actele în regim de urgenţă pentru a părăsi ţara.”

Acelaşi martor a subliniat faptul că victimele erau controlate de M. când se afla în Italia, şi în lipsa acestuia, pe segmentul extern soţia sa (nn. Ţ.M.A.) le supraveghea determinându-le să practice prostituţia.

Unele fete erau exploatate sexual şi în ţară, martorul exemplificând un bar din localitatea Miercurea Ciuc, relatări care sunt confirmate şi de făptuitoarea P.O.T. în declaraţiile ulterioare date în faţa organelor de anchetă.

Martorul protejat a expus şi unele detalii privind indicarea unor nume de tinere victimizate de această grupare infracţională făcând referire la: O.P. (minoră la momentul recrutării), R. din Oneşti (tentativă de recrutare, activitatea de exploatare sexuală nefiind finalizată întrucât victima a plecat în Bucureşti), o anume O. (minoră la momentul recrutării), P.M., R.A.M., Ş.A. şi B.R..

Martorul a indicat faptul că membrii acestei grupări, implicit şi M., liderul grupării, pe acest segment infracţional, foloseau ca modalităţi de recrutare a victimelor, emiterea atât de promisiuni mincinoase de muncă cât şi exercitarea de constrângeri fizice şi morale sau procedau la aservirea financiară şi sentimentală a acestora.

Martorul a făcut referire şi la impactul social identificat la nivel zonal, pe care îl aveau activităţile infracţionale desfăşurate de această grupare şi că este identificată lipsa de reacţie a autorităţilor competente, detalii fiind expuse rezumativ după cum urmează:

„ ……….. La nivelul localităţii Oneşti sus-numiţii sunt cunoscuţi ca făcând parte din lumea interlopă, au putere financiară şi multe relaţii, nu le este teamă de nimeni, pun taxe de protecţie, sunt recunoscuţi ca recuperatori, cetăţenilor din zonă le este teamă de ei şi am aflat că multe persoane care au intrat în contradicţie cu interesele lor au avut probleme în sensul că au fost agresaţi fizic de aceştia.

Un anume M.C., care are o trupă de dans în Oneşti la Casa de Cultură, a avut probleme cu gruparea acestora, aflând că B.M. şi alţi complici, cu cagule pe faţă, într-o noapte, în cursul anului 2007, perioada de toamnă, au intrat peste el în casă, l-au luat şi l-au dus în pădure, în zona Perchiu şi l-au bătut băgându-l în spital. În grupul acestora era şi un anume N.M. care l-a agresat fizic pe sus-numitul împreună cu ceilalţi. Am înţeles că victima a sesizat autorităţile locale, situaţia judiciară fiind muşamalizată în favoarea agresorilor.”

7. Şi martorul protejat C.V. a expus informaţii care se coroborează cu celelalte depoziţii ale martorilor audiaţi în cauză, în concret subliniind că a identificat aspectul că începând cu perioada anilor 2002-2003 Ţ.S.C., pe care îl cunoştea după porecla „M.” se ocupa cu activităţi de trafic de persoane, victimele vizate a fi exploatate de acesta fiind transferate în principal în străinătate.

Martorul a indicat ca şi zone de exercitare a controlului sub aspectul exploatării sexuale de tinere, localităţi din Italia, cum sunt Brescia, Torino, Bergamo, Salermno, Vicenza, şi din Olanda, fetele practicând prostituţia în folosul grupării atât la stradă, în cluburi, cât şi la vitrine.

Acest martor a expus informaţii privind faptul că M. era deosebit de violent cu tinerele pe care le controla şi îşi asigura disponibilitatea sumelor obţinute de acestea din prestaţiile sexuale.

De asemenea martorul a indicat unele informaţii despre anturajul infracţional al inculpatului Ţ.S.C. zis M., şi impactul acestuia la nivelul oraşului Oneşti, date pe care le redăm parţial, în citat, după cu urmează:

„Lumea interlopă la nivel zonal este alcătuită de mai multe persoane, printre care sunt identificaţi G.G., M., BB, fraţii B., C., V. - cetăţean moldovean, M.A., I.G.H., N.M., CH, M.B., MŞ, T.F.T., B., C.N. - are o reţea de internet şi TV prin cablu în Oneşti - şi alţii, aceştia săvârşesc la nivel zonal fel de fel de infracţiuni, mai mult sau mai puţin grave şi de multe ori autorităţile nu reacţionează şi dacă cetăţeni din Oneşti formulează plângeri împotriva acestora, de obicei cursul sesizărilor se finalizează în modalitatea avantajării lor.

Pentru aceste motive multe persoane care au avut probleme cu aceştia au evitat să mai apeleze la autorităţile locale ştiind că nu le sunt protejate interesele legale. Ştiu că fără motiv un anume Clain a fost bătut de M. în grupul sanitar de la London House şi acesta nu a făcut sesizare ştiind că nu va avea sorţi de izbândă.

În aceeaşi situaţi au fost mulţi alţi cetăţeni care au fost violentaţi de unul sau altul din lumea interlopă zonală şi nu au reuşit să obţină dreptate, întrucât autorităţile sunt în legătură cu agresorii şi primesc bonusuri de la aceştia.”

8. Martora protejată A.M. a expus că are cunoştinţă de faptul că un anume M., din Oneşti „…… se ocupă cu trafic de carne vie, în sensul că trimite în străinătate fete, atât din Oneşti, cât şi din alte localităţi din ţară (Craiova, Bârlad), în principal în Italia, pe care le exploatează sexual…… Mai ştiu faptul că acesta cooperează sub aspectul preocupărilor menţionate cu G.G., în sensul că cel din urmă racola fete pe care le punea la dispoziţia lui M., fiind transferate în Italia, în principal în localităţile Brescia şi Bergamo. Ca modalitate de determinare a tinerelor să plece în Italia, M. şi G.G. emiteau oferte de muncă mincinoase, fetele dădeau curs acestora şi luau cunoştinţă la destinaţie că de fapt trebuie să practice prostituţia în interesul acestora.

Am mai auzit şi faptul că fetele care nu cooperau cu sus-numiţii erau ameninţate unele cu bătaia şi le punea „brişca” (un cuţit), pe care o ţineau de regulă la ei, iar altele erau chiar agresate fizic. Este legendară ameninţarea emisă de M. în raport cu tinerele care nu cooperau sau nu vroiau să mai coopereze cu el sub aspectul consimţirii de a mai practica prostituţia în interesul lui, precum că le duce la pădure, le bate, le abuzează sexual şi le lasă acolo”.

„În iarna anului trecut, de revelion, într-un local, G.G. împreună cu V., au agresat o minoră, (aproximativ în vârstă de 16-17 ani, blondă, înălţime 1,65 cm, slăbuţă), văzând-o personal pe aceasta cu leziuni în zona feţei, nu am fost de faţă la momentul agresiunii, dar am înţeles că aceştia s-au manifestat violent în raport cu aceasta, întrucât nu vroia să dea curs solicitărilor lor de a pleca în străinătate pentru a practica prostituţia. Nu o cunosc personal pe această minoră, atunci a fost prima dată când am văzut-o, ştiu doar că este din Oneşti şi a fost apropiată cu V.…..” (fragment din declaraţia dată de martora protejată A.M.).

9. Şi martora protejată C.M. în declaraţia dată a expus informaţii că are cunoştinţă despre faptul că inc. J.T., racolează tinere în vederea exploatării sexuale în străinătate, luând cunoştinţă despre aceste aspecte în condiţiile în care a lucrat în străinătate fiind trimisă de acesta, ea personal nepracticând prostituţia.

10. Martora protejată R.C. a subliniat aceleaşi aspecte în sensul că inc. J.T. racolează fete din mun. Oneşti şi împrejurimi, pe care le trimite în Italia să lucreze ca dame de companie şi să întreţină relaţii sexuale cu clienţii, în scopul realizării de beneficii de pe urma acestora.

Aceasta prezintă că ea însăşi a primit o propunere de la susnumitul să plece în Italia să lucreze în folosul acestuia la un club, dar această ofertă a fost refuzată. Totodată, aceeaşi martoră, a menţionat că o anume AD, este una dintre fetele care practica prostituţia în Italia şi îi trimitea inc. J.T. bani în mod regulat.

Martora a precizat că ştie din zvon public că inc. J.T. racolează de circa 6 ani fete pe care le trimite în Italia pentru a practica prostituţia la stradă, în scopul realizării de beneficii materiale, menţionând că aceleaşi preocupări infracţionale le are şi un anume T.F.T. zis Turi şi M..

Despre inc. J.T. aceasta a mai precizat că avea obiceiul să se laude peste tot cu violenţa pe care o exercita asupra fetelor racolate şi trimise în străinătate în vederea exploatării sexuale, povestind despre bătăile administrate acestora.

11. Martorul protejat R.D. a precizat că are cunoştinţe despre faptul că Ţ.S.C., zis M., se ocupă cu traficul de persoane încă din anul 2002, plasând tinere pe piaţa prostituţiei din Italia (zonele Brescia, Bergamo) şi Anglia şi că are legături cu cetăţeni albanezi şi sicilieni privind controlul zonelor de influenţă, plasând şi fete „la stradă”. Martorul precizează că victimele erau racolate în principal din zona Oneştiului şi din împrejurimile acestei localităţi şi că M., în această activitate de recrutare, era ajutat de acoliţi de-ai săi, indicând pe S.G., G.G., B.I., zis C.. Martorul mai subliniază aspecte că Ţ.S.C., zis M., era în legătură cu T.F.T., pe segmentul Marea Britanie, privind preocupările de exploatare sexuală de tinere. În acest sens a fost redat un fragment din declaraţia martorului protejat menţionat:

„Am auzit de la alte persoane că în Anglia M. era în legătură cu T.F.T. privind exploatarea sexuală de fete, pe care le duceau la saune în Londra.

O anume tânără din Oneşti, I.A. care a fost dusă în Anglia de către B.(C.)S.D. şi un altul S.V.M., zis N., căsătorit H., a fost ulterior convinsă de G.G. şi T.F.T. să lucreze pentru ei, respectiv să practice prostituţia în această ţară, trimiţând bani în ţară la aceştia, în fiecare săptămână.

În aceleaşi împrejurări T.F.T. şi cu G.G. au mai controlat în Anglia o altă fată care a venit după I.A. şi aceasta lucrând ulterior pentru aceştia, aceasta lucrând anterior la saună, ca prostituată pentru CH şi S.V.M..

Ţin să mai menţionez faptul că în perioada anului 2004 eu frecventam clubul de noapte VV din Comăneşti şi discutând cu nişte fete care lucrau în acel bar ca stripteuse am aflat că D. şi T.F.T. au racolat o tânără din Iaşi, care prealabil a lucrat cu ele, aflând despre aceasta că o obligă să practice prostituţia la o saună din Anglia, în condiţiile în care au transferat-o prealabil din ţară în străinătate prin intermediul unor TIR-uri. E posibil ca acea tânără să se numească D.E., care a fost transferată în străinătate de către T.F.T.. Cel din urmă avea cunoştinţe în Oradea care se ocupau de acte false, nu ştiu prin ce filiere obţinea paşapoarte ungureşti falsificate, atât pentru fete cât şi pentru alţi emigranţi, iar tinerelor pe care viza să le transfere în scop de exploatare sexuală şi nu reuşeau să le obţină acte false le transporta cu TIR-ul, taxa fiind de 3.500 de euro în cel din urmă caz.

Astfel fetele trebuiau să practice prostituţia în străinătate pentru a achita această taxă cât şi alte taxe impuse de ei.

Informaţiile privind exploatarea sexuală a fetelor în Anglia de către T.F.T. şi complici ai lui, printre care şi M., le-am aflat şi de la fetele care lucrau la clubul de noapte VV din Comăneşti.

Clienţii care veneau acolo întreţineau raporturi sexuale cu fetele, iar astfel, sub acest regim de servicii de saună se desfăşura o adevărată activitate de prostituţie, tocmai pentru a nu se identifica acest aspect.

Ţin să mai menţionez faptul că un amic, personal în anul 2006 s-a întâlnit cu M. în Italia, a identificat faptul că acesta plasa fete pe piaţa prostituţiei din Bergamo, identificând 3 fete din Oneşti, despre care am înţeles că M. împreună cu S. şi alt tânăr din Oneşti le-au adus acolo pentru a practica prostituţiei pentru ei, M. fiind cel care controla zona de influenţă sub acest aspect.

Una dintre fetele controlate de M. şi S.G. se numea DD din Oneşti, o fată brunetă, slăbuţă, care ulterior a fugit de la M. cu un cetăţean albanez.

Multe persoane din Oneşti ştiu cu ce se ocupă M. şi complici ai lui, respectiv G.G., C. - B.I., T.F.T. şi am mai aflat şi faptul că, în principal M. şi C. sunt foarte violenţi cu fetele pe care le controlează, identificând aspectul că o anume L.L. din Oneşti a fost tăiată cu cuţitul în mai multe zone, pe pulpa piciorului, o alta O. aflându-se în apartamentul unui anume Artur din Oneşti care făcea tatuaje, a fost în situaţia de a se interveni de către alte persoane prezente, în favoarea ei pentru a nu fi aruncată de M. de la etajul 9.

În legătură cu M., în ultimii ani, respectiv cam din 2006, am aflat că un anume J.T. din Bucureşti, care avea o maşină F., bleu metalizat, cu nr. de Bucureşti, acesta de multe ori venea în Oneşti, recrutau fete pe care le trimiteau în străinătate şi când aceştia se aflau în ţară, fetele transferate în Italia erau controlate de soţia lui M., Ţ.M.A., care avea o maşină M., cu nr. de Italia.

Cei menţionaţi fac parte din lumea interlopă a Oneştiului, sunt foarte violenţi, atât cu fetele controlate de ei pe care le ameninţă şi le agresează fizic, cât şi cu alţi tineri din Oneşti, care nu slujesc intereselor lor.

Regula impusă de M. şi complicii lui cu referire la fetele care nu mai vroiau să se conformeze să practice prostituţia pentru ei, era că le punea taxe, sume mari de bani pentru a le lăsa în pace, fetele astfel, fiind în continuare la dispoziţia lor şi fiind nevoite să se prostitueze în continuare pentru a achita datoriile impuse de ei”.

12. Martorul protejat P.I. în declaraţiile date a expus informaţii cu referire la activitatea infracţionala desfăşurată de G.G., B.I., pe care îl cunoaşte după porecla „C.” şi alţi complici ai acestuia, indicaţi după porecle, care se ocupă cu transferul de tinere în străinătate în ţări ca Italia, Franţa şi Anglia, pe care le exploatează sexual. Martorul face referire la modalităţile de recrutare a victimelor şi predilecţia traficanţilor de a exploata în principal minore pe care reuşeau să le transfere în străinătate prin inducerea în eroare a părinţilor lor, determinaţi să le ofere înscrisuri doveditoare (procuri) care să le asigure accesarea graniţelor statelor tranzitate. De asemenea, acelaşi martor a subliniat că are cunoştinţă despre aspectul că inculpaţii G.G. şi B.I., zis „C.”, împreună cu alţi complici ai lor au transferat în străinătate multe tinere (aproximativ 30-40) recrutate din Oneşti şi comunele învecinate precum: Mănăstirea Caşin, Dofteana, Caşin, Ştefan cel Mare, Căiuţi, Helegiu, Oituz, Gura Văii, şi că aceştia speculau situaţiile de vulnerabilitate în care se aflau tinerele, sub aspectul dificultăţilor financiare, lipsa controlului familial asupra acestora, etc.

13. Martorul protejat R.C.L. în declaraţia dată a expus date despre preocupările infracţionale ale inculpaţilor G.G., B.I., zis „C.”, care încă din anul 2002 au exploatat sexual tinere în localitatea de domiciliu, Oneşti, şi apoi în alte localităţi din ţară, precum Miercurea Ciuc, Slănic Moldova şi alte zone ale ţării, şi că ulterior, urmare a legăturilor infracţionale cu Ţ.S.C., zis M., care a stat mult timp în străinătate, au început să plaseze victime în străinătate împreună în zone de influenţă controlate de cel din urmă. Totodată, acesta a precizat că are cunoştinţă despre faptul că susnumiţii erau violenţi atât cu tinerele care refuzau să practice prostituţia pentru ei, cât şi cu cei care îndrăzneau să intre în contradicţie cu interesele lor ilicite, totodată expunând şi detaliul că aceştia puneau „taxe de şmecher” unor cetăţeni care veneau din străinătate cu bani, în sublinierea acestor aspecte, au fost redate fragmente din declaraţia martorului protejat:

„… aceştia în perioada anilor 2001-2002 au început să se ocupe cu recrutarea de tinere pe care iniţial le-au plasat în Oneşti şi în alte localităţi din ţară precum Miercurea Ciuc, Slănic Moldova, zona de sud a ţării şi chiar şi în capitală.

La un moment dat aceştia au început să plaseze tinere şi în străinătate, ulterior fiind în legătură cu un alt cetăţean, tot din Oneşti, un anume M., respectiv Ţ.S.C..

Despre cel din urmă am aflat multe informaţii că este foarte violent, multor cetăţeni din Oneşti, inclusiv fete, le era teamă de el. Personal am văzut cum M. în Oneşti, aflându-se în discoteca B.S. acum 4 ani de zile, a scos-o de păr din această locaţie şi a târâit-o pe jos în afara incintei şi nimeni nu a intervenit întrucât le era teamă …

Erau cunoscuţi ca violenţi şi C. şi G.G., atât cu tinerele care refuzau să practice prostituţia pentru ei cât şi cu cei care intrau în contradicţie cu interesele lor.

C. şi G.G. cereau drept de şmecher, respectiv identifica persoane care veneau din străinătate cu bani şi fără nici un drept le cerea bani pentru a fi lăsaţi în pace. Pot indica în acest sens pe BX, B., Ine - respectiv C.O.F., B.P.. Aceste taxe erau sume cuprinse între 2.000 şi 10.000 de euro şi de regulă oamenii plăteau întrucât le era teamă de ei.

Aceştia procedau la ameninţarea directă sau prin intermediul telefoanelor persoanelor, care apreciau că-i deranjează, fete sau băieţi din Oneşti, Târgu Ocna şi alte zone apropiate, cu moartea, cu pericole asupra familiei lor.

De regulă pe fetele care nu se lăsau controlate de ei le duceau la pădure, le dezbrăcau, le băteau îşi băteau joc de ele, obligându-le la perversiuni sexuale.

Personal cunosc două fete care au avut probleme cu M., acesta ducându-le la pădure, acestea sunt din Oneşti, o anume CR, I şi A, cea din urmă fiind plecată în Irlanda.

Ţin să menţionez că legăturile infracţionale dintre C. şi G.G. cu M., în principal pe linia traficului de persoane a început în perioada anilor 2001-2002, aceştia recrutau fete pe care le duceau în străinătate. Anterior M. a fost arestat în Anglia 9 ani pentru tentativă de omor, după ce s-a eliberat venea în ţară, stătea perioade scurte de timp 2-3 săptămâni, o lună, după care pleca iar în străinătate începând să aibă legături, în principal în Italia cu persoane care îi creau posibilitatea să controleze anumite zone de influenţă privind piaţa prostituţiei din această ţară. Am înţeles că acesta a avut probleme şi în Italia cu autorităţile, dar nu ştiu date concrete în acest sens şi de regulă îl ajutau albanezii sau marocanii la plasat fete la stradă.

M. plasa fete nu numai la stradă ci şi în cluburi, în acest sens începând să aibă legături cu cetăţeni italieni patroni ai cluburilor de noapte. …

De regulă G.G., C. şi M. recrutau fetele în diferite modalităţi, căutau fete care proveneau din familii fără bani, care nu se înţelegeau cu părinţii, nu aveau unde să stea şi erau lipsite de experienţă de viaţă.

Fetele erau căutate în discoteci, se duceau şi în sate, căutau informaţii despre ele şi când vedea că sunt vulnerabile le acaparau şi chiar le oferea droguri, multe dintre tinere ajungând să facă ce spuneau ei în condiţiile în care deveneau dependente de droguri.

Unele fete erau aservite afectiv, altora le făceau oferte de muncă mincinoase spunând că au cunoştinţe în străinătate care le pot oferi o slujbă ca ospătăriţe, dansatoare în cluburi. Unele dintre fete erau chiar constrânse pentru a da curs solicitărilor lor de a pleca în străinătate, agresându-le fizic şi ameninţându-le cu diferite pericole privind familia lor sau integritatea lor corporală. Au fost fete care nici nu mai ieşeau din casă şi evitau locurile publice pentru a nu se întâlni cu M., C., G.G.. … Mai precizez faptul că M. se ocupa şi cu falsificarea de acte de identitate, având persoane care lucrau pentru el, percepând taxe persoanelor interesate între 1.000-2.000 de euro. Şi fetelor minore pe care vizau să le trimită în străinătate le făcea paşapoarte false, astfel pentru a ajunge la destinaţiile vizate de el. M. controla zone privind piaţa prostituţiei străine şi în Spania, Olanda şi ştiu că în Spania avea o persoană de legătură, respectiv un anume „JJ”, tot cetăţean român din Oneşti care supraveghea fetele plasate acolo. … M. a recrutat şi trimis foarte multe fete în străinătate pe care le-a plasat pe piaţa prostituţiei după ce acesta s-a eliberat din închisoarea din Anglia, nu pot da nume de tinere care au fost exploatate sexual dar pot afirma că au fost aproximativ 70-80 de fete.

Personal am văzut că M. în Olanda plasa fete la vitrine întrucât eu eram acolo în anul 2007 cu o tânără care practica prostituţia tot la vitrine.

La fel şi G.G. şi C. pentru interes propriu şi ulterior în legătură cu M., aproximativ 50 de fete, au recrutat şi trimis în străinătate . …

O perioadă îndelungată de timp acest T.F.T. a stat în Anglia şi ştiu că a început să colaboreze cu M., G.G. şi C. tot de 4 ani, privind plasarea de fete şi în această ţară. Posibil ca legăturile acestora să fi fost şi anterior, dar eu cunosc date cu privire la această perioadă. T.F.T. în Anglia avea legături cu cetăţeni englezi şi indieni care patronau saune unde fetele sub pretextul că efectuau masaje clienţilor, de fapt întreţineau raporturi sexuale cu bărbaţii interesaţi. T.F.T. lua cotă parte din banii care îi producea fetele din activitatea de prostituţie fiind în legătură cu patronii şi de fapt acesta „alimenta” aceste saune cu fete din ţară pe care le recruta personal, prin intermediul fostei lui soţii şi împreună cu M., G.G. şi C.. T.F.T. mai plasa fete în scop de prostituţie şi prin intermediul unor site-uri pe internet, această activitate desfăşurând-o în Anglia. Fetele de regulă erau românce care lucrau şi la saunele tot din Londra şi erau recrutate din ţară de acesta şi de cei cu care se afla în legătură, M., C. şi G.G..

Ştiu că în activitatea de recrutare fete, pe M., G.G. şi C. îi ajuta şi B., respectiv C.C.I., B.M., Copăcel, cei din urmă în cadrul grupului ascultau de primii şi făceau tot ce le solicitau în principal de M. când se afla în ţară şi de G.G. când acesta era plecat”.

Numita P.O.T., audiată în calitate de făptuitoare, a expus detalii cu privire la colaborarea infracţională materializată cu inc. Ţ.S.C. zis „M.” şi inc. J.T., totodată evidenţiind aspectul că s-a implicat în circuitul infracţional forţată de împrejurări, fiind controlată de aceştia prin eventuale situaţii de pericol cu privire la membri ai familiei, în principal fiica sa minoră.

Aceasta a expus informaţii de detaliu, privind preocupările infracţionale pe linia traficului de persoane desfăşurate de această grupare, făcând referire şi la colaborarea ilicită pe care a avut-o personal cu inc. Ţ.S.C. zis M. şi inc. J.T., subliniind că a procedat de această manieră determinată de faptul că a fost ameninţată în mai multe rânduri de către aceştia cu pericole iminente privind persoana sa şi a copilului său minor, actualmente în vârstă de 9 ani.

Mai mult aceasta a menţionat că a fost abuzată sexual de susnumiţii, care au manipulat-o o perioadă îndelungată de timp, detaliind şi aspectul ori de câte ori încerca să se detaşeze de acest cerc infracţional controlat de inc. Ţ.S.C., din care făceau parte şi numiţii C.M. zis BB, C., atât ea personal cât şi familia ei aveau de suferit (ea şi-a pierdut locul de muncă la un moment dat, fratele său a fost bătut sub diferite motivaţii neveridice şi a primit deseori ameninţări privind răpirea copilului) ameninţările culminând cu împrejurarea materializată în care M. a încercat să o arunce de la etajul 9 al unei clădiri din Oneşti, pentru salvarea acesteia intervenind un anume B.N.E..

Făptuitoarea a furnizat, în susţinerea conduitei agresive pe care o expunea inc. Ţ.S.C. zis M., informaţii privind situaţii de victimizare în care s-au aflat şi alte persoane, din care au fost redate în citat următoarele:

„…………Ulterior am mai aflat că a mai declanşat şi alte evenimente de aceeaşi natură vătămătoare, a înjunghiat un avocat - pe nume N.S., care este patronul barului G., a mai bătut fete care au refuzat să practice prostituţia pentru el, eu personal am văzut că a înjunghiat-o pe anume DD cu cuţitul în zona piciorului pe pulpă şi la spate. La momentul când a fost agresată fizic de M. DD se afla în barul G. în calitate de consumatoare. Această DD era din Bacău şi lucra ca dansatoare la barul RO. ... Am înţeles că la un moment dat M. a bătut-o pe această N.G. şi J.T. a pus-o să întreţină raporturi sexuale forţat cu nişte persoane din anturajul lor, când aceasta a revenit din Italia în România. Abuzul sexual asupra acesteia am înţeles că s-a consumat în casă la M. în Oneşti în satul catolic. Mai mult, aceste împrejurări au fost înregistrate pe un telefon de J.T., care ne-a arătat nouă fetelor ca exemplu, respectiv mie, AD, AL, că dacă nu ne conformăm solicitărilor lui şi a lui M. şi a celorlalţi cu care sunt în legătură, vom păţi şi noi la fel. Când am reuşit să vorbesc cu GE am sfătuit-o să meargă la poliţie, aceasta a spus că îi este teamă atât pentru ea cât şi pentru sora ei S, care a fost agresată de M. şi a practicat prostituţia pentru el în Spania. Mai mult am înţeles că J.T. s-a lăudat că-i pune pozele stocate pe telefonul mobil, pe internet, şi această împrejurare determinând-o pe GE să evite să solicite sprijinul organelor de poliţie.”

Făptuitoarea a indicat ca victime ale acestei grupări infracţionale pe numitele: N.G. (recrutată de M.), CC din Oneşti (care a fost recrutată de J.T. şi trimitea bani atât acestuia cât şi lui M.), AD şi GG (care au practicat prostituţia la stradă pentru M.), D.A.M. zis AL (care a practicat prostituţia pentru M. atât în ţară, cât şi în străinătate, în Italia şi Olanda).

Şi numita P.O.T. a expus faptul că inc. Ţ.S.C. zis „M.”, J.T., C.M. zis BB, B.I. zis C., G.G., şi alţi complici ai acestora sunt cunoscuţi ca făcând parte din lumea interlopă a mun. Oneşti, au victimizat multe tinere sub aspectul activităţii de exploatare sexuală, că mulţi cetăţeni din Oneşti au cunoştinţă despre activităţile ilicite ale acestora desfăşurate pe diferite segmente de infracţionalitate, şi că multe sesizări împotriva susnumiţilor nu au avut ca finalitate tragerea lor la răspundere penală.

Faţă de datele coroborate care expun aspectul că numitele P.O.T. şi P.A.M. au practicat prostituţia în ţară cu intermitenţe în anul 2004 şi 2006, la clubul de noapte „XX” administrat de M.T. şi în străinătate în localitatea Parma din Italia la barul de noapte „GC” cu înlesnirea inculpaţilor Ţ.S.C. şi J.T., care le-au asigurat locaţiile unde să desfăşoare această activitate cu condiţia împărţirii beneficiilor financiare obţinute, s-a procedat la punerea sub învinuire a acestora cu referire la infracţiunea de prostituţie conex cu infracţiunea de proxenetism, reţinută în sarcina plasatorilor menţionaţi.

Astfel, audiată ca martoră, în instanţă, P.O.T. a arătat următoarele:

Aşa cum am declarat la u.p. am colaborat mai mult timp cu inculpaţii Ţ.S.C. şi J.T., pe linia traficului de persoane. Am făcut acest lucru deoarece în mai multe rândul inc. J.T., m-a ameninţat în special cu privire la siguranţa fiicei mele B.S.V..

L-am cunoscut pe inc. Ţ.S.C. începând cu anul 2002 - 2003, la Barai RO din Oneşti. L-am cunoscut pe acesta doar în calitate de client, eu lucram în perioada respectivă la barul menţionat.

M-am întâlnit de mai multe ori cu inculpatul la începutul anului 2003, în timp ce eram cu acesta la o masă la barul G. din Oneşti, Nu ştiu de ce inculpatul Ţ.M.A. a făcut o afirmaţie faţă de mine în sensul că „să-mi ţin gura, să nu vorbesc prea mult, deoarece îmi va lua fata şi o va duce la pădure" însă nu a precizat în ce constă acest lucru.

Eu am reluat activitatea la barul RO şi la un moment dat m-am întâlnit cu inc. Ţ.S.C., nu mai reţin exact perioada anului, acesta mi-a propus să plec în Italia, unde urma să practic prostituţia şi i-am spus că nu plec, mi-a spus să am încredere în el şi dacă o să fie nevoie să apelez la ajutorul lui, o va face cu siguranţă. O perioadă de timp nu m-am mai întâlnit cu inc. Ţ.S.C. însă la un moment dat GE să merg în locul respectiv, m-am întâlnit cu inc. Ţ.S.C., acesta era împreună cu inc. J.T.. Atunci l-am cunoscut prima dată pe inc. J.T., cred că era prin anul 2004, - 2005, nu mai reţin exact data, mi-a făcut cunoştinţă cu acesta, şi am fost la inc. Ţ.S.C. C. să întreţinem relaţii sexuale unde chiar am şi făcut acest lucru.

Am întreţinut relaţii sexuale cu cei doi inculpaţi, la un moment dat am vrut să plec acasă, moment în care inc. J.T. a început să mă insulte, să mă înjure.

Am reuşit să plec acasă, însă după câteva zile, la uşă la mine a venit inc. J.T. însoţit de N.G.. Fac precizarea că în această perioadă am fost sunată de mai multe ori de inc. J.T. ca să ia legătura cu mine.

În acel moment inc. J.T., mi-a propus să plec la muncă în străinătate - în Italia, mi-a spus că urma să lucrez la un Club, unde urma să intra în combinaţii cu diverşi bărbaţi iar din beneficiul obţinut să împart jumătate cu acesta. Am refuzat propunerea făcută de inc. J.T., însă după câteva zile, acesta mi-a propus să merg în or. Miercurea Ciuc unde la fel trebuia să lucrez la un bar. Cu acea ocazie inculpatul mi-a propus să merg la Miercurea Ciuc unde urma să lucrez la un bar de stripteas unde urma să intru în combinaţii cu diverşi bărbaţi, şi cu care trebuia să întreţin raporturi sexuale. Am acceptat să merg în Miercurea Ciuc deoarece ştiam că în barul respectiv se află numita D.A.M., care îmi era şi prietenă.

În luna mai a anului 2005 am plecat la Miercurea Ciuc, şi după ce am plecat eu, inc. J.T., s-a mutat în apartamentul în care locuiam în Oneşti, unde se aflau fraţii şi copilul meu. Inculpatul nu m-a întrebat dacă are voie să se mute în acel apartament şi nici fraţii mei nu au reacţionat însă nu ştiu de ce nu au făcut acest lucru.

La Miercurea Ciuc am fost dusă de inc. B.I. pe care l-am cunoscut tot în acea perioadă, şi nu am discutat înainte de a pleca cu inc. Ţ.S.C.. Fac precizarea că inc. B.I. mi-a spus iniţial că dacă voi merge la bar nimeni nu va avea nici o pretenţie de la mine.

Am lucrat o lună de zile la barul din Miercurea Ciuc - Club XX - unde dansam stripteas, făceam consumaţie cu diverşi clienţi şi cu care şi ieşeam şi întreţineam raporturi sexuale. Deşi înţelegerea a fost să primesc 6 milioane ROL, reprezentând salariu şi un procentaj din consumaţie, am constatat că la sfârşitul lunii patronul de la bar mi-a dat doar suma de 3 milioane ROL, l-am întrebat de ce face acest lucru şi acesta mi-a spus că jumătate din bani trebuie să-i dea inc. Ţ.S.C. şi lui B.I., însă fără a specifica ce reprezintă această datorie. Am lucrat la barul respectiv în 2005 - 2006 însă cu unele întreruperi. în bar lucrau mai multe fete 9-12 fete. Ştiu că toate făcea acelaşi lucru ce făceam eu la bar, mai puţin una numita AL, aceasta nu întreţinea raporturi sexuale cu bărbaţi.

În această perioadă cât am lucrat la bar a venit de mai multe ori inc. B.I. de 2 ori inc. J.T., şi o singură dată l-am văzut pe inc. Ţ.S.C. C.

Fac precizarea că cei doi inculpaţi B.I. şi J.T. nu au discutat personal cu mine, însă inc. B.I. mergea la bar se interesa dacă fac consumaţie, şi dacă ies cu clienţii, acelaşi lucru se interesa şi de celelalte fete care lucrau în barul respectiv. Nu am văzut ca inc. J.T. să întrebe acelaşi lucru; Şi de asemenea, şi inculpatul Ţ.S.C. nu a făcut acelaşi lucru.

Ştiu că inc. B.I. a dus la barul respectiv mai multe fete, pe CC din Oneşti, LI din Iaşi, R. din Oneşti. J.T. ştiu că dus în bar pe N.G., I.A., O.A.M. cât şi pe mine.

Ştiu că pe prietena mea D.A.M. a adus-o la bar inculpatul Ţ.S.C..

Fac precizarea că în momentul în care făceam consumaţie cu un client, se plătea de obicei suma de 2 milioane ROL, în cazul în care rămâneam cu clientul respectiv în bar, sumă din care 1 milion ROL rămânea la bar. Iar 1 milion ROL era dat fetei respective însă atunci când se ajungea la înţelegea că acea fată să meargă cu clientul să întreţină raporturi sexuale se achita la bar suma de 3 milioane ROL din care 1,5 milioane ROL rămâne la bar, iar 1,5 milioane ROL rămânea fetei respective.

Fac precizarea că ieşeam cam cu 2 clienţi pe seară, din suma ce mi se cuvenea mie în momentul în care veneam acasă, 50% din bani îi dădeam inc. J.T..

Ştiu că se ţinea o evidentă a acestor consumaţii, B.I. era cel care se interesa de acest lucra deoarece l-am văzut la bar, astfel că ştiam câţi bani trebuie să-i dau inc. J.T..

Am înţeles de la prietena mea D.A.M., că în acelaşi fel proceda şi inculpatul Ţ.S.C..

Ştiu că am renunţat să mai merg la barul din Miercurea Ciuc, am rămas acasă, însă la scurt timp am fost căutată telefonic de inc. Ţ.M.A. S. Cătălin care m-a întrebat de ce nu vreau să mai merg la acel bar, spunându-mi că îmi era bine acolo, însă nu am fost ameninţată telefonic de acesta.

Fac precizarea că în continuare inc. J.T. a rămas să locuiască la mine, şi în momentul în care şi-a dat seama că nu vreau să mai merg la barul din M. Ciuc a început să mă ameninţe, mi-a pus cuţitul la gât, m-a ameninţat că îi va face rău şi copilului meu, chiar l-a luat de la grădiniţă, m-am urcat la el în maşină şi a început să mă ameninţe în acelaşi fel.

Fac precizarea că sora mea P.A.M. a lucrat la barul din Miercurea Ciuc doar 2 săptămâni, fiind trimisă tot de inc. J.T.. A plecat din M. Ciuc deoarece avea un contract pentru a pleca în Elveţia, printr-o firmă din Bucureşti. În Elveţia am înţeles că sora mea lucra tot la un club de noapte, inc. J.T., a reuşit să obţină numărul de telefon de la mine, moment în care a început să o ameninţe pe sora mea, că dacă nu îi va trimite bani îmi va face rău mie. Am înţeles că sora mea a început să-i trimită bani însă nu pot preciza ce sume,

La insistenţele inc. J.T. am acceptat ca în luna iulie 2006, să plec în Italia cu un autocar, eram însoţită de o fată CC care am înţeles că era trimisă tot de inc. J.T..

Am plecat în Italia cu un autocar, am ajuns în Parma unde am fost preluate de către un cetăţean italian pe nume FX.. Acesta a plătit şi c/val transportului şi ne-a dus într-un club de noapte situat în oraşul Parma. Am înţeles de la FX. că se cunoaşte cu inc. Ţ.S.C..

Cât timp am lucrat la barai respectiv am desfăşurat aceeaşi activitate, respectiv dansam în bar, eram şi damă de companie, întreţineam şi relaţii sexuale cu diverşi bărbaţi, procedeul era acelaşi de a plăti consumaţia la bar, iar din suma ce mi se cuvenea, jumătate o trimeteam de obicei lunar, inc. J.T..

Din salariul care ni se cuvenea nouă, jumătate din bani îi lua patronul barului respectiv însă nu pot preciza concret dacă aceşti bani erau trimişi inc. J.T. sau inc. Ţ.S.C..

Am înţeles că iniţial patronul barului nu l-a cunoscut pe inc. J.T. ci doar îl cunoştea pe inc. Ţ.M.A. şi de asta am spus că banii ar putea fi trimişi către Ţ.S.C..

În clubul respectiv erau 40 fete, iar din România cam 10 fete. După ce am început activitatea în barul respectiv, au început să vină mai multe fete, respectiv M.A., D.A.M., I.A., P.A.M., şi R.(M.)D., o parte din acestea au fost trimise de inc. Ţ.S.C. sau de inc. J.T.. Aceste fete menţionate le cunoşteam deoarece anterior au lucrat cu mine la barul din M. Ciuc. Am lucrat iniţial o perioadă de 3 luni în anul 2006, am venit în ţară, după care am revenit la clubul respectiv în luna ianuarie unde am lucrat cam o lună de zile.

Cât timp am lucrat în barul respectiv am văzut că a venit inc. Ţ.S.C. acesta a venit la sora mea, P.A.M., i-a spus acesteia că are de plătit o datorie, fără însă a-i spune de unde provine, am văzut că a discutat cu D.A.M. şi cu I.A., însă nu ştiu ce a discutat cu cele două, iar cu mine nu a discutat.

Când am venit prima oară în ţară, reţin că i-am dat inc. J.T. o sumă de bani în euro, nu mai reţin exact cât anume, ştiu că erau banii pe o lună de zile. Inc. J.T. a aflat că eu da fapt mai primesc şi alte sume de bani din Italia, a început să mă ameninţe, astfel că după câteva zile i-am mai dat acestuia suma de 500 euro. Am fost vizitată de câteva ori de inc. Ţ.S.C., am fost împreună cu inc. J.T. care locuia la mine, la domiciliul acestui inculpat . Am auzit că cei doi purtau unele discuţii însă se fereau să facă aceste discuţii în prezenţa mea, însă ulterior inc. J.T. T, îmi povestea că discuţiile se refereau la faptul că inc. Ţ.S.C., trimitea fete în străinătate făcând referire ia D.A.M. şi N.G., de fapt fiind fetele cu care am şi lucrat cu ele în Italia.

De la sora mea P.A.M. ştiu că inc. J.T. s-a purtat violent faţă de ea, a ameninţat-o, De asemenea, am înţeles de la p.v. D.A.M. că a primit o palmă de la inc. Ţ.M.A. în momentul în care aceasta a refuzat să mai lucreze cu el, însă nu ştiu nimic în concret.

Fac precizarea că am aflat în mod concret de la D.A.M. că a fost lovită la barul RO de către inc. B.I. deoarece aceasta a refuzat să lucreze pentru el. Am fost sunată, de o prietenă când D.A.M. era lovită în baie, după care D.A.M. a venit la mine acasă, am văzut că prezenta urme de lovituri la cap fiind umflată la faţă. Atunci mi-a povestit D.A.M.. că a fost lovită de B.I. deoarece refuzase să lucreze pentru el, spunându-mi că la conflict a fost prezent şi G.G. şi a scos-o pe partea vătămată din mâinile lui B.I.

Am surprins o discuţie telefonică între J.T. şi inc. Ţ.S.C., am înţeles că acesta din urmă racolase nişte fete din zona Tg. Neamţ şi că urma să plece în locul respectiv pentru a le face paşapoarte şi să le trimită în străinătate.

Am înţeles din auzite că inc. Ţ.M.A. se purta violent cu fetele care ştiau de frică. Acesta s-a purtat şi cu mine violent la un moment dat, însă precizez că atunci se afla în stare de ebrietate.

Ştiu că o persoană pe nume I.G.H. ar fi prieten cu inc. Ţ.M.A. şi că acesta din urmă chiar i-a solicitat lui I.G.H. să agreseze fizic pe numita I.A. şi am înţeles că aceasta din urmă întreţinea raporturi sexuale în beneficiul inc. J.T..

Am înţeles de la numita N.G. că a fost lovită de inc. J.T. şi Ţ.S.C. că ar fi obligat-o să întreţină relaţii sexuale cu aceştia, şi chiar au şi filmat scena respectivă, însă nu ştiu exact motivul pentru care au acţionat în acest fel. În timp ce lucram în clubul RO ştiu că inc. Ţ.M.A. S. a venit cu doi cetăţeni italieni, însă nici unul dintre ei nu era dintre cei la care am lucrat în Italia.

Iniţial nu am făcut menţiunile pe care le-am dat în declaraţiile asupra cărora am revenit şi care corespunde cu declaraţia dată azi în instanţă, am negat anumite fapte deoarece îmi era teamă de inc. Ţ.S.C., G.G., B.I. şi J.T., deoarece erau cunoscuţi în oraş ca persoane cu atitudini violente.

Am dedus din modul în care s-au desfăşurat faptele având în vedere că inc. J.T. a locuit mai mult timp la mine, că între inculpaţi exista o atitudine de colaborare, că aceştia se ajutau reciproc, astfel pot să menţionez faptul că în momentul în care, de ex, eu arătam că nu mai vreau să desfăşor activitatea la care eram obligată de inc. J.T., acesta mă ameninţa spunându-mi că mă va da pe mâna inc. Ţ.S.C.. De asemenea, consider că această colaborare exista între inculpaţi, deoarece aşa cum am arătam aceştia se sunau şi puneau la punct anumite intermedieri cu privire la racolarea de fete. Nu cunosc pe numita G.C..

Eu am fost condamnată pentru alte fapte de trafic de persoane, însă care nu au legătură cu prezentul dosar.

Eu cunosc din activitatea inculpaţilor susmenţionaţi doar aspectele menţionate în declaraţie.

Fac precizarea că de la numite fete care erau trimise de J.T., am primit sume de bani pe numele meu în timp ce mă aflam în România, şi împreună cu acesta am fost la poştă şi am ridicat banii.

Fac precizarea că o perioadă de timp p.v. D.A.M. a locuit la mine în apartament în municipiul Oneşti.

În Italia, în afară de numitul FX. care m-a preluat în momentul în care am ajuns în oraşul Parma, nu cunosc alte persoane cetăţeni italieni.

Patronul de la Clubul XX din M. Ciuc se numea M.T..

Aşa cum am arătat J.T. racola fete din Tg. Neamţ, însă a făcut acest lucra şi din zona Focşani, însă nu cunosc dacă mergea la vreun bar şi cum se numea patronul barului respectiv.

Reţin că prima declaraţie în prezentul dosar am dat-o în perioada în care a fost arestat inc. Ţ.S.C..

Nu mi s-au adus la cunoştinţă disp. art. 19 din Lg. 679/2001, cu privire la faptul că dacă voi spune adevărul mi se va aplica o pedeapsă mai blândă.

Personal nu am dus fete la club XX din M. Ciuc.

Nu am reclamat la Poliţie că J.T. s-a mutat abuziv în domiciliul meu, eu la acea dată eram deja la M-Ciuc, nu am făcut acest lucru deoarece aveam bănuieli că inc. este ocrotit de organele de poliţie din Oneşti.

…… am depus şi acte medicale şi nu s-au luat nici un fel de măsuri.

Nu am reclamat nici în Italia că am fost obligată să practic prostituţia deoarece am primit telefoane de ameninţate atât de la inc. Ţucă cât şi de la inc. J.T. că îi vor face rău fetei mele,

J.T. a locuit în domiciliul meu începând cu anul 2005, cam un an de zile, nu am fost prieteni şi nu am trăit în concubinaj cu acesta, am avut doar relaţia care am relatat-o în declaraţie.”

situaţia de fapt a rezultat, Potrivit judecătoriului fondului, din următoarele mijloace de probă:

- declaraţii parte vătămată D.A.M., procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto, prezentate părţii vătămate D.A.M., raport de evaluare psihologică a părţii vătămate D.A.M. emis de I.P.J. Bacău - Serviciul de management resurse umane, declaraţii parte vătămată J.A.M. şi procesele-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto, declaraţii parte vătămată R.(M.)D. şi procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto, declaraţii parte vătămată P.F, declaraţii parte vătămată C.G. şi procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto, declaraţii parte vătămată M.A., declaraţii parte vătămată V.C., declaraţii parte vătămată B.L., proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat P.E. şi procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto.

- proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat C.I. şi procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat M.V. şi procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat M.L.; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat P.T.; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat U.I.;

- proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat R.C. şi procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat P.L.şi procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat D.F. şi procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat C.M. şi procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat R.C..

- proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat I.C.I.; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat C.V.; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat A.M.; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat R.D.; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat P.I.; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat R.C.L.; declaraţia martorei B.S.E. şi procesul verbal de recunoaştere după planşe foto; declaraţii martori: AAA, D.A.M., Ş.C., U.A., G.M., M.I., J.M., P.L. (zis B.), L.V., M.T., V.Z., I.C.A., T.B., B.I.R., K.H., M.A.G., B.S., P.V.A., P.A.M.;

- declaraţii martori în apărare:

- planşă foto conţinând persoanele identificate de martora P.V.A.

- procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto, prezentate martorului U.A.;

- procese-verbale de confruntare

- raport de expertiză grafică asupra înscrisului litigios contractul de muncă încheiat de persoana juridică SC club XX cu angajata D.A.M. şi contract individual de muncă al acesteia în xerocopie

- declaraţii făptuitor/învinuit P.O.T.

- proces-verbal şi acte doveditoare depuse la dosar de P.O.T. coroborate cu declaraţii inculpaţilor Ţ.S.C. zis M., G.G., T.F.T., B.I. zis C.

- proces-verbal privind verificările efectuate referitor la mijloacele de transport utilizate de membrii grupării la transportarea victimelor în străinătate

- proces-verbal privind verificările efectuate cu privire la SC S. SRL;

- procese-verbale privind intrările ieşirile victimelor cu autoturisme aparţinând societăţilor administrate de membrii grupării

- datele furnizate de ORC privind SC S. SRL;

- adresa către ORC şi relaţiile furnizate de această instituţie cu privire la societăţile deţinute de inc. Ţ.S.C.;

- relaţiile furnizate de ORC cu privire la societăţile deţinute de inc. J.T.;

- cupoane de transfer de bani şi chitanţele WU aferente - privind primirea/expedierea unor sume de bani din străinătate de către membrii grupării;

- adresă şi verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin B.C.R.;

- adresă şi verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin Banca L. România;

- adresă şi verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin Banca C.;

- adresă şi verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin A.B.N. A.;

- adresă şi verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin I.N.G.;

- adresă şi verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin H.V.B.;

- adresă şi verificări privind transferurile de bani efectuate de către Banca R.;

- adresă şi verificări privind transferurile de bani efectuate de către Banca E.;

- adresă şi verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin Banca R.;

- adresă şi verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin Banca T.;

- verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin banca RF - sistemul WU;

- verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin sistemul M.;

- verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin Banca B. - sistemul WU;

- verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin sistemul TX;

- verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin Banca V. România;

- verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin B.C.R. Oneşti;

- verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin Compania Naţională PR SA;

- verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin Banca CE;

- adresă de la Primăria mun. Oneşti privind bunurile proprietate deţinute de membrii grupării;

- adresă ORC referitoare la societăţi deţinute de inc. J.T.;

- procese-verbale privind redarea în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de J.T. interceptate în baza autorizaţiei cu nr. AB/2006 emisă de Tribunalul Bacău;

- procese-verbale privind redarea în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de J.T. interceptate în baza autorizaţiei cu nr. AC/2006 emisă de Tribunalul Bacău;

- procese-verbale privind redarea în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de J.T. interceptate în baza autorizaţiei cu nr. AD/2007 emisă de Tribunalul Bacău;

- procese-verbale privind redarea în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de J.T. interceptate în baza autorizaţiei cu nr. AE/2007 emisă de Tribunalul Bacău;

- procese-verbale privind redarea în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de J.T. interceptate în baza autorizaţiei cu nr. AF/2007 emisă de Tribunalul Bacău;

- procese-verbale privind redarea în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de J.T. interceptate în baza autorizaţiei cu nr. AG/2007 emisă de Tribunalul Bacău;

- procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiei nr. AH/2007, purtate de inc. Ţ.S.C.;

- procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiei nr. AI/2008, purtate de inc. Ţ.S.C.;

- procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiei nr. AJ/2008, purtate de inc. Ţ.S.C.;

- procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiei nr. AK/2008, purtate de inc. Ţ.S.C.;

- procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiei nr. AC/2006, purtate de G.G.;

- procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiei nr. AD/2007, purtate de G.G.;

- procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiei nr. AE/2007, purtate de G.G.;

- procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiei nr. AM/2007, purtate de G.G.;

- procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiei nr. AN/2007, purtate de G.G.;

- procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiei nr. AR/2007, purtate de G.G.;

- procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiei nr. AP/2007, purtate de G.G.;

- procese-verbale de efectuare a percheziţiilor domiciliare şi informatice;

- declaraţii martori asistenţi la percheziţiile domiciliare: Ţ.M., S.C.O., A.G.

- copie contract de muncă a părţii vătămate D.A.M.;

- raportul de expertiză grafic aferent;

- procesul verbal de analiză şi harta relaţională I;

- harta relaţională II;

- rapoarte de expertiză - teste poligraf;

- verificări în baza de date intrări/ieşiri din ţară pentru inculpaţi;

- comisie rogatorie internaţională – Italia;

- copie rechizitoriu nr. 5D/P/2004 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea;

- copie rechizitoriu nr. 201/P/2004 emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oneşti;

- copie rechizitoriu nr. 56/P/2004 emis de D.I.I.C.O.T. Bucureşti;

În drept, fapta inculpatului Ţ.S.C. zis „M.” a fost considerată ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen prin schimbarea încadrării juridice din art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, părţi vătămate B.L., J.A.M.,R.(M.)D. şi martorele protejate/victime P.E. şi C.I. art. 13 alin. (1), (2), (3) raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 prin înlăturarea prev art. 41 alin. (2) C. pen - persoană vătămată D.A.M. (minoră la momentul traficării), cât şi a infracţiunii prev de art. 7 din Legea nr. 39/2003,

La termenul din data de 21 octombrie 2010 în faţa Tribunalului Bacău s-a pus în discuţie schimabarea de încadrare juridică din art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, în art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen părţi vătămate B.L., J.A.M., R.(M.)D. şi martorele protejate/victime P.E. şi C.I. - şi din art. 13 alin. (1), (2), (3) raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea prev art. 41 alin. (2) C. pen în infracţiunea prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3) raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 prin înlăturarea prev art. 41 alin. (2) C. pen . – parte vătămată D.A.M. (minoră la momentul traficării), fapta lui Ţ.S.C. constând în aceea că începând cu anul 2003 a pus bazele unei grupări infracţionale organizate cu o structură ierarhizată în cadrul căreia se identifică ca lider, din care făceau parte mai mulţi membri - inc. G.G., B.I., T.F.T., având reprezentarea neechivocă a apartenenţei sau sprijinirii acestui anturaj de conivenţă - a recrutat direct sau indirect în modalităţi incriminate penal - promisiuni mincinoase de muncă, constrângere fizică şi/sau morală, a plasat în ţară şi/sau străinătate pe piaţa prostituţiei - pe persoanele vătămate D.A.M. (minoră la momentul traficării), B.L., J.A.M., R.(M.)D. şi martorele protejate/victime P.E. şi C.I. în scop de exploatare sexuală prioritar scopul ilicit fiind materializat, astfel obţinând la dispoziţia sa şi a acoliţilor săi importante beneficii financiare ilicite. De menţionat că partea vătămată J.A.M. a fost recrutată de inc. Ţ.S.C., intermediat prin aportul infracţional al făptuitoarei L.(V.)T., exploatarea sexuală a acesteia nefiind finalizată întrucât nu s-a reuşit transferul victimei în străinătate.

De asemenea fapta aceluiaşi inculpat care, în perioada anilor 2004-2006 a înlesnit practicarea prostituţiei de către P.O.T. şi P.A.M., în cluburi de noapte din ţară şi străinătate, având beneficiul unor conexiuni ilicite cu persoanele care gestionau aceste locaţii, obţinând astfel beneficii ilicite de la acestea, a fost apreciată ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism prev de art 329 alin. (1) C. pen..

Fapta inculpatului G.G., care începând cu anul 2003 se identifică ca membru al grupului infracţional organizat condus de inc. Ţ.S.C., desfăşurând în ţară activităţi specifice circumscrise infracţiunii de trafic de minori, asigurând funcţionalitatea acestui anturaj ilicit, sub aspectul recrutării şi implicării în acte de organizare transferului de victime în principal minore în zone interne şi externe pe piaţa prostituţiei, victimizând împreună cu ceilalţi acoliţi părţile vătămate D.A.M. şi martora protejată victimă M.V. (minore la momentul traficării). Implicarea infracţională a inc. G.G. detaliază conform probatoriului că acesta alături de activităţi de recrutare victime direct sau intermediat a desfăşurat şi acţiuni ilicite de constrângere fizică şi morală, asigurând în beneficiul grupului infracţional controlul continuu asupra victimelor şi înlăturarea imixtiunilor unor eventual concurenţi pe piaţa prostituţiei controlate de această grupare, a fost apreciată ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunilor prev de art. 13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen, art. 7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.,

Fapta inculpatului B.I. zis „C.” - care începând cu anul 2003 a aderat la gruparea infracţională condusă de Ţ.S.C. zis M. şi în conexiune infracţională directă cu liderul grupării precum şi cu alţi membri - inc. G.G., T.F.T. - a desfăşurat activităţi de traficare şi exploatare sexuală, victimizând pe partea vătămată D.A.M. şi martora protejată M.V. (minore la momentul recrutării). De menţionat că în cadrul grupării infracţionale acest inc. este identificat ca acţionând prioritar pe componenta criminogenă de constrângere fizică şi morală a tinerelor controlate de membrii acestui anturaj ilicit a fost apreciată ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunilor prev de art. 13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen, art. 7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.,

Fapta inculpatului T.F.T. care începând cu anul 2003 a aderat la gruparea infracţională condusă de Ţ.S.C. zis M. şi în conexiune infracţională directă cu liderul grupării precum şi cu alţi membri - inc. G.G., B.I. - a desfăşurat activităţi de traficare în scop de exploatare sexuală, victimizând pe partea vătămată D.A.M. (minoră la momentul traficării) vizând plasarea acesteia succesiv pe piaţa prostituţiei din Marea Britanie unde avea potenţial de plasare, destinaţie nefiind accesată, în condiţiile în care această persoană vătămată a fost identificată de autorităţi ca pătrunzând fraudulos în punctele de frontieră de stat şi a unor state străine, folosind documente false, impus a fi utilizate de membrii grupării a fost considerată ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunii prev de art. 13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, art. 7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.,

De asemenea fapta inc. T.F.T., care la sfârşitul anului 2003 şi-a asigurat beneficiul ilicit al transferării de către făptuitorul B.(C.)S.D., fost CH, a părţii vătămate V.C. la dispoziţia sa în Anglia, exploatând-o sexual pentru o perioadă de un an şi trei luni pe această victimă, pe care a controlat-o prin constrângere morală a fost considerată ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunii prev de prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 modificată prin Legea nr. 287/2005,.

Fapta inc. J.T., constând în aceea că începând cu anul 2004 a aderat la grupul infracţional organizat condus de coinculpatul Ţ.S.C. zis „M.” şi în cadrul acestuia o perioadă îndelungată de timp a desfăşurat activităţi de recrutare de victime, în diferite modalităţi incriminate penal, pe care le-a plasat prioritar în străinătate în zonele de influenţă controlate de liderul grupării. Au fost identificate ca fiind victimizate sub aspectul traficului de persoane părţile vătămate: P.F., C.G., M.A. şi martora protejată victimă P.E., probaţiunea cauzei indicând că numărul persoanelor vătămate este mult mai mare, însă nu au putut fi audiate întrucât acestea sunt plecate în străinătate s-a apreciat ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunii prev de art art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi de art. 7 din Legea nr. 39/2003,.

Fapta aceluiaşi inculpat J.T., constând în aceea că în perioada anilor 2004-2006 a înlesnit practicarea prostituţiei de către P.O.T. şi P.A.M., în cluburi de noapte din ţară şi străinătate, având beneficiul unor conexiuni ilicite cu persoanele care gestionau aceste locaţii, obţinând astfel beneficii ilicite de la acestea s-a considerat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 329 alin. (1) C. Pen.,

Din examinarea acestor mijloace de probă, specifice aflării adevărului în cazul infracţiunilor privind traficul de persoane prin exploatarea victimelor în scopul obţinerii de foloase din practicarea prostituţiei, a rezultat cu certitudine că, în contextul unor relaţii stabilite în anul 2003, în înţelegere, coinculpaţii din cauză au comis acţiuni prevăzute ca modalităţi alternative în sensul art. 12 şi art. 13 din Legea nr. 678/2001, constând în recrutarea prin înşelăciune (sub promisiunea găsirii unor locuri de muncă), transportul, transferarea, cazarea, găzduirea şi plasarea părţilor vătămate - parte din ele minore în străinătate, constrângându-le fizic şi moral să întreţină relaţii sexuale cu diferiţi bărbaţi, contra unor sume de bani, beneficii pe care şi le-au însuşit, împărţindu-le proporţional participaţiei la activitatea infracţională.

În concret, în intervalul de timp reţinut mai sus conjugându-şi acţiunile şi profitând de situaţia materială precară sau conflictele familiale cu care se confruntau respectivele tinere, inculpaţii au reuşit să le convingă să accepte să lucreze în cluburi de noapte, asigurându-le că vor obţine venituri mari, în baza unor relaţii contractuale licite.

Potrivit atribuţiilor stabilite în cadrul grupului, după racolarea acestora, inculpaţii s-au preocupat pe rând, de obţinerea paşapoartelor, plătindu-le parţial sau în tot transportul, însoţindu-le uneori până la destinaţia finală, unde erau primite de persoane fidele în special inculpatului Ţ.S.C., acesta acţionând ca un adevărat lider a grupului, şi cu care victimele erau ameninţate de ceilalţi colaboratori, dacă acestea nu se supuneau.

Aşa cum s-a mai arătat, limitarea libertăţii de voinţă şi acţiune privind viaţa sexuală s-a realizat, în primul rând, prin reţinerea paşapoartelor, după care, în contextul inexistenţei vreunei surse de venituri, victimele treceau sub persoanele împuternicite de inculpaţi, în special de inculpatul Ţ.S.C. şi desemnate să colecteze sumele realizate de victime.

S-a dovedit de asemenea că, în scopul executării rezoluţiei infracţionale, credibilitatea şi vicierea consimţământului s-au obţinut în unele cazuri chiar de la primirea în locaţiile din străinătate, când, fiind informate fiind asupra scopului real în care a fost racolate şi refuzând să practice prostituţia la stradă, victimele erau ameninţate, lovite şi li se puneau o amendă pentru plata drepturilor cuvenite inculpaţilor.

Pe de altă parte, în situaţia în care avea dubii asupra stăruinţei victimelor în racolarea clienţilor, în prezenţa acestora, inculpatul Ţ.S.C. purta convorbiri telefonice, lăsând să se înţeleagă solicitarea intervenţiei coinculpaţilor, prin acte de presiune, violenţă, ameninţări, acesta purtându-se ca un adevărat lider.

Pe cale de consecinţă faptele inculpaţilor, coordonate în cadrul aceluiaşi grup de către inculpatul Ţ.S.C., au fost apreciate ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunii prev de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi nu se impune schimbarea de încadrare aşa cum au solicitat apărătorii inculpaţilor.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate de tribunal inculpaţilor instanţa de fond a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor, constând în racolarea de fete, promisiunea mincinoasă a obţinerii unui loc de muncă în străinătate, pe care le prelua şi le obliga să se prostitueze; nereuşind să identifice în totalitate actul de înşelăciune, victimele au dat curs iniţiativei inculpaţilor de a pleca în străinătate iar în cazul în care exista vreun gest de opunere inculpaţii se purtau violent, bestial chiar, cu victimele, aşa cum a rezultat din situaţia descrisă mai sus ce a reieşit din depoziţiile acestora.

Victimele au fost nevoite să se conformeze, să presteze sexual, fiindu-le teamă de traficanţi, deţinând date în special că inculpatul Ţ.S.C. este o persoană violentă, însă şi ceilalţi inculpaţi le-au agresat. Acest comportament violent a inculpaţilor a făcut ca multe victime şi chiar martori să ceară audierea ca victime sau martori protejaţi, au refuzat să dea declaraţii de teama inculpaţilor (a se vedea procesul verbal încheiat pentru martorul cu identitate protejată R.C.) sau de teamă, nu s-au prezentat în instanţă, plecând în străinătate tocmai pentru a nu depune mărturie.

De asemenea, se reţine că victimele au întreţinut raporturi sexuale cu foarte mulţi clienţi pe noapte, concomitent cu determinarea clienţilor la cât mai multe consumaţii, toţi banii obţinuţi din aceste activităţi fiind obligată să-i pună la dispoziţia inculpaţilor în condiţiile descrise mai sus, aceştia primind importante sume de bani, acceptând o îmbogăţire pe seama fiinţelor traficate.

S-a motivat de către apărătorii inculpaţilor că aceste victime ale traficului au ştiut pentru ce pleacă în străinătate, respectiv pentru a practica prostituţia. Trebuie avut în vedere, în acest sens că victimele erau forţate să facă acest lucru, că, atunci când făceau cea mai mică opunere erau ameninţate, lovite şi obligate de către inculpaţi şi de către intermediarii acestora să lucreze în folosul inculpaţilor. Nu în ultimul rând a fost avut în vedere mediul social din care proveneau aceste victime, gradul redus de educaţie şi intelect, de condiţiile materiale precare, aspecte de care inculpaţii profitau din plin, astfel încât fapta acestora apare şi mai gravă şi josnică. Fetele erau căutate în discoteci, se duceau şi în sate, căutau informaţii despre ele şi când vedea că sunt vulnerabile le acaparau şi chiar le oferea droguri, multe dintre tinere ajungând să facă ce spuneau ei în condiţiile în care deveneau dependente de droguri.

Unele fete erau aservite afectiv, altora le făceau oferte de muncă mincinoase spunând că au cunoştinţe în străinătate care le pot oferi o slujbă ca ospătăriţe, dansatoare în cluburi. Unele dintre fete erau chiar constrânse pentru a da curs solicitărilor lor de a pleca în străinătate, agresându-le fizic şi ameninţându-le cu diferite pericole privind familia lor sau integritatea lor corporală, profitând şi de situaţiile de dificultate financiară, disfuncţionalităţile de educaţie a victimelor, absenţa sau controlul diminuat în mediul familial, precum şi împrejurările de vulnerabilitate afectivă a acestora, datorată vârstei.

S-a reţinut, din situaţia de fapt, că victimele erau puse în situaţia de a nu avea nici un document asupra lor, de a nu avea bani, aservite prin datorii (contravaloare transport, paşaport, chirii, aşa zisele amenzi) şi uneori ameninţate şi agresate, părţile vătămate nu puteau decât să urmeze conduita ce le-a fost impusă de traficanţi.

A arătat Tribunalul Bacău că s-a mai solicitat de către apărători reţinerea de circumstanţe atenuante, însă instanţa nu a constatat temeiuri pentru care s-ar da eficienţă acestor circumstanţe, o pedeapsă într-un cuantum mai redus de minimul prevăzut de lege nefiind aptă a îndeplini funcţiile şi a realiza scopul pedepsei în contextul în care infracţiunile au fost săvârşite şi al caracterului de fenomen dobândit de acest tip de infracţiuni în ultima perioadă de timp. Aceste infracţiuni de o amploare deosebită aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv demnitatea persoanei, şi chiar sănătăţii acesteia, reprezentând, totodată, una dintre cele mai grave forme ale criminalităţii organizate. În astfel de condiţii, a reduce pedeapsa pentru autorii unor asemenea infracţiuni, cu impact social deosebit, ar echivala cu încurajarea tacită a lui şi a altora la săvârşirea de fapte similare şi cu scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a justiţiei. În plus, asemenea fapte, de gravitatea celor descrise mai sus, neurmate de o ripostă fermă a societăţii, ar întreţine un climat infracţional şi ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii.

S-a avut în vedere şi faptul că inculpaţii nu au antecedente penale, mai puţin inculpatul T.F.T., precum şi atitudinea procesuală negativă a acestora care, fie nu au recunoscut faptele în ciuda probelor evidente, fie nu s-au prezentat în instanţă la termenele fixate (T.F.T. şi J.T.), fie aveau o atitudine sfidătoare faţă de complet, ce excedea cadrul unei apărări legitime (inc. Ţ.S.C.).

În consecinţă, s-a aplicat inculpaţilor pedeapsa închisorii în limitele prevăzute de lege fără a se reţine în favoarea acestora şi circumstanţe personale prev de art. 74 C. pen. aşa cum au solicitat apărătorii acestora, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.

În baza art. 86⁵ C. pen. s-a dispus, pentru inc T.F.T., anularea măsurii suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 15/2007 a Tribunalului Bihor definitivă prin decizia penală nr. 44/A/2008 a Curţii de Apel Oradea.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpaţilor în pedeapsa cea mai grea cu adăugarea unui spor pentru inculpatul T.F.T..

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedepsele aplicate perioadele de reţinere şi de arest preventiv iar pentru inculpatul Ţ.S.C. s-a menţinut şi starea de arest.

În baza art. 71 C. proc. pen. li s-a interzis inculpaţilor exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen..

A reţinut Tribunalul Bacău că aplicarea pedepselor accesorii inculpaţilor trebuie realizată atât în baza articolelor 71 şi 64 C. pen., cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiţionale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. (2) şi art. 20 din Constituţia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România prin Legea nr. 30/1994.

Astfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deţinute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislaţia britanică „interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deţinuţilor condamnaţi, automat, indiferent de durata Condamnării sau de natura ori gravitatea infracţiunii” (aceeaşi concepţie a legiuitorului reflectându-se şi în legislaţia română actuală, n. inst.). Curtea a acceptat „că există o marjă naţională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deţinuţilor poate fi justificată în timpurile moderne şi a modului de menţinere a justului echilibru”, însă a concluzionat că art. 3 din Primul protocol adiţional a fost încălcat, întrucât „legislaţia naţională nu analizează importanţa intereselor în conflict sau proporţionalitatea şi nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deţinut, în orice împrejurare, intră în marja naţională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză şi-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricţii automate impuse deţinuţilor condamnaţi şi se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.

În consecinţă, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adiţional.

Prin urmare, în aplicarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, instanţa nu a aplicat în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a) teza I, ci a analizat în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite sau comportamentul inculpatului.

În acelaşi sens este şi Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. LXXIV din 5 noiembrie 2007, pronunţată într-un recurs în interesul legii, potrivit căreia, dispoziţiile art. 71 C. pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza I - c) C. pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanţei, în funcţie de criteriile stabilite în art. 71 alin. (3) C. pen..

Astfel, natura faptei săvârşite şi circumstanţele producerii acesteia a determinat instanţa a aprecia că aplicarea acestei pedepse accesorii se impune, şi în consecinţă, în temeiul art. 71 C. pen. şi art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional C.E.D.O., a interzis inculpaţilor drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

Tribunalul a constatat incidenţa prevederilor art. 118 alin. (1) lit. b) C.pen cu referire la terminalele telefonice aparţinând inculpaţilor Ţ.S.C. şi G.G., identificate în baza probaţiunii ca fiind folosite prilej al activităţii infracţionale verificate în cauză.

În conformitate cu prevederile art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen cu referire la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, faţă de declaraţiile victimelor, la urmărirea penală cât şi în instanţă, judecătorul fondului a constatat că se impune confiscarea unor sume de bani stabilite în baza probatoriului cauzei ca reprezentând beneficiul ilicit la dispoziţia subiecţilor infracţionali, după cum urmează:

50.000 euro de la inc. Ţ.S.C. rezultaţi în urma exploatării sexuale a părţii vătămate D.A.M. în Olanda;

400 de euro de la inc. Ţ.S.C. rezultaţi în urma exploatării sexuale a părţii vătămate B.L.;

4.500 euro de la inc. J.T. obţinuţi din exploatarea părţii vătămate C.G.;

600 de euro de la inc. G.G. identificat intruziv ca primind această suma de la inc. Ţ.S.C. urmare a colaborării infracţionale a acestora pe linia traficului de persoane.

40.000 lire sterline de la inc. T.F.T. rezultaţi în urma exploatării sexuale a părţii vătămate V.C. în Marea Britanie.

Urmare a activităţii de prostituţie desfăşurată de numita P.O.T. pe segmentul intern şi extern, în locaţiile controlate (clubul XX din loc. Miercurea Ciuc şi clubul de noapte din Parma Italia) de către proxeneţi pe inc. Ţ.S.C., J.T., tribunalul a constatat că se impune confiscarea specială a sumelor de bani puse la dispoziţia acestora de către susnumita, conform art. 329 alin. (4) teza a II-a C. pen. cu referire la art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. după cum urmează:

6.500 RON şi 1.650 euro de la inc. Ţ.S.C.;

1.700 RON şi 9.350 euro de la inc. J.T.

De asemenea, faţă de acelaşi inculpatul J.T., care a obţinut beneficii ilicite din activitatea de prostituţie, desfăşurată şi de numita P.A.M., s-a impus aplicarea dispoziţiei de confiscare menţionate anterior, cu referire la sumele de 300 RON şi 300 euro.

Instanţa de fond a dispus păstrarea ca mijloace de probă a terminalelor telefonice aparţinând inculpaţilor Ţ.S.C. şi G.G., nu se impune confiscarea acestora , având în vedere că acestea nu au fost hotărâtoare la comiterea faptelor cât şi restituirea către aceştia la rămânerea definitivă a hotărârii.

Prezentă în instanţă, partea vătămată D.A.M. a formulat pretenţii civile în cauză reprezentând daune morale, solicitând dezdăunarea sa în raport cu inculpaţii Ţ.S.C., G.G., T.F.T. şi B.I., însumând un total de 110.000 euro, defalcat în funcţie de participaţia penală a fiecăruia după cum urmează: 80.000 de la primul inculpat şi câte 10.000 de euro de la ceilalţi inculpaţi, însă instanţa de fond a considerat că un cuantum de 5.000 de euro este îndestulător pentru a asigura acestei părţi o dezdăunare corespunzătoare suferinţelor fizice şi psihice la care a fost supusă.

Pe cale de consecinţă, în baza art 14, 346 C. proc. pen., art 998 C. civ. au fost obligaţi în solidar inculpaţii Ţ.S.C., T.F.T., B.I. şi G.G. la plata sumei de 5.000 euro sau echivalentul în RON la data punerii în executare, daune morale către partea civilă D.A.M. şi s-a luat act că celelalte părţi vătămate nu s-au constituit părţi civile în cauză.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii Ţ.S.C., G.G., B.I., T.F.T. şi J.T., care au criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie

Apelantul inculpat Ţ.S.C., a criticat sentinţa atacată atât cu privire la latura penală cât şi modul de soluţionare al acţiunii civile.

Pe latură penală, inculpatul a solicitat reducerea pedepselor, deoarece prin hotărârea Tribunalului Bacău s-a aplicat o pedeapsă excesivă.

A învederat un motiv de nulitate a hotărârii, respectiv faptul că individualizarea pedepsei nu s-a făcut în raport de pericolul social, de împrejurările concrete, de declaraţiile inculpatului şi declaraţiile victimei.

A precizat că partea vătămată este condamnată pentru trafic de persoane şi a beneficiat ulterior de o diminuare a pedepsei pentru declaraţiile date la Ministerul Public.

A arătat că partea vătămată care în declaraţiile date la urmărirea penală şi în faţa instanţei de judecată s-a considerat atât de vătămată, avea de fapt propria ei reţea de trafic de persoane, infracţiune pentru care a fost condamnată definitiv.

A menţionat că din datele dosarului rezultă că victima se află în străinătate şi în continuare se ocupă cu aceeaşi activitate, întrucât are o pedeapsă cu suspendare.

Cu privire la partea vătămată P.O.T., a apreciat că sunt îndoieli şi nu se poate vorbi de o incriminare a activităţii inculpatului.

În ceea ce priveşte schimbarea încadrării juridice, s-a arătat că din punct de vedere procedural s-au făcut greşeli, întrucât instanţa de fond a pus în discuţie schimbarea încadrării juridice pentru un anumit articol pentru grup infracţional, deşi era sesizată cu rechizitoriu; astfel că în mod greşit s-a încercat o îndreptare eroare materială a rechizitoriului de către instanţă.

Cu privire la constituirea de grup infracţional, a arătat că s-a reţinut că există un grup infracţional la care chiar şi liderul acestuia aderă.

A apreciat că pentru grup infracţional nu este îndeplinită nicio condiţie, nu este o strategie, nu este o activitate constantă în racolarea şi transportul persoanelor pentru a fi traficate, iar împrejurarea că inculpatul Ţ.M.A. a fost considerat lider de grup nu este dovedită cu nimic.

A arătat că nefiind dovedită această infracţiune, trimiterea în judecată pentru grup infracţional care se ocupă cu traficul de persoane nu se justifică, nu îndeplineşte condiţiile legale se impune achitarea după desfiintarea hotărârii şi reţinerea cauzei spre rejudecare verificând întreg probatoriul administrat.

A învederat că pentru infracţiunea de trafic de persoane, inculpatul Ţ.M.A. este singurul rămas în stare de arest, ceilalţi coinculpaţii fiind puşi în libertate şi a apreciat că nu există nicio diferenţă între motivările instanţei de fond, doar finalul în care pentru inculpatul Ţ.M.A. s-a reţinut un grad de periculozitate dificultate şi faptul că este lider de grup - lucru nedovedit.

A arătat că a fost condamnat ca şi un criminal în serie, întrucât chiar şi la o infracţiune deosebit de violentă nu s-a aplicat o pedeapsă atât de mare, aşa cum rezultă din consultarea practicii judiciare pentru fapte simulare.

A apreciat că inculpaţii au primit o pedeapsă exemplară, întrucât în cauze similare, cu un numar aproximativ egal de victime, au fost aplicate pedepse mai mici de Curtea de Apel Bacău.

A susţinut că cea mai mare pedeapsă aplicată de Curtea de Apel a fost de 6 ani închisoare pentru astfel de infracţiuni de trafic de persoane similare din punct de vedere al victimelor şi a învederat că va depune concluzii scrise, în care va ataşa împrejurări din care rezultă că victime din dosarul de faţă au fost şi în alte dosare, iar acest lucru se perpetuează în mai multe dosare din Moldova.

A arătat inculpatul că procedura este tributară în ce priveşte martorii sub acoperire, întrucât chiar dacă se adresează întrebări, nu există certitudinea a ceea ce se întâmplă dincolo de ecran, martorul fie nu răspunde, fie nu doreşte să răspundă invocând că s-ar deconspira, fie nu se ştie dacă a fost singur în acea sală.

A arătat că martora C.R. a răspuns în sala de judecată şi a arătat cum se procedează la audierile sub acoperire.

Făcând discuţii cu privire la victima D.A.M., a solicitat cenzurarea declaraţiei martorului sub acoperire în situaţia în care îl vizează direct pe inculpatul Ţ.M.A., achitarea inculpatului Ţ.M.A. pentru grup infracţional şi diminuarea pedepsei sub limitele minime prevăzute de lege având în vedere circumstanţele concrete care se referă la această victimă condamnată pentru aceeaşi infracţiune.

În subsidiar, inculpatul a solicitat a se avea în vedere nulitatea sesizării instanţei cu privire la constituirea de grup infracţional organizat şi înlăturarea sesizării făcută de D.I.I.C.O.T..

Pe latură civilă, a solicitat respingerea pretenţiilor civile întrucât nu au fost dovedite în faţa instanţei şi le apreciază ca fiind exagerate şi lipsite de orice temei legal, în condiţiile în care aceste părţi civile se deplasează în străinătate şi au propria reţea de trafic de persoane.

Apelantul inculpat G.G., a criticat sentinţa atacată, deoarece nu au existat probe care să contureze vinovăţia sa, fapta nu a fost descrisă, nu sunt indicate locul şi data producerii.

A arătat că participaţia inculpaţilor a fost analizată ,,in corpore,, iar pentru inculpatul G.G. nu a fost analizată separat contribuţia sa la acest grup infracţională, şi deşi în rechizitoriu s-a arătat că inculpatul încă din anul 2003 se identifică în grupul infracţional organizat condus de inculpatul Ţ.M.A., nu se arată care au fost părţile vătămate recrutate de el, data şi modalitatea când le-a recrutat, cui anume au fost vândute.

A învederat inculpatul că la dosarul de fond (Sentinţa Penală nr. 346 a Tribunalului Bacau) când judecătorul descrie fapta inculpatului G.G. spune că fapta constă în…, şi s-a copiat efectiv din rechizitoriu.

Consideră că la instanţa de fond nu s-a perceput, printr-o analiză concretă a probelor, situaţia inculpatului G.G., nu s-a verificat nimic.

A învederat că soluţia nu cuprinde motivele pe care s-a întemeiat şi solicită trimiterea spre rejudecare la Tribunalul Bacău pentru acest motiv şi faţă de lipsa probelor, apreciază că nu se poate ca în baza unei motivări lapidare, nespecificând în concret faptele, să se aplice o pedeapsă de 10 ani închisoare.

A apreciat inculpatul că parchetul nu a adus nicio dovadă concretă că inculpatul a săvârşit faptele reţinute în sarcina sa prin rechizitoriu, nu s-a precizat în concret faptele şi faţă de declaraţiile martorilor şi a martorei cu identitate protejată, apreciază că nu se poate reţine nicio activitate infracţională în sarcina sa.

Inculpatul a criticat soluţia instanţei de fond deoarece nu s-au aplicat pedepse corect individualizate judiciar şi nu a avut în vedere în concret participarea infracţională a fiecăruia.

A solicitat să se constate că inculpatul G.G. nu are o activitate infracţională proporţională cu a celorlalţi coinculpaţi, astfel că ar putea fi aplicată o pedeapsă mai mică şi cu suspendare sub supraveghere.

În final, apelantul, in principal, a solicitat achitarea întrucât nu există probe, în baza art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., iar în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare pentru nemotivare pe aspectele infracţiunilor reţinute şi în al doilea subsidiar - micşorarea pedepsei şi aplicarea suspendării sub supraveghere.

Apelantul inculpat B.I., a invocat în principal nelegalitatea sentinţei penale nr. 346 din 25 noiembrie 2010, pronunţată de Tribunalul Bacău, pentru nemotivare şi a învederat că la fond doar s-au copiat motivele care au stat la baza actului de sesizare şi de trimitere în judecată întocmit de D.I.I.C.O.T. completat doar cu fragmente din declaraţii, fără a fi prezentat un raţionament propriu al judecătorului care l-a condamnat la o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001 şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, infracţiuni care nu există şi, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor, a solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen..

A apreciat apelantul că sentinţa este total nemotivată, întrucât s-a preluat actul de sesizare al instanţei şi s-au inserat anumite pasaje din declaraţiile unor persoane audiate.

A mai susţinut că cercetarea judecătorească în cauză nu este completă; s-au înlăturat o serie de probe administrate, depoziţii ale martorilor I.C.A., R.B., B.I.R. ş.a.- persoane angajate la Club XX din Miercurea Ciuc, unde se presupune că au fost exploatate D.A.M. şi M.V., aceste declaraţii fiind înlăturate fără un raţionament logic şi fără a se motiva de ce , astfel că, se impunea lămurirea cauzei întrucât inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru fapte care nu există.

Inculpata a mai invocat nelegala condamnare pentru infracţiunile prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată şi completată prin Legea nr. 287/2005 faţă de D.A.M. şi M.V., având în vedere atât declaraţiile presupusei victime din care a rezultat că aşa zisa activitate infracţională s-a desfăşurat în perioada 2003-2004, cât şi datorită faptului că inculpatul a fost condamnat pentru infracţiunea prev. de art. 13 raportat la art. 12 din Legea nr. 678/2001, modificată prin Legea nr. 287/2005, când nu erau în vigoare aceste dispoziţii care abia după aproximativ 1 an şi jumătate - 2 ani au fost publicate în M. Of. nr. 917/2005 şi au intrat în vigoare la 13 octombrie 2005, astfel că instanţa de fond trebuia să aplice dispoziţiile art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP).

S-a susţinut de apelant că în mod greşit a fost condamnat pentru trafic de persoane în dauna părţii civile D.A.M. şi a martorului cu identitate protejată M.V., reţinându-se că în anul 2003 a aderat la grupul infracţional.

A arătat că în motivarea sentinţei se face vorbire şi de o participare a inculpatului la transportarea peste graniţă în ce le priveşte pe D.A.M. şi M.V., dar condamnarea vizează doar exploatarea acestor 2 victime la Clubul XX din Miercurea Ciuc, transportarea nefiind susţinută de nici un probatoriu.

În susţinerea acestui aspect a invocat actele depuse la dosar prin care se demonstrează că D.A.M. a fost cercetată şi condamnată în alte dosare, iar aceste declaraţii ale ei sunt infirmate de patronul Clubului XX – M.T. şi de angajaţii acestuia care au spus că inculpatul B.I. doar i-a facilitat angajarea.

Credibilitatea părţii vătămate trebuie pusă sub semnul întrebării şi vizează moralitatea lui D.A.M. neputându-se da credibilitate susţinerii că ar fi fost constrânsă fizic şi moral de a practica o activitate; în acest caz activitatea de prostituţie sub imperiul fricii generate de atitudinea inculpatului B.I., iar această declaraţie, aşa cum cere art. 75 C. proc. pen., trebuie să fie coroborat cu alte probatorii, respectiv, filaje, interceptări dar care în cauză, nu-l privesc pe inculpatul B.I..

A invocat în apărare inculpatul, declaraţia martorei cu identitate protejată M.V., singura care a susţinut declaraţia părţii civile D.A.M., care s-a prezentat în faţa instanţei de apel, şi-a declinat identitatea protejată şi solicită să se aibă în vedere poziţia acesteia.

Cu privire la infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, a solicitat achitarea în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru lipsa unui element constitutiv al infracţiunii atât pe latură subiectivă cât şi pe latură obiectivă.

A apreciat că în cauză nu poate fi reţinut un grup infracţional organizat ci este un caz de pluralitate infracţională, respectiv art. 323 C. pen..

A solicitat achitarea inculpatului B.I. în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen..

În ceea ce priveşte netemeinicia sentinţei penale apelate, a apreciat că nu s-au respectat niciunul dintre criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP).

A arătat inculpatul că, în situaţia în care instanţa de apel va aprecia şi va reţine vinovăţia pentru D.A.M., a solicitat ca la individualizarea pedepsei în ceea ce priveşte cuantumul pedepsei întrucât având în vedere practica instanţelor şi poziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, apreciază că pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată pentru o parte vătămată cu o moralitate îndoielnică este exagerată, care nu are puterea de a răsturna prezumţia de nevinovăţie.

A apreciat cererea formulată ca fiind fondată şi cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, raportat la toate circumstanţele reale şi personale ale inculpatului B.I..

A precizat inculpatul ca nu are bunuri în patrimoniu, este singura persoană împotriva căreia nu s-a dispus o măsură de confiscare şi nu a realizat beneficii materiale ca urmare a infracţiunilor şi a solicitat ca, în cazul în care este totuşi găsit vinovat, să se aplice o pedeapsă cu reţinerea art. 74 -76 C. pen. şi să se coboare pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege pentru fiecare infracţiune, având în vedere că erau aplicabile dispoziţiile Legii nr. 678/2001 înainte de modificare, cu aplicarea art. 81 C. pen., apreciind că scopul şi funcţiile pedepsei pot fi atinse şi prin aplicarea unei pedepse cu suspendare.

Pe latură civilă, a solicitat respingerea pretenţiilor civile formulate de partea civilă D.A.M. care a cerut iniţial suma 110.000 euro din care suma de 10.000 euro de la inculpatul B.I., iar instanţa a cenzurat la câte 5.000 euro de la fiecare inculpat.

Inculpatul T.F.T., a criticat sentinţa atacată deoarece hotărârea nu este motivată fiind structurată în 2 părţi: ce s-a scris în rechizitoriu şi, respectiv, declaraţiile părţilor vătămate şi ale martorilor, iar instanţa de fond nu a analizat toate probatoriile făcute de inculpat, deşi era obligaţia judecătorului, să lămurească care sunt apărările înlăturate şi de ce sunt înlăturate.

Cu privire la infracţiunea de aderare la grup infracţional organizat condusă de inc. Ţ.M.A., a arătat apelantul că la dosar nu este nimic referitor la persO. sa, nici interceptări, nici trimiteri de bani, declaraţiile inculpaţilor sunt clare în sensul că se cunosc de când erau mici dar nu au nicio legătură în prezenta cauză, iar declaraţiile martorilor sunt evazive., în sensul că spun că au auzit că şi Turi se ocupa cu acest lucru şi nu se poate dispune condamnarea unei persoane fără probe concrete şi invocă moralitatea părţilor vătămate P.O.T. şi D.A.M..

A arătat apelantul că nu poate fi reţinut art. 7 din Legea nr. 39/2003- aderarea la grup infracţional cât timp T.F.T. nu are nicio legătură cu ceilalţi inculpaţi, singura parte vătămată care i se impută- D.A.M. fiind prinsă în alt dosar.

A precizat că trebuie dovedită asocierea, trebuie dovedit scopul asocierii în vederea săvârşirii infracţiunii - banii şi trebuie arătat care este legătura financiară dintre inculpaţi, întrucât prostituţia presupune venituri foarte mari, iar inculpatul T.F.T. a stat în Anglia şi nu avem la dosar venituri transferate care să concretizeze o legătură financiară între acesta şi ceilalţi inculpaţi.

A apreciat că nu există infracţiunea de asociere la grup infracţional şi nu există nici infracţiunea de trafic de persoane, este doar o singură infracţiune de trafic de persoane pentru partea vătămată V.C., care a declarat că nu a avut nicio legătură cu inculpatul T.F.T., nu a adus-o el ci a adus-o B.(C.)S.D. care nu a fost audiat în acest dosar, dar a ajuns în casa lui T.F.T. în septembrie 2003 şi a făcut prostituţie timp de o lună, de frica lui T.F.T..

A învederat că la termenul de judecată anterior a depus la dosar o copie a paşaportului inculpatului T.F.T. prin care arată că în septembrie 2003 era în ţară, pe 20 octombrie 2003 a obţinut viza de Anglia şi la data de 28 octombrie 2003 a plecat în Anglia.

A arătat că partea vătămată a spus că în septembrie 2003 l-a găsit pe T.F.T. în Anglia şi că după ce a plecat C., ea a rămas în casa lui T.F.T. care a exploatat-o în continuare.

Cu privire la aceste aspecte, a apreciat că nu sunt alte probe în dosar pentru vinovăţia inculpatului T.F.T., dar acesta a prezentat 3 martori care au locuit în casă cu inculpatul, dintre care doi cetăţeni britanici şi acte în circumstanţiere, că a făcut o facultate şi urmează să se căsătorească, este o persoană respectabilă şi a declarat că nu s-a întâmplat nimic, iar ce a făcut partea vătămată V.C., a făcut pe spatele ei, a stat 1-2 luni acolo.

Având în vedere că inculpatul a făcut probe în apărare, iar parchetul nu a adus alte probe, apreciază că instanţa de fond în mod greşit i-a înlăturat probele inculpatului T.F.T. fără a le analiza.

Cu privire la partea vătămată D.A.M., a apreciat că, deşi s-a reţinut că inculpatul T.F.T. ar fi traficat-o, inculpatul nu o cunoaşte, aceasta nu a făcut niciodată bani pentru T.F.T., iar ea nu a fost niciodată în Anglia; nu s-a analizat în ce modalitate s-a săvârşit infracţiunea, întrucât din declaraţiile ei, T.F.T. nici nu a recrutat-o, nici nu a traficat-o, singura discuţie fiind cu privire la transportare, referitor la transportarea părţii vătămate.

A învederat că a depus o hotărâre pronunţată într-un dosar instrumentat de D.I.I.C.O.T. Oradea cu trafic de migranţi, în care au fost condamnaţi şi T.F.T. şi D.A.M., reţinându-se că el ar fi intermediat plecarea în Anglia.

A precizat că prin acelaşi act material - încercare de trecere frauduloasă a graniţei, acum după 5 ani D.I.I.C.O.T. Bacău spune că T.F.T. ar fi săvârşit 2 infracţiuni, iar în cauză nu s-a analizat dacă cele 2 infracţiuni sunt în concurs real sau în concurs ideal.

A menţionat inculpatul că are situaţia cea mai grea, aplicându-i-se un spor de un an, având pedeapsa de 11 ani închisoare.

A apreciat că dacă partea vătămată era traficată, întrucât a fost de cel puţin 2 ori în faţa procurorului şi a instanţei şi nu a spus niciodată că a fost traficată, iar dacă partea vătămată susţine că îi era frică de Poliţia de la Oneşti, când a ajuns la Oradea, avea posibilitatea să spună, dar nu a făcut acest lucru şi spune abia acum după 5 ani probabil pentru că i s-a sugerat posibilitatea obţinerii unor bani, iar aceste aspecte trebuie analizate de instanţă.

A solicitat admiterea apelului şi trimiterea cauzei spre rejudecare pentru neanalizarea probatoriului.

În subsidiar, a solicitat admiterea apelului, reţinerea cauzei spre rejudecare, urmând a se aprecia cu privire la oportunitatea pedepsei. Pentru infracţiunea de asocierea la grup infracţional a solicitat achitarea, pentru partea vătămată V.C., iar în situaţia în care sunt discuţii cu privire la contribuţia infracţională pentru partea vătămată D.A.M., dacă există probe în sensul vinovăţiei, la condamnare să se precizeze motivaţia clară pe care se bazează pedeapsa.

Apelantul inculpat J.T., prin apărător a criticat soluţia cu privire la greşita reţinere a vinovăţiei sale şi cuantumul pedepselor aplicate pentru fiecare dintre infracţiuni.

Cu privire la infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 - aderare la grup infracţional, a arătat că dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 39/2003 care definesc grupul infracţional organizat:” reprezintă grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine în mod direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material în cauză nefiind aplicabile;

Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului”

A apreciat că din sentinţa penală apelată, a rezultat că această existenţă a grupului infracţional organizat se bazează pe interceptări telefonice pe diferiţi inculpaţi din această cauză şi a invocat dispoziţiile Deciziei nr. 21 din 8 ianuarie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în care se arată că „acuzarea inculpatului pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 se sprijină exclusiv pe interceptările telefonice purtate de inculpaţi între ei sau cu alte persoane; aceste convorbiri nu relevă însă existenţa unei structuri organizate care acţionează coordonat şi după reguli bine stabilite, constituită de inculpaţi sau care să fi aderat, completat sau să fi sprijinit şi în cadrul căruia să aibă un rol prestabilit, nu există nicio dovadă certă care să ateste în concret existenţa unui grup infracţional organizat”.

A arătat că grupul organizat presupune întâlniri repetate, stabilirea unor ierarhii, discuţii între membrii acestui grup cu referire la atribuţiile membrilor, iar inculpatul J.T. nu putea să vină 300 de km ca să participe la aceste întâlniri care ar fi avut loc periodic, întrucât a făcut un sport de performanţă care presupune antrenamente zilnice.

A solicitat achitarea întrucât nu există probe sigure, certe, complete de vinovăţie şi există o îndoială care, conform principiului „in dubio pro reo” trebuie să fie apreciată în favoarea inculpatului.

Cu privire la infracţiunea prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată prin Legea nr. 287/2005, inculpatul , prin apărători a învederat că s-au reţinut părţile vătămate P.F., C.G., M.I. şi martora cu identitate protejată P.E., însă toate acuzaţiile se bazează în exclusivitate pe declaraţiile părţilor vătămate fără alte probe.

A invocat că s-a reţinut o înşelare a părţilor vătămate cu privire la activităţile pe care trebuia să le desfăşoare, dar în toate declaraţiile, părţile vătămate au spus că oferta făcută de inculpaţi a fost de dame de companie, nu despre activităţi de natură sexuală şi au fost convinse de clienţi să întreţină relaţii sexuale pentru perioade foarte scurte de timp; astfel că nu se poate reţine că inculpatul ar fi traficat aceste părţi vătămate în scopul exploatării sexuale, însă în sarcina sa se poate reţine doar că le-ar fi trimis fără forme legale, fără asigurări medicale, fără alte elemente care ţin de dreptul muncii, atât la noi în ţară cât şi din locul unde au desfăşurat activitatea.

A arătat că la unele părţi vătămate se fac presupuneri că inculpatul J.T. ar fi intervenit pentru a determina aceste părţi vătămate să plece în străinătate pentru a desfăşura o activitate de natură sexuală şi la alte părţi vătămate se vorbeşte de alte persoane nu de inculpatul J.T..

Cu privire la a 3-a infracţiune, prevăzută de art. 329 C. pen. - proxenetism, pentru P.O.T. şi P.A.M., a precizat că acestea sunt cunoscute cu condamnări pentru prostituţie şi şi-au câştigat existenţa în acest mod.

A menţionat că inculpatul J.T. a avut relaţii de concubinaj cu P.O.T., dar din care nu rezultă că inculpatul a profitat de pe urma activităţii desfăşurate de P.O.T..

A precizat că P.O.T. audiată fiind în faţa instanţei, într-o altă cauză, a declarat că nu i s-au adus la cunoştinţă dispoziţiile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 privitoare la faptul că ar fi beneficiat de o reducere a pedepsei.

A arătat că P.A.M. a susţinut, dar fără să probeze că i-ar fi trimis sume de bani inculpatului J.T., şi a învederat că inculpatul J.T. având relaţii de concubinaj cu P.O.T. şi locuind în casa acesteia, în perioada în care ele au fost plecate, el s-a îngrijit de familia acestora şi de fraţii lor, a avut grijă de copilul acesteia.

A solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale şi achitarea inculpatului J.T., întrucât nu sunt probe sigure, certe, indubitabile, complete şi în măsură să justifice condamnarea acestuia şi să se aplice principiul „in dubio pro reo”.

În subsidiar, în situaţia în care se va aprecia că există probe de natură să justifice o condamnare, la individualizarea pedepsei, a solicitat a se avea în vedere înscrisurile în circumstanţiere, faptul că inculpatul este la primul contact cu legea penală, urmând a se aprecia asupra cuantumului şi a modalităţii de executare.

Cu privire la latura civilă, a solicitat respingerea pretenţiilor civile ca fiind nedovedite.

Prin decizia penală nr. 73 din 29.04.2011 Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelurile declarate de inculpaţii Ţ.S.C., T.F.T. şi J.T. împotriva sentinţei penale nr. 346/D/2010 din 25 noiembrie 2010, pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 997/110/2009, cu privire ;

A.la individualizarea pedepselor principale şi complementare aplicate inculpatului Ţ.S.C. zis „M.” pentru infracţiunile prevăzute de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 329 alin. (1) C. pen., precum şi a cuantumului pedepsei principale rezultante.

B. la individualizarea pedepsei principale şi complementare aplicate inculpatului T.F.T. pentru infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005 (parte vătămată V.C.), reţinerea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) privind legea mai favorabilă referitor la această infracţiune şi aplicarea greşită a sporului de 6 luni închisoare la pedeapsa rezultată în urma contopirii.

C. la individualizarea pedepselor principale şi complementare aplicate inculpatului J.T., pentru infracţiunile prevăzute de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 329 alin. (1) C. pen., precum şi a cuantumului pedepsei principale şi complementare rezultante.

A desfiinţat doar sub aceste aspecte sentinţa penală atacată, şi a reţinut cauza spre rejudecare şi în consecinţă;

A. A redus pedeapsa aplicată inculpatului Ţ.S.C. zis „M.” pentru infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen (părţi vătămate B.L., J.A.M., R.(M.)D. şi martorele protejate/victime P.E. şi C.I.) de la pedeapsa de 11 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. la pedeapsa 8 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

- A redus pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpat pentru infracţiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., de la 5 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen..

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a contopit cele două pedepse astfel reduse cu pedepsele de 10 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pentru infracţiunea prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3) raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată şi 6 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi 8 ani pedeapsă complementară de interzicere a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II -a şi lit. b) C. pen..

Pedeapsă de executat: 10 ani închisoare şi 8 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen..

În baza art. 383 alin. (1¹) cu referire la art. 350 C. proc. pen. a menţinut starea de arest a inculpatului Ţ.S.C..

În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen. a dedus în continuare durata arestului de la 25 noiembrie 2010 la zi.

A constatat că inculpatul a fost asistat de apărător ales.

În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate în apelul acestui inculpat au rămas în sarcina statului.

B. A redus pedeapsa aplicată inculpatului T.F.T. pentru infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005 cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) (parte vătămată V.C.), de la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. la pedeapsa 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen..

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a contopit pedeapsa astfel redusă cu pedepsele de 10 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pentru infracţiunea prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3) raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată şi 5 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 precum şi cu pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. aplicată prin sent. penală nr. 15/2007 a Tribunalului Bihor, urmare anulării suspendării sub supraveghere dispusă de prima instanţă în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi 8 ani pedeapsă complementară de interzicere a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen..

A înlăturat sporul de 6 luni închisoare aplicat de prima instanţă.

Pedeapsă de executat 10 ani închisoare şi 8 ani pedeapsa complementară a interzicerii a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen..

A constatat că inculpatul a fost reprezentat de apărător ales.

În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate în apelul acestui inculpat au rămas în sarcina statului

C. A redus pedeapsa aplicată inculpatului J.T. pentru infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modif. prin Legea nr. 287/2005, cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen (părţi vătămate P.F., C.G., M.A., şi martora protejată/victimă P.E.) de la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. la pedeapsa 8 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

- A redus pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpat pentru infracţiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., de la 5 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. a contopit cele două pedepse astfel reduse cu pedeapsa şi 5 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare şi 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen..

Pedeapsă de executat 8 ani închisoare şi 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen..

În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate în apelul acestui inculpat au rămas în sarcina statului

II. În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins apelurile declarate de inculpaţii G.G. şi B.I., ca nefondate.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat pe cei 2 apelanţi la plata sumei de 1.000 RON fiecare reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

A constatat că apelanţii inculpaţi au fost asistaţi de apărători aleşi.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

Onorarii apărători desemnaţi din oficiu pentru părţile vătămate, în sumă de 600 RON (av. N.S.) , 300 RON (av. N.M.) şi 300 RON (av. S.D.) s-a dispus decontarea din fondul M.J. către B.A. Bacău .

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de prim control judiciar a reţinut că apelul inculpatului Ţ.S.C. este fondat doar cu privire la individualizarea pedepsei, situaţia de fapt fiind corect reţinută de către instanţa de fond pe baza probelor administrate, vinovăţia inculpatului fiind pe deplin dovedită.

S-a apreciat că inculpatul Ţ.S.C. a fost liderul grupului infracţional organizat care, începând cu anul 2003 a recrutat prin mijloace ce ţin de domeniul faptelor penale, tinere în scopul exploatării sexuale.

Instanţa de prim control judiciar a apreciat ca relevante în dovedirea vinovăţiei inculpatului fiind declaraţiile părţii vătămate D.A.M., a martorilor protejaţi A.M., C.V., R.C., D.F., J.A.M., a părţilor vătămate R.(M.)D., B.L., P.E..

În ceea ce priveşte pedepsele aplicate inculpatului, s-a apreciat că acestea sunt prea mari, fiind orientate peste media pedepsei, motiv pentru care a dispus reducerea acestora.

Cu privire la apelul inculpatului G.G., instanţa de apel l-a considerat nefondat, din probele administrate (interceptarea convorbirilor, declaraţii părţi vătămate D.A.M. şi M.V., martor protejat R.C., P.L., D.F., R.I., P.I.) rezultând vinovăţia inculpatului, care era în conexiune infracţională cu inculpatul Ţ.S.C., având controlul activităţii de exploatare sexuală în principal în Italia.

În ceea ce priveşte pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului s-a apreciat că aceasta a fost just individualizată în raport de criteriile prev.de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), neimpunându-se reducerea cuantumului acesteia.

Nefondat a fost considerat apelul inculpatului B.I., din declaraţia părţii vătămate D.A.M., ale făptuitoarei P.O.T., ale martorelor protejate victime şi ale martorilor protejaţi a rezultat implicarea inculpatului B.I. în cadrul grupului infracţional organizat, care recruta tinere şi deţinea controlul acestora prin transportarea lor la locaţiile unde urmau să desfăşoare activităţi de prostituţie.

Celelalte critici invocate de apelant, referitoare la nemotivarea hotărârii şi înlăturarea nejustificată a declaraţiei părţii vătămate M.V. dată în faţa instanţei de judecată au fost apreciate ca nefondate.

Raportat la criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) s-a considerat corect individualizată pedeapsa aplicată inculpatului.

Cu privire la apelul declarat de inculpatul T.F.T. a fost apreciat ca fiind fondat, doar cu privire la individualizarea pedepselor.

Implicarea sa în activitatea infracţională a fost dovedită prin declaraţiile victimelor, ale martorilor şi martorilor protejaţi, constatându-se preocuparea extinderii zonelor de influenţă pe baza traficului de fiinţe umane, nu numai în Italia şi Olanda, ci şi în Anglia.

În ceea ce priveşte pedeapsa aplicată inculpatului în funcţie de implicarea acestuia în săvârşirea faptei s-a dispus reducerea cuantumului pedepsei.

Inculpatului J.T. i s-a considerat fondat apelul, numai în ceea ce priveşte individualizarea pedepsei, motiv pentru care s-a dispus reducerea cuantumului acesteia.

Implicarea sa în activitatea infracţională fiind dovedită cu înregistrările telefonice, SMA transmise/primite, cu declaraţiile părţilor vătămate P.F., M.A. şi C.G..

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat recurs inculpaţii Ţ.S.C., G.G., B.I., T.F.T. şi J.T..

Inculpatul Ţ.S.C. a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale şi în principal, achitarea sa pentru infracţiunile pentru care a fost cercetat, iar în subsidiar individualizarea pedepsei. Cu privire la soluţionarea laturii civile, a criticat hotărârea sub aspectul cuantumului sumelor de bani, confiscate, solicitând respingerea pretenţiilor civile formulate de către părţile vătămate ca nefondate şi nedovedite. În drept, şi-a întemeiat recursul pe cazurile de casare prev.de art. 385⁹ pct. 14 şi 17 şi 12 C. proc. pen..

În dezvoltarea motivelor de recurs inculpatul a învederat că instanţa a fost sesizată cu mai multe infracţiuni reţinute în sarcina sa, respectiv art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, art. 13 alin. (1),2,3 rap.la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2011, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 33 lit. a) C. pen., art. 392 alin. (1) C. pen. (rechiz.), despre care se susţine că nu s-a făcut nici o menţiune de către instanţa de fond, fiind vorba de nulitatea absolută a hotărârii instanţei de fond.

Un alt motiv de nelegalitate vizează împrejurarea că deşi s-a propus o schimbare de încadrare juridică de către instanţa de fond, aceasta nu a luat concluziile tuturor părţilor din dosar şi a procedat la o schimbare de încadrare juridică inadmisibilă, neexistând prima încadrare prevăzută de art. 392 C. pen.. Schimbarea de încadrare este considerată inadmisibilă, în opinia recurentului inculpat, deoarece actul de sesizare al instanţei nu poate fi îndreptat de către instanţă ca eroare materială şi totodată este vorba de o infracţiune inexistentă în codul penal, fapt ce atrage nulitatea hotărârii pronunţate.

Inculpatul a criticat hotărârea şi prin faptul că pedeapsa aplicată este exagerat de mare în raport de actele dosarului.

În legătură cu probatoriile administrate, în motivele scrise, inculpatul a criticat faptul că rechizitoriul nu menţionează în cuprinsul său probele pe care se sprijină, iar ulterior, după ce s-au administrat probe nu s-a dovedit vinovăţia sa. În ceea ce priveşte interceptările telefonice, acestea nu au fost redate integral, nu au fost puse la dispoziţia inculpatului conţinutul integral al acestora, iar mare parte dintre acestea au fost realizate înainte de începerea urmăririi penale, motiv pentru care solicită înlăturarea lor.

Inculpatul B.I. şi-a întemeiat recursul pe cazurile de casare prev. art. 385⁹ pct. 17, 17², 18 şi 14 C. proc. pen., solicitând, în principal casarea hotărârilor şi achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., iar în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond în vederea refacerii cercetării judecătoreşti şi administrării de probe, constând în audierile părţilor vătămate şi ale martorilor pe situaţia de fapt, confruntarea numitelor C.R., D.A.M. şi P.O.T., lămurirea situaţiei privind sesizarea Parchetului cu privire la săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă de către C.R.. Într-un alt subsidiar, redozarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia sub minimul special cu aplicarea dispoziţiilor art. 86¹ şi urm.C. pen..

În dezvoltarea scrisă a motivelor de recurs inculpatul B.I. a arătat că întreaga acuzaţie formulată de către Parchet este doar o construcţie fictivă, neavând suport probatoriu concret.

Astfel, partea vătămată D.A.M. nu a fost recrutată de către inculpatul B.I. , ci de către inculpatul Ţ.S.C., când avea vârsta de 16 ani, fapt ce rezultă din declaraţia acesteia, dată la 4 noiembrie 2008.

De asemenea, din probele administrate nu a rezultat poziţia şi rolul îndeplinit de B.I. în cadrul presupusei grupări infracţionale. Presupusele violenţe exercitate de către B.I. asupra părţii vătămate D.A.M. nu au avut nicio legătură cu activitatea de prostituţie a acesteia. Mai mult, în opinia inculpatului, declaraţia părţii vătămate D.A.M., cât şi alte lui P.O.T., sunt lipsite de credibilitate, dovadă fiind uşurinţa cu care prima a început să se prostitueze. Mai mult se arată că declaraţia prezintă numeroase contradicţii neanalizate de către instanţe. Faptul că inculpatul B.I. făcea parte din anturajul lui M. nu înseamnă că era şi participant la săvârşirea infracţiunilor. De altfel, din conţinutul interceptărilor convorbirilor telefonice nu rezultă nici o convorbire care să aibă un conţinut incriminator cu privire la inculpatul B.I.. Mai mult, retractarea declaraţiei dată de către martora protejată Mănescu Vasilica este relevantă în susţinerea nevinovăţiei inculpatului.

Inculpatul B.I. mai critică şi lipsa rolului activ al instanţei reflectată în faptul că nu a determinat cu exactitate rolul avut de acesta în activităţile presupus infracţionale.

Inculpatul B.I. şi-a întemeiat recursul şi pe cazul de casare prev.art. 385⁹ pct. 17 C. proc. pen., apreciind că se impune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev.de art. 13 alin. (1), (2), (3) raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 în art. 329 C. pen., din materialul probator nerezultând faptul că inculpaţii au vândut victimele şi ar fi obţinut vreun folos din această infracţiune, iar acestea au fost de acord să practice prostituţia.

Inculpatul B.I. a ataşat recursului un set de înscrisuri în circumstanţiere.

Inculpatul J.T. a invocat în recursul său cazurile de casare prev. art. 385⁹ pct. 18 şi 14 C. proc. pen., solicitând achitarea pentru infracţiunea prev.de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 în sensul că inculpatul nu a săvârşit faptele, apreciind că nu există probe pentru a se dispune condamnarea sa.

În subsidiar a solicitat reducerea cuantumului pedepsei şi schimbarea modalităţii de executare, respectiv aplicarea dispoziţiilor art. 86¹ C. pen. sau art. 81 C. pen..

Inculpatul T.F.T. a solicitat, în principal, casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât instanţa de fond nu a analizat apărările pe care le-a făcut în dosar (caz de casare prev. de art. 385⁹ pct. 10 C. proc. pen.).

În subsidiar, a solicitat achitarea atât pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cât şi pentru infracţiunea de trafic de persoane, în sensul că faptele nu există. În cazul în care nu se va dispune achitarea sa, în ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de persoane faţă de partea vătămată D.A.M., să se dispună reţinerea faptei doar sub forma tentativei (caz de casare prev.de art. 385⁹ pct. 17 C. proc. pen.).

Inculpatul G.G. a criticat hotărârea prin prisma cazurilor de casare prev. art. 385⁹ pct. 9,18 C. proc. pen. şi art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen..

Inculpatul a susţinut că hotărârea atacată nu este motivată, nefăcând trimitere la probele administrate şi pe ce probe se bazează condamnarea sa. Singura sa implicare în activitatea infracţională o constituie faptul că era contactat telefonic de către inculpatul Ţ.S.C., cu care schimba diferite impresii, astfel încât nu se poate reţine pentru acest fapt, participarea sa infracţională în cadrul grupului. De asemenea, din probele dosarului nu rezultă că ar fi avut vreo contribuţie şi în traficul de persoane, motiv pentru care se impune achitarea sa.

În subsidiar, a solicitat aplicarea unei pedepse într-un cuantum redus, ţinându-se seama de faptul că este încadrat în muncă şi are un copil minor în întreţinere.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , examinând recursurile declarate de către inculpaţii Ţ.S.C., G.G., B.I., T.F.T. şi J.T. prin prisma motivelor invocate şi din oficiu, conform art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen., constată fondat doar recursul declarat de inculpatul J.T. şi nefondate recursurile celorlalţi inculpaţi, pentru următoarele considerente:

Înainte de a proceda la examinarea apărărilor inculpaţilor, Înalta Curte apreciază necesare următoarele consideraţii cu privire la cadrul legal în materia probaţiunii, raportat şi la scopul procesului penal.

Conform art. l C. proc. pen. român, scopul procesului penal îl constituie constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, astfel că orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.

Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, la prevenirea infracţiunilor, precum şi la educarea cetăţenilor în spiritul legii.

Pentru aceasta, procesul penal se desfăşoară atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii, potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege.

În desfăşurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana făptuitorului.

Legea obligă organele de urmărire penală şi instanţele de judecată să aibă rol activ pe întreg cursul procesului penal, să respecte dreptul la apărare garantat de stat învinuitului, inculpatului şi celorlalte părţi, în procesul penal, obligaţie respectată în prezenta cauză (conform speţei Dănilă contra României).

Orice persoană, bucurându-se de prezumţia de nevinovăţie, este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale, printr-o hotărâre penală definitivă, învinuitul sau inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie şi nu este obligat să-şi dovedească nevinovăţia.

Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului principiul prezumţiei de nevinovăţie reclamă, printre altele, ca sarcina probei să revină acuzării şi ca dubiul să fie profitabil inculpatului. Acuzării, îi revine obligaţia de a arăta învinuitului care sunt acuzaţiile cărora le va face obiectul şi a oferi probe suficiente pentru a întemeia o declaraţie de nevinovăţie. Statul este obligat să asigure acuzatului dreptul la apărare (el însuşi sau cu asistenţa unui avocat) şi să-i permită, să interogheze sau să pună să fie audiaţi martorii acuzării. Acest drept, nu implică numai un echilibru între acuzare şi apărare, ci, impune ca audierea martorilor să fie în general în contradictoriu. Elementele de probă trebuie să fie în principiu, produse în faţa acuzatului în audienţă publică şi în vederea dezbaterii în contradictoriu (cauza Barbera vs.Spania).

Probele trebuie să fie concludente şi utile, ceea ce presupune necesitatea de a fi credibile, apte să creeze măcar presupunerea rezonabilă că ceea ce probează corespunde adevărului.

„Dreptul să probeze lipsa de temeinicie" a probelor în acuzare, drept procesual recunoscut de lege acuzatului, nu presupune o contestare ori criticare a probelor de vinovăţie, o interpretare personală a acestor probe, combaterea lor prin exprimarea unor opinii proprii.

Folosind expresia „are dreptul să probeze", legiuitorul a impus acuzatului, deopotrivă ca şi acuzării, obligaţia de a proba apărările sale, obligaţia de a proba lipsa de temeinicie a probelor în acuzare.

În consecinţă, în aplicarea principiului general înscris în art. 62 C. proc. pen., în cazul în care există probe de vinovăţie, lipsa de temeinice a probelor în acuzare se probează tot cu probe, iar nu prin simpla negare a acestora, prin interpretări proprii, deoarece potrivit art. 63 alin. (2) C. proc. pen. - aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.

Înalta Curte apreciază, pentru motivele care se vor arăta, insuficiente explicaţiile inculpaţilor cu privire la „lipsa de temeinicie" a probelor în acuzare.

Prin modalitatea de a realiza cercetarea judecătorească, instanţele au oferit inculpaţilor ocazia potrivită şi suficientă pentru a-şi valorifica în mod util dreptul la apărare (Vaturi împotriva Franţei -Hotărârea din 13 aprilie 2006, Desterhem împotriva Franţei -Hotărârea din 18 mai 2004) şi a asigurat echilibrul şi egalitatea de arme care trebuie să primeze pe tot parcursul procesului penal între acuzare şi apărare.

Inculpaţii şi-au exercitat dreptul de a-şi alege un apărător, la dosar existând delegaţii de apărător ales (atât în faza instanţei de fond, apel, cât şi a celei de recurs), aceştia prezentându-se la termenele de judecată şi efectuând diverse activităţi legate de asigurarea asistenţei juridice.

Inculpaţii au fost întrebaţi atât la instanţa de fond, cât şi la cele de control judiciar dacă doresc să dea declaraţie, poziţia acestora fiind consemnată.

Curtea Europeană, arată de asemenea, că prezenţa acuzatului la şedinţa de judecată are o importanţă esenţială pentru o bună soluţionare a cauzei, în sensul că instanţa trebuie să examineze nu numai personalitatea acestuia şi starea sa de spirit la momentul comiteri infracţiunii pentru care este trimis în judecată, ci şi mobilurile activităţi sale infracţionale, iar „asemenea aprecieri au a cântări substanţial în soluţia ce urmează a fi pronunţată; caracterul echitabil al procedurii impune atât prezenţa acuzatului, cât şi a celorlalte părţi vătămate, civile sau responsabile civilmente la instanţă, alături de apărătorii lor (cauza CEDO Kremzow contra Austriei din 21 septembrie 1993).

I.Cu privire la recursul declarat de inculpatul Ţ.S.C.:

1. Critica întemeiată pe cazurile de casare prevăzute de art. 385⁹ pct. 17 şi 12 C. proc. pen. este nefondată.

Deşi inculpatul a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17 C. proc. pen., care se referă la greşita încadrare juridică dată faptei, în criticile din motivele scrise de recurs şi susţinute oral de apărătorul ales, nu se solicită schimbarea încadrării juridice dată faptelor reţinute în sarcina inculpatului, într-o altă infracţiune, ci se solicită achitarea inculpatului. Or, această critică a inculpatului, practic se circumscrie cazului de casare prev.de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen., în sensul că s-a comis o gravă eroare de fapt având drept consecinţă pronunţarea unei hotărâri greşite de condamnare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza propriului demers analitic, analizând hotărârea recurată constată că, în mod corect, s-a dispus condamnarea inculpatului Ţ.S.C. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, la baza vinovăţiei sale stând probe certe, respectiv declaraţiile părţii vătămate D.A.M., procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto prezentate părţii vătămate D.A.M., raport de evaluare psihologică a părţii vătămate D.A.M. emis de IPJ Bacău - Serviciul de management resurse umane, declaraţii parte vătămată J.A.M. şi procesele-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto, declaraţii parte vătămată R.(M.)D. şi procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto, declaraţii parte vătămată P.F., declaraţii parte vătămată C.G. şi procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto, declaraţii parte vătămată M.A., declaraţii parte vătămată V.C., declaraţii parte vătămată B.L., proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat P.E. şi procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto, proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat C.I. şi procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat M.V. şi procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat M.L.; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat P.T.; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat U.I.; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat R.C. şi procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat P.L. şi procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat D.F. şi procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat C.M. şi procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat R.C.; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat I.C.I.; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat C.V.; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat A.M.; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat R.D.; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat P.I.; proces-verbal transcriere declaraţie martor protejat R.C.L.; declaraţia martorei B.S.E. şi procesul verbal de recunoaştere după planşe foto; declaraţii martori: AAA, D.A.M., Ş.C., U.A., G.M., M.I., J.M., P.L. (zis B.), L.V., M.T., V.Z., I.C.A., T.B., B.I.R., K.H., M.A.G., B.S., P.V.A., P.A.M.; declaraţii martori în apărare: planşă foto conţinând persoanele identificate de martora P.V.A.; procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după planşe foto, prezentate martorului U.A.; procese-verbale de confruntare; raport de expertiză grafică asupra înscrisului litigios contractul de muncă încheiat de persO. juridică SC club XX cu angajata D.A.M. şi contract individual de muncă al acesteia în xerocopie ; declaraţii făptuitor/învinuit P.O.T.; proces-verbal şi acte doveditoare depuse la dosar de P.O.T. coroborate cu declaraţii inculpaţilor Ţ.S.C. zis M., G.G., T.F.T., B.I. zis C. ; proces-verbal privind verificările efectuate referitor la mijloacele de transport utilizate de membrii grupării la transportarea victimelor în străinătate; proces-verbal privind verificările efectuate cu privire la SC S. SRL; procese-verbale privind intrările ieşirile victimelor cu autoturisme aparţinând societăţilor administrate de membrii grupării; datele furnizate de ORC privind SC S. SRL;

-adresa către ORC şi relaţiile furnizate de această instituţie cu privire la societăţile deţinute de inc. Ţ.S.C.;

- cupoane de transfer de bani şi chitanţele WU aferente – privind primirea/ expedierea unor sume de bani din străinătate de către membrii grupării;

- adresă şi verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin B.C.R.;

- adresă şi verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin Banca L. România;

- adresă şi verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin BC C.;

- adresă şi verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin ABN A.;

- adresă şi verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin I.N.G.;

- adresă şi verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin H.V.B.;

- adresă şi verificări privind transferurile de bani efectuate de către Banca R;

- adresă şi verificări privind transferurile de bani efectuate de către Banca E;

- adresă şi verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin Banca Românească;

- adresă şi verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin Banca T.;

- verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin Banca RF - sistemul WU;

- verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin sistemul M.;

- verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin Banca BP - sistemul WU;

- verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin sistemul T.;

- verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin banca V. România;

- verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin BCR Oneşti;

- verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin Compania Naţională PR SA;

- verificări privind transferurile de bani efectuate de către membrii grupării prin Banca C.E.;

- adresă de la Primăria mun. Oneşti privind bunurile proprietate deţinute de membrii grupării;

- adresă ORC referitoare la societăţi deţinute de inc. J.T.;

- procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiei nr. AH/2007, purtate de inc. Ţ.S.C.;

- procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiei nr. AI/2008, purtate de inc. Ţ.S.C.;

- procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiei nr. AJ/2008, purtate de inc. Ţ.S.C.;

- procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate în baza autorizaţiei nr. AK/2008, purtate de inc. Ţ.S.C.;

- procese-verbale de efectuare a percheziţiilor domiciliare şi informatice;

- declaraţii martori asistenţi la percheziţiile domiciliare: Ţ.M., S.C.O., A.G.

- copie contract de muncă a părţii vătămate D.A.M.;

- raportul de expertiză grafic aferent;

- procesul verbal de analiză şi harta relaţională I;

- harta relaţională II;

- rapoarte de expertiză – teste poligraf;

- verificări în baza de date intrări/ieşiri din ţară pentru inculpaţi;

- comisie rogatorie internaţională – Italia;

- copie rechizitoriu nr. 5D/P/2004 al D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Oradea;

- copie rechizitoriu nr. 201/P/2004 emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oneşti;

- copie rechizitoriu nr. 56/P/2004 emis de D.I.I.C.O.T. Bucureşti;

Astfel, din întreg materialul probator administrat şi analizat a rezultat existenţa unui grup infracţional organizat al cărui lider a fost inculpatul Ţ.S.C., (deşi inculpatul a susţinut că nu a existat acest grup şi nicio colaborare între inculpaţi, critica sa fiind întemeiată pe cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen. este nefondată), care începând cu anul 2003, a recrutat persoane tinere, vulnerabile, aflate în dificultate financiară, provenind din familii în care controlul în acest mediu era diminuat sau inexistent.

Activitatea grupului a început în anul 2003, în municipiul Oneşti şi localităţile limitrofe, ulterior extinzându-şi activitatea şi în alte localităţi (Miercurea-Ciuc), precum şi în afara ţării (în principal în Italia, Olanda, Anglia).

Relevante în acest sens au fost considerate depoziţiile părţilor vătămate D.A.M., R.(M.)D., P.E., B.L., ale martorilor Andreea MA, C.V., R.C., D.F., J.A.M., declaraţii care au fost redate amplu de către instanţa de prim control judiciar, Înalta Curte, apreciind că nu se mai impune redarea conţinutului acestora, ci doar subliniază că acestea se coroborează şi cu interceptările telefonice, fapt ce demonstrează că la baza condamnării inculpatului au stat probe certe de vinovăţie. Din declaraţiile martorilor şi ale părţilor vătămate rezultă modul în care inculpatul a conceput întreaga activitate infracţională, persoanele care l-au sprijinit, modul violent în care a acţionat asupra victimelor, beneficiile materiale obţinute în urma activităţii desfăşurate, activitate care s-a prelungit în timp. Majoritatea celor audiaţi îl menţionează pe inculpatul Ţ.S.C. ca fiind liderul grupului, neexistând activitate desfăşurată de vreo partea vătămată sau de alt inculpat despre care acesta să nu cunoască şi de pe urma căreia să nu beneficieze material.

Inculpatul Ţ.S.C. - prin promisiuni mincinoase cu referire la obţinerea unui loc de muncă decent, racola victimele şi le exploata sexual atât în ţară, cât şi în străinătate (declaraţii părţi civile R.(M.)D., B.L., C.I.).

Pentru a fi recunoscute ca fiind „fetele lui M.” (inculpatul Ţ.S.C.), acesta proceda la tatuarea lor cu anumite semne „distinctive” pentru a nu se atinge nimeni de ele, în sensul de a le acapara pentru diversele interese licite sau ilicite ale grupului infracţional (declaraţie parte vătămată M.L.), fapt de natură să demonstreze periculozitatea acestui inculpat.

D.F., audiată în calitate de martoră, a dat detalii despre preocupările infracţionale ale inculpatului Ţ.M.A., cât şi de legăturile acestuia ilicite pe linia traficului de persoane cu inculpaţii G.G., C., G. şi alţii, descriind maniera violentă pe care o abordau membrii acestei grupări în raport cu fetele care nu se conformau solicitărilor lor, în sensul că le ameninţau că le duc în pădure, le violează şi le agresau fizic.

Aceleaşi aspecte sunt relatate şi de către martora R.C.: „era violent cu fetele (Ţ.S.C.) pe care le controla, le exploata sexual, precum şi cu alte persoane din Oneşti, care intrau în contradicţie cu interesele ilicite ale acestuia. Cetăţenii din Oneşti se feresc de acesta şi complicele lui (G.G.), aceştia fiind foarte periculoşi.”

Despre modalitatea în care erau racolate tinerele de către Ţ.S.C., cât şi de tratamentul la care erau supuse, face vorbire şi martorul protejat I.C.I..

„În perioada anului 2003 şi ulterior, o perioadă de 2-3 ani, toţi cei menţionaţi recrutau fetele prin promisiuni mincinoase spunându-le că le vor găsi de lucru ca şi chelnăriţe sau cameriste în Italia, şi după ce reuşea să le convingă, le obligau să practice prostituţia (…) Tinerele erau bătute şi ameninţate.”

Aceleaşi aspecte sunt confirmate şi de către martorul C.V., acesta oferind şi informaţii despre anturajul infracţional al inculpatului Ţ.S.C. şi impactul acestuia la nivelul oraşului Oneşti.

„Lumea interlopă la nivel zonal este alcătuită de mai multe persoane printre care G.G., M., C., V., G., N.M., CH, M.B., T.F.T., B., C.N.”.

Martora A.M. a expus la rândul său preocupările şi contribuţia inculpatului Ţ.S.C. în cadrul grupului organizat, făcând referire şi la activitatea inculpatului G.G..

Martorul R.D. a învederat conlucrarea infracţională între membrii grupului, zonele de influenţă ale acestora, cât şi violenţele fizice exercitate de către aceştia asupra victimelor.

Martorul R.C.L. în declaraţia dată vorbeşte despre comportamentul violent al inculpatului Ţ.S.C. faţă de victimele supuse exploatării sexuale „acum 4 ani de zile M. a scos-o de păr din această locaţie şi a târât-o pe jos în afara incintei şi nimeni nu a intervenit întrucât le era teamă”, cât şi despre existenţa grupului organizat „Legăturile infracţionale dintre C. şi G.G. cu M., în principal pe linia traficului de persoane au început în perioada 2001-2002, aceştia recrutau fete pe care le duceau în străinătate (…) M. plasa fete nu numai la stradă ci şi în cluburi”.

Despre preocupările infracţionale pe linia traficului de persoane desfăşurate de aceste persoane, despre comportamentul agresiv al inculpatului Ţ.S.C. a expus detaliat în declaraţia sa şi P.O.T..

Toate aceste declaraţii de martori sau părţi vătămate se coroborează cu interceptările telefonice care confirmă existenţa grupului organizat condus de inculpatul Ţ.S.C. cât şi practicile acestui grup pe linia traficului de persoane.

Inculpatul Ţ.S.C., în motivele scrise de recurs, aduce unele critici şi cu privire la conţinutul rechizitoriului, în sensul că nu cuprinde menţiunile prevăzute de art. 263 C. proc. pen..

Înalta Curte apreciază că, la acest moment procesual, nefondată critica recurentului Ţ.S.C., întrucât acestea erau aspecte care se luau în discuţie la prima zi de înfăţişare atunci când instanţa de fond era datoare să verifice din oficiu regularitatea actului de sesizare. Or, inculpatul nu a învederat instanţei de fond asemenea critici, deşi a fost prezent şi asistat de apărător ales, motiv pentru care instanţa, considerându-se legal investită a procedat la judecarea cauzei. Inculpatul nu a dovedit nici existenţa vreunei vătămări care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, pentru a se dispune refacerea actului de sesizare.

Cu privire la critica inculpatului Ţ.S.C. în sensul că a fost trimis în judecată prin rechizitoriu pentru o infracţiune care nu există (art. 392 C. pen.), iar instanţa de judecată nu putea îndrepta această eroare, Înalta Curte apreciază că atâta timp cât fapta inculpatului este descrisă în rechizitoriu, instanţa nu era ţinută de încadrarea juridică dată faptei, schimbarea de încadrare juridică propusă de instanţă fiind un act procesual necesar, în cazul în care din eroare s-a reţinut o altă încadrare juridică, iar inculpatului i s-a dat posibilitatea să facă apărări în ceea ce priveşte încadrarea juridică dată faptei pentru care a fost trimis în judecată.

Conform dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen. instanţa de judecată a pus în discuţie noua încadrare juridică, apărătorul inculpatului, punând concluzii şi făcând apărările cuvenite pe acest aspect, astfel încât garanţiile unui proces echitabil au fost îndeplinite.

Inculpatul a criticat faptul că nu au expus concluzii toate părţile pe cererea de schimbare a încadrării juridice, critică nefondată, deoarece textul de lege prevede în mod expres obligaţia instanţei de a pune în discuţie noua încadrare juridică nu şi obligaţia tuturor părţilor de a pune concluzii.

Astfel, în cauză au fost respectate dispoziţiile legale, i s-a dat inculpatului posibilitatea de a-şi pregăti apărarea în mod temeinic, astfel încât nu sunt elemente care să conducă la nulitatea hotărârii pronunţate.

Inculpatul Ţ.S.C. a criticat şi faptul că în rechizitoriu au fost redate doar o parte din interceptările convorbirilor telefonice, acestea nefiind prezentate integral. Înalta Curte apreciază că, în mod justificat, au fost redate doar acele pasaje esenţiale care aveau legătură cu activitatea infracţională a inculpatului şi erau relevante în dovedirea vinovăţiei, însă inculpatul, odată cu prezentarea materialului de urmărire penală (12-13 februarie 2009), putea solicita luarea la cunoştinţă a conţinutului tuturor înregistrărilor efectuate în cauză, de asemenea acest aspect putea fi solicitat şi în faţa instanţei, ori, aşa cum rezultă din actele dosarului, o asemenea cerere din partea inculpatului nu a existat, astfel încât, necontestarea conţinutului acestor interceptări, face nefondată susţinerea inculpatului.

Inculpatul a arătat că înregistrările convorbirilor telefonice au fost efectuate înainte de începerea urmăririi penale şi astfel nu pot fi luate în considerare ca probe.

Înalta Curte apreciază că atâta timp cât aceste acte premergătoare au fost consemnate, conform prevederilor art. 224 alin. (3) C. proc. pen. într-un proces-verbal, acesta poate constitui mijloc de probă, fapt care trebuie privit prin prisma dispoziţiilor art. 89 şi 90 C. proc. pen.. Înregistrările nu sunt altceva decât mijloace de investigaţie, iar dacă se efectuează înainte de începerea urmăririi penale au valoare de acte premergătoare, putând fi valorificate pe plan probator doar prin intermediul procesului verbal de consemnare a actelor premergătoare. Inculpatul are posibilitatea de a contesta pe parcursul urmăririi penale, cât şi al cercetării judecătoreşti conţinutul acestor înregistrări, fapt pe care inculpatul Ţ.S.C. nu l-a făcut în prezenta cauză.

De altfel, la baza condamnării inculpatului nu au stat doar aceste înregistrări, ci şi declaraţiile părţilor vătămate, care se coroborează cu cele ale martorilor.

De altfel, în faţa instanţelor de judecată s-au administrat probe atât în acuzare, cât şi în apărare, în condiţii de contradictorialitate cu respectarea şi asigurarea egalităţii de arme între acuzare şi apărare, acoperindu-se orice motiv de nulitate relativă ce ar fi putut exista în faza de urmărire penală.

Faţă de aceste considerente, criticile inculpatului sunt nefondate, la baza condamnării sale au stat probe certe de vinovăţie, fiind exclusă posibilitatea achitării acestuia.

2.Cu privire la critica întemeiată pe cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte o consideră neîntemeiată.

În ceea ce priveşte cuantumul pedepselor aplicate inculpatului Ţ.S.C., Înalta Curte constată că acesta a fost just individualizat, prin raportare la criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), instanţa de apel, a dispus o reducere a acestora şi s-a orientat către minimul prevăzut de lege.

Raportat la gradul de pericol social ridicat al infracţiunilor săvârşite de inculpat, la modalitatea în care au fost săvârşite (victimele au fost forţate să practice prostituţia prin diferite metode violente, li se luau documentele, banii, erau aservite prin datorii, agresate), la numărul victimelor, la urmările produse (aceste infracţiuni au dobândit caracter de fenomen, aducând atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv demnitatea persoanei şi chiar a sănătăţii, reprezentând şi una dintre cele mai grave forme ale criminalităţii organizate), la circumstanţele personale ale inculpatului (deşi în prezenţa unor probe certe de vinovăţie inculpatul nu a recunoscut săvârşirea faptelor, mai mult a încercat să influenţeze depoziţiile părţilor vătămate şi ale martorilor, continuând cu ameninţările asupra acestora în cursul procesului, relevante fiind declaraţiile date în faţa instanţei de judecată de către martorele P.O.T., B.L., M.A., care au învederat că au fost ameninţate de inculpat să-şi retracteze declaraţiile), Curtea apreciază că pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului este de natură să contribuie la reeducarea acestuia şi pe cale de consecinţă, atingerea scopului prevăzut de art. 52 C. pen..

În ceea ce priveşte conduita bună a inculpatului înainte de săvârşirea infracţiunii, Înalta Curte apreciază că această trăsătură a personalităţii acuzatului nu poate fi ridicată la rangul de conduită socială exemplară, raportat la modalitatea în care a săvârşit faptele, comportamentul său concret, trădând o anumită dispoziţie către fapte antisociale, motiv pentru care nu se impune reţinerea circumstanţelor atenuante în favoarea inculpatului.

De altfel, a reduce pedeapsa pentru asemenea infracţiuni nu ar echivala decât cu încurajarea tacită a inculpatului şi a altora la săvârşirea de fapte similare şi cu scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a justiţiei, creându-le făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii.

3.Cu privire la criticile recurentului inculpat Ţ.S.C. referitoare la greşita soluţionare a laturii civile, în sensul solicitării respingerii pretenţiilor civile ale părţii civile ca nedovedite, şi totodată ca inadmisibile (inculpatul a susţinut că partea vătămată D.A.M. s-a constituit parte civilă doar la instanţă, iar restul părţilor civile după citirea actului de sesizare), cât şi cu privire la cuantumul sumelor de bani confiscate, critici ce se subscriu cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., Înalta Curte le consideră nefondate.

Verificând hotărârea atacată, prin prisma criticilor invocate, care vizează soluţionarea laturii civile, Înalta Curte constată că partea vătămată D.A.M. a formulat încă din faza de urmărire penală, pretenţii civile reprezentând despăgubiri morale în cuantum de 110.000 euro, respectiv, solicitând 80.000 euro de la Ţ.S.C. şi câte 10.000 euro de la ceilalţi inculpaţi, instanţa de fond, raportat la suferinţele îndurate de această parte vătămată i-a acordat despăgubiri sub forma daunelor morale în cuantum de 5.000 de euro.

În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care în raport de consecinţele pe orice plan, suferite de partea vătămată trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat. Pe de altă parte, această compensaţie materială trebuie să fie echitabilă şi proporţională cu întinderea pagubei suferite.

Instituţia daunelor morale constituie şi o reprobare morală a faptei ilicite faţă de care cel ce a săvârşit-o trebuie să răspundă atât pe plan social, prin executarea sancţiunii penale, cât şi pe plan individual, prin repararea prejudiciului existent în patrimoniul părţii vătămate şi în domeniul vieţii sufleteşti.

Prejudiciile ce pot fi aduse prin comiterea unei infracţiuni sunt departe de a fi limitate doar la leziuni fizice, fiind extinse de la tangibil la intangibil, de la obiecte pur corporale la interese şi valori necorporale. În infracţiunile de trafic de persoane/minori noţiunea de vătămare de natură penală trebuie să fie stabilită cu preponderenţă în termeni de necorporabilitate, cum ar fi prejudiciul adus autonomiei femeilor, prestigiului etc. Prejudiciul este considerat astfel o negaţie, o depreciere şi o lipsă a condiţiilor naturale. De aceea s-a apreciat că prejudiciul semnifică pierderea unei valori, punctul central al unei valori sau al unei deprecieri nefiind numai obiectul în sine ci şi aprecierea şi atitudinea altora faţă de acesta. În determinarea cuantumului sumei acordate cu titlu de daune morale, pentru prejudiciile cauzate unei persoane în cadrul desfăşurării procesului penal, a reţinut prima instanţă, trebuie să se aibă în vedere principiul echităţii şi stabilirea unui just echilibru între prejudiciul suferit şi reparaţia acordată.

Scopul acordării daunelor morale constă în realizarea, în primul rând, a unei satisfacţii morale pentru suferinţe de acelaşi ordin, iar nu a unei satisfacţii patrimoniale. Este motivul pentru care aprecierea unor asemenea daune se realizează în echitate şi păstrând principiul proporţionalităţii şi justului echilibru între natura valorilor lezate şi sumele acordate.

Durerile fizice şi psihice reprezintă cele mai frecvente, mai obişnuite şi mai fireşti, dar în acelaşi timp şi cele mai grave dintre urmările negative ale infracţiunilor ce lezează valorile sociale ocrotite de lege, fiind consacrate sub denumirea de pretium doloris. Caracterul inestimabil al prejudiciului moral nu poate suprima protecţia victimei, iar prestaţia cuvenită acesteia nu constituie atât un echivalent, cât un lucru subrogat, o compensaţie acordată în urma unei operaţii complexe şi delicate de apreciere multilaterală a aspectelor în care se exteriorizează vătămările şi suferinţele cauzate.

Evaluarea daunelor morale neputând fi făcută în aceleaşi condiţii ca ale celor patrimoniale, presupune stabilirea unor criterii specifice. Un asemenea criteriu ar putea fi importanţa socială a valorii lezate prin săvârşirea faptei ilicite. În acest caz, valoarea poate avea atât un conţinut subiectiv (implicând o preţuire din partea persoanei lezate) dar şi un aspect obiectiv, fiind expresia unei cerinţe obiective a realităţii. Prejudiciul moral va fi cu atât mai mare cu cât valoarea lezată este mai importantă pentru partea vătămată. Personalitatea victimei poate fi un alt criteriu care completează criteriul importanţei valorii lezate. În raport cu valoarea lezată se mai poate avea în vedere drept criteriu şi gravitatea, precum şi intensitatea durerilor fizice şi psihice, provocate. Importanţă vor primi şi repercusiunile asupra situaţiei victimei, inclusiv în plan familial şi social, prin atingerile aduse onoarei şi demnităţii sale. Un alt criteriu ar putea fi acela al echităţii şi anume ca daunele morale să exprime cerinţele de dreptate şi echitate.

Prin urmare, în ceea ce priveşte pretenţiile, reprezentând daune morale, formulate de partea civilă D.A.M., instanţa de fond a apreciat că acestea sunt în totalitate întemeiate. Se atribuie-însuşirea de a prezenta o valoare oricărui bun, interes care satisface o trebuinţă individuală sau socială, ca urmare a concordanţei dintre calităţile acestor bunuri, interese şi nevoile individuale sau ale grupului social într-o etapă determinată a existenţei lor. Valoarea reprezintă, prin urmare, nu o calitate intrinsecă a bunului sau intereselor ci o evaluare din exterior a acestora, este expresia preţuirii pe care o acordăm, bunului, interesului în raport cu trebuinţele noastre. Există, deci, o corespondenţă inalienabilă între însuşirile unui fapt valoric şi trebuinţele sau idealurile umane.

Partea vătămată fiind angrenată, prin specularea vulnerabilităţii sale psihologice şi financiare, în mod vădit i s-a deviat cursul firesc al vieţii. Fiind astfel debusolată urmare a acţiunii dăunătoare îndreptată asupra sa, va avea nevoie de timp pentru a se redresa şi reechilibra emoţional, întrucât cu siguranţă a suferit traume psihice.

Aceste fapte, de trafic de persoane, sunt aşezate nu întâmplător în „fruntea" infracţiunilor de crimă organizată, deoarece sunt forme brutale de încălcare a valorilor sociale ocrotite de lege, consecinţele comiterii acestora sunt de o mare gravitate, fiind de luat în considerare dezechilibrul moral ce intervine, cu implicaţii negative ce se răsfrâng în viaţa personală şi de familie a victimelor acestui gen de fapte, care ajung să realizeze pericolul la care s-au expus, cu accent pe aspectul general valabil că persoanele traficate sunt reduse la condiţia de ""marfa", sunt dezumanizate treptat, fiindu-le lezate sentimentele cele mai profunde, trauma suferită marcându-le întreaga evoluţie viitoare.

Chiar dacă victima unor infracţiuni de natura celor în discuţie şi pentru care inculpaţii au fost condamnaţi reuşeşte să „evadeze" din lumea traficului, impactul social devine mai puternic: aceasta se poate lovi de reacţia de respingere a societăţii, de stigmatizare, nu mai are aceleaşi abilităţi sociale, educative, ca a celorlalte persoane, iar impactul psihologic este un prag greu de trecut; sentimentele de ruşine şi vinovăţie conduc la lipsa încrederii,

conduc la gânduri negative şi chiar la tentative de sinucidere.

Întrucât în stabilirea daunelor morale nu se poate apela la probe materiale, cuantumul acestora a rămas la latitudinea primei instanţe şi s-a apreciat astfel suma de 5.000 euro ca fiind rezonabilă faţă de suferinţa părţii vătămate, subliniindu-se în acelaşi context că şi soluţia de condamnare pronunţată în planul acţiunii penale asigură victimei satisfacţia echitabilă, directă şi imediată, de ordin moral, pentru nedreptatea suferită, justiţia fiind înfăptuită prin întrepătrunderea celor două modalităţi.

Conceptul de „daune morale" nu poate fi definit fără a aminti noţiunea de răspundere civilă, care reprezintă acea formă a răspunderii juridice care dă naştere unui raport juridic constitutiv de drepturi şi obligaţii, în temeiul cărora o persoană este îndatorată să repare prejudiciul cauzat altuia prin fapta sa, iar aceasta din urmă are dreptul să pretindă repararea prejudiciului.

Temeiul răspunderii civile a inculpaţilor pentru prejudiciul cauzat în urma săvârşirii infracţiunii comise în dauna celei în discuţie îl constituie temeiul general al răspunderii civile delictuale, astfel cum este reglementat în art. 998 C. civ., care prevede că "orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara ". În afară de răspunderea pentru fapta proprie, C. civ. mai consacră în art. 1003 şi caracterul solidar al răspunderii persoanelor cărora le este imputabilă cauza prejudiciului. dispoziţii ce operează în speţă.

Existând un raport de cauzalitate între activitatea delictuală a inculpatului şi prejudiciul nepatrimonial încercat de partea civilă, Înalta Curte apreciază că soluţia pronunţată este corespunzătoare principiului răspunderii civile delictuale stabilit prin dreptul intern şi exigenţelor art. 3 din Protocolul nr.7 CEDO, cuantumul sumei fiind de natură să mai atenueze din suferinţele părţii vătămate.

În privinţa celorlalte părţi vătămate, acestea nu s-au constituit părţi civile, inculpatul fiind în eroare când susţine că s-au constituit părţi civile după citirea actului de sesizare, motiv pentru care, în mod corect, raportat la probele dosarului în baza art. 118 alin. (1) lit. e) cu referire la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 s-a dispus confiscarea sumelor de bani ce au reprezentat beneficiul ilicit obţinut de inculpat.

Cuantumul sumelor de bani confiscate a fost corect stabilit, existând înscrisuri la dosar din care rezultă operaţiuni privind transferul de sume de bani obţinute din exploatarea sexuală a victimelor, neimpunându-se reformarea hotărârii sub acest aspect.

Relevant pentru dovedirea cuantumului sumelor de bani câştigate de către inculpaţi, în urma practicării prostituţiei de către victimele traficului de persoane şi pentru care în mod corect s-a dispus confiscarea acestora pe lângă înscrisurile existente la dosar, este chiar şi dialogul purtat de către liderul grupării infracţionale Ţ.S.C. cu inculpatul J.T. din care rezultă ce sume câştigau inculpaţii „M (T.S.C.): o fată acolo face minim 5-600 pe seară. Minim. Sunt seri în care face şi 1.000 şi 1.200.

JT: Ştiu că sunt locuri unde se face şi 1.000 pe seară.

M: Păi da… şi fă calculul că în 10 zile ia 7000-8000 de euro.

JT: Domnule, eu am făcut. Pune 5.000, dar nu să iau 300 şi să mai fiu şi acolo.

M: Nu există 5.000 într-o lună J.T., unde zic eu, acolo se fac minim 10-12.000-15.000…

………..

M: Am băgat-o undeva şi vreau să-ţi spun că AL face bani şi are să le demonstreze la muştele alea că face bani. Într-o seară a făcut 1.000 euro în altă zi a făcut 1.500 şi în altă seară 1.200….

JT: Ea mai are o fată şi vrea să vină cu aia, adică pe …….. meu să facă peşteală sau cum ? 10.000 de euro şi eu să iau cu 1.000 sau cum.

II. Cu privire la recursul inculpatului B.I.

1.Cu privire la critica întemeiată pe cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 9 C. proc. pen., Înalta Curte o consideră nefondată.

Inculpatul B.I. a criticat hotărârea Curţii de Apel Bacău susţinând că, instanţa de prim control judiciar, încălcând dispoziţiile procedurale, cât şi dreptul la un proces echitabil al inculpatului, a preluat argumentaţia instanţei de fond, fără să examineze problemele ridicate de către inculpat.

Înalta Curte, verificând hotărârea atacată prin prisma acestui caz de casare, constată că aceasta este motivată în fapt şi în drept, răspunzând criticilor formulate de inculpat şi combătând apărările acestuia cu pasaje din declaraţiile părţilor vătămate, ale martorilor, cât şi din interceptările convorbirilor telefonice.

Faptul că au fost redate aceste declaraţii, cât şi o parte din interceptări care au fost considerate relevante în dovedirea vinovăţiei inculpatului, nu reprezintă o preluare a motivării instanţei de fond şi a celor consemnate în rechizitoriu, reprezintă o analiză a probelor şi a elementelor de fapt pe care se sprijină soluţia dată, instanţa făcând o analiză amănunţită a probelor administrate, motivând reţinerea sau înlăturarea unora dintre acestea. De altfel, conform practicii CEDO este permisă însuşirea de către instanţa superioară a motivării hotărârii instanţei de fond, relevant în acest sens fiind speţa privind cazul Halle c.Finlandei, hotărârea instanţei de prim control judiciar nu poate fi supusă reformării sub acest aspect.

2. Critica întemeiată pe cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen. este nefondată.

Inculpatul B.I. a solicitat achitarea sa pentru cele două infracţiuni, reţinute a fi săvârşite de acesta, respectiv art. 13 alin. (1),2 şi 3 raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, considerând că nu sunt probe certe din care să rezulte vinovăţia sa.

În accepţiunea dispoziţiilor art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003 prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, cum sunt infracţiunea privind traficul de persoane, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

În raport cu dispoziţiile legale menţionate, există grup infracţional organizat dacă inculpaţii au acţionat pentru o perioadă de timp şi în mod coordonat, fiecare îndeplinind roluri determinate în executarea planului infracţional, în scopul comiterii infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută în art. 12 sau art. 13 din Legea nr. 78/2001, pentru a obţine un beneficiu financiar ori alt beneficiu material, iar iniţierea şi constituirea unui astfel de grup se încadrează în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

Din declaraţiile părţii vătămate D.A.M., ale făptuitoarei P.O.T., ale martorilor protejaţi victime şi ale martorilor protejaţi rezultă implicarea inculpatului B.I., zis C., în activitatea infracţională din cadrul grupului organizat condus de inculpatul Ţ.S.C., acest inculpat asigurând în timp, atât recrutarea de tinere, cât şi controlul acestora, prin transportarea lor la locaţiile unde urmau să desfăşoare activităţile de prostituţie (cazul Club de noapte XX din localitatea Miercurea Ciuc).

Din probe a rezultat faptul că inculpatul era perceput de fetele exploatate sexual de această grupare, ca fiind unul dintre cei care (alături de G.G.) desfăşurau activităţi de constrângere fizică şi morală cu caracter extrem de violent în dauna victimelor, acestea aflându-se permanent într-un climat de teroare cu consecinţe evidente de conformare din partea acestora. Astfel ori de câte ori identifica faptul că victimele încercau să iasă de sub influenţa grupării, le agresa fizic şi le ameninţa cu pistolul în nenumărate împrejurări (relevantă fiind declaraţia părţii vătămate M.V.), asigurându-şi astfel supunerea necondiţionată din partea acestora.

De altfel şi ceilalţi membrii ai grupului acţionau de aceeaşi manieră, fiind de notorietate modul în care se manifestau la nivelul municipiului Oneşti (declaraţii martori P.L., R.C., I.C.I., C.V., R.C.L.).

De acelaşi tratament beneficiau şi potenţialii „concurenţi” ai grupării pe piaţa prostituţiei sau cei care nu se conformau solicitărilor de a plăti taxe de prostituţie.

Implicarea inculpatului în activitatea infracţională a grupului şi rolul acestuia sunt demonstrate prin declaraţiile părţii vătămate D.A.M. din care rezultă conlucrarea dintre inculpaţi: „Ţ.M.A., G.G. şi B.I. mi-au propus să plec în Anglia, unde trebuia să practic prostituţia. B.I. a exercitat presiuni asupra mea, m-a introdus în toaletă, m-a lovit şi m-a izbit cu capul de oglindă, umplându-mă de sânge”. Declaraţia acesteia se coroborează cu cea a numitei M.L. care a arătat la rândul său că a fost racolată de B.I., care conlucra cu „M.”, iar P.O.T. arată că a fost transportată de B.I. la Miercurea Ciuc, obligată să practice prostituţia, ameninţată de inculpatul J.T. cu cuţitul în acest sens, confirmând şi faptul lovirii părţii vătămate D.A.M. de către inculpatul B.I., relatând şi discuţii dintre inculpaţii Ţ.M.A. şi J.T. cu privire la racolarea de noi victime.

Astfel nu se poate susţine că inculpatul B.I. nu a avut nicio legătură cu grupul infracţional, că nu a desfăşurat în timp activităţi specifice traficului de persoane, că nu a avut un rol determinant în cadrul grupului, motiv pentru care Înalta Curte constată a fi lipsite de suport probator afirmaţiile sale.

Aspecte privind recrutarea părţilor vătămate, cât şi violenţele la care erau supuse, sunt pe larg învederate şi prin declaraţiile martorilor protejaţi R.C., R.D., D.F., P.I.uţ, P.L., ale părţii vătămate D.A.M. şi ale martorilor protejaţi victime M.V., declaraţii care au fost redate de către instanţa de fond, Înalta Curte apreciind că nu se mai impune redarea conţinutului acestora, însă va face referire la unele aspecte învederate de aceştia, din al căror conţinut rezultă pe deplin implicarea infracţională a inculpatului B.I. şi rolul avut de acesta în cadrul grupării infracţionale.

Martora M.L. în declaraţiile date atât la urmărirea penală cât şi în instanţă descrie activitatea infracţională a inculpatului B.I., zis C., precum şi conlucrarea acestuia cu ceilalţi membri ai grupului.

„C., M. şi G.G. erau cunoscuţi în zona mun.Oneşti cu purtări violente. Cele 3-4 fete cu care au discutat şi care veneau din străinătate mi-au spus că au fost lovite şi tăiate pe corp de aceste persoane deoarece fetele au încercat să fugă din localul respectiv”.

Martora P.L. a arătat că a asistat la acte de violenţă când fetele erau bătute de inculpaţii Ţ.M.A., G.G. şi C.: „Am văzut când a lovit-o pe AL, aceasta a fost lovită în toaleta de la discotecă de către C. şi G.G.”.

Martorul P.I. a expus informaţii cu privire la activitatea infracţională a inculpatului B.I., arătând că se ocupa cu transferul de tinere în străinătate, precum şi modalităţile de recrutare ale acestora şi predilecţia traficanţilor de a exploata minore pe care le transferau în străinătate prin inducerea în eroare a familiilor lor.

Aceleaşi aspecte sunt confirmate şi de martorul R.C.L. care arată că G.G., B.I. şi Ţ.S.C. erau violenţi cu tinerele care refuzau să practice prostituţia pentru ei, cât şi cu cei care îndrăzneau să intre în contradicţie cu interesele lor ilicite, expunând şi detaliul privind taxele de şmecher puse unor cetăţeni care veneau din străinătate cu bani.

Despre implicarea inculpatului B.I. în activitatea infracţională a grupului pe linia traficului de persoane vorbeşte şi martora P.O.T.:

„B.I. se interesa dacă fac consumaţie şi dacă ies cu clienţii, acelaşi lucru se interesa şi de celelalte fete. Ştiu că acesta a adus la barul respectiv mai multe fete. Se ţinea o evidenţă a consumaţiilor (…) inculpatul B.I. se interesa de acest lucru.”

Activitatea infracţională desfăşurată nu a fost rezultatul unei înţelegeri întâmplătoare, spontane, ci s-a desfăşurat în timp, în mod repetat, respectându-se, în principiu, aceeaşi modalitate de săvârşire a faptelor, iar inculpaţii au avut în mod constant acelaşi rol şi aceeaşi contribuţie la executarea planului infracţional.

Inculpatul a cunoscut şi acceptat circumstanţele în care ceilalţi inculpaţi au organizat activitatea infracţională, a supravegheat părţile vătămate, le-a transportat şi exercitat violenţe asupra lor.

Sub aspectul infracţiunii de trafic de persoane vinovăţia inculpatului este pe deplin dovedită prin declaraţia părţii vătămate D.A.M. şi a martorei protejată victimă M.V..

Faptul că martora protejată victimă M.V. şi-a schimbat depoziţia în faţa instanţei, nu prezintă relevanţă în stabilirea vinovăţiei inculpaţilor, atâta timp cât această revenire este nejustificată, versiunea prezentată de aceasta fiind în contradicţie cu aspectele care rezultă în mod explicit şi neechivoc din declaraţiile celorlalte părţi vătămate şi martori, precum şi din conţinutul interceptărilor telefonice.

Potrivit art. 63 alin. (2) C. proc. pen., probele nu au o valoare dinainte stabilită, iar aprecierea fiecărei probe se face de către instanţa de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate în scopul aflării adevărului.

În cauză, în cadrul operaţiunii de sinteză a probelor, instanţele de fond şi apel au apreciat în mod întemeiat că declaraţia dată de această martoră în faza de urmărire penală, într-un moment apropiat de producerea faptelor şi în care a arătat cu lux de amănunte cele întâmplate, reflectă adevărul, în timp ce declaraţiile date ulterior, apar ca fiind făcute în vederea disculpării, iar ceea ce este esenţial este faptul că declaraţiile date în faza de urmărire penală se coroborează cu celelalte probe administrate atât în faza de cercetare judecătorească cât şi de urmărire penală.

Cum în cauză nu există niciun temei legal pentru a se crea o ordine de preferinţă între declaraţiile succesive ale martorilor, (aceasta nu a oferit explicaţii plauzibile pentru revenirea asupra declaraţiei sale), instanţele de fond şi apel au avut temeiuri suficiente să considere ca numai declaraţiile făcute în cursul urmăririi penale sunt expresia adevărului, coroborându-se cu alte fapte şi împrejurări ce au rezultat din ansamblul probelor existente în cauză şi au înlăturat motivat declaraţia dată în cursul cercetării judecătoreşti (de altfel o parte dintre martori şi părţi vătămate au învederat instanţei că au fost ameninţate de către inculpaţi pentru a-şi retrage declaraţiile). Susţinerile inculpatului privind lipsa de credibilitate a declaraţiilor părţii vătămate D.A.M., ce ar rezulta din faptul că a fost de acord să practice prostituţia, nu prezintă relevanţă în ceea ce priveşte nevinovăţia acestuia, întrucât consimţământul persoanei, victimă a traficului, nu înlătură răspunderea făptuitorului, atâta timp cât din probe au rezultat elemente specifice traficului de persoane. De asemenea, faptul că aceasta era „total aservită” lui „M.” (inculpatul Ţ.S.C.), aşa cum arată acelaşi inculpat, nu înlătură contribuţia inculpatului la săvârşirea faptelor, contribuţie ce este detaliată în declaraţiile părţii vătămate şi ale martorilor, cu atât mai mult cu cât, prin mijloacele violente de ameninţare exercitate asupra acestora se poate explica aşa-zisa atitudine de „aservire” a victimelor.

Astfel, susţinerile inculpatului B.I., în sensul că nu a exercitat violenţe asupra părţii vătămate în legătură cu activitatea de prostituţie (inculpatul nu neagă practic existenţa acestor violenţe, însă încearcă să le dea o interpretare de natură să excludă vinovăţia sa) sunt lipsite de suport probator.

De asemenea, „contradicţiile” existente în declaraţiile părţii vătămate R.(M.)D. date în faza de urmărire penală, aşa cum susţine inculpatul B.I. şi care ar fi esenţiale în dovedirea nevinovăţiei sale, au fost înlăturate odată cu audierea acestei părţi vătămate, în prezenţa inculpatului şi a apărătorului acestuia, când i s-a dat posibilitatea acestuia să adreseze întrebări şi să lămurească orice aspect contrar probelor existente la dosar.

Nerelevant este şi faptul că transportul părţii vătămate D.A.M. la clubul XX din Miercurea Ciuc a fost efectuat de „M.” şi nu de către B.I., atâta timp cât inculpatul B.I. i-a însoţit pe aceştia, a cunoscut şi acceptat circumstanţele în care inculpatul Ţ.S.C. a acţionat, iar prezenţa sa, alături de inculpatul Ţ.S.C., nu a făcut decât să conducă la constrângerea părţii vătămate la practicarea prostituţiei, aceasta neputând să riposteze.

Faptul că se reţine implicarea inculpatului B.I. în activitatea infracţională numai în ţară, nu exclude vinovăţia sa, în sensul că nu a avut legături infracţionale în străinătate cu gruparea condusă de inculpatul Ţ.S.C., atâta timp cât această grupare a desfăşurat activităţi specifice traficului de persoane în ţară.

Inculpatul a arătat că nu există interceptări ale convorbirilor telefonice din care să rezulte implicarea sa, însă instanţa constată că nu există alte probe (declaraţiile părţilor vătămate, martori protejaţi) care demonstrează în mod evident contribuţia sa infracţională.

Faţă de aceste considerente este exclusă posibilitatea achitării inculpatului, la baza condamnării sale stând probe certe de vinovăţie.

3. Critica întemeiată pe cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17 C. proc. pen. este nefondată.

Inculpatul B.I. a susţinut că îi erau aplicabile disp. art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), întrucât a fost trimis în judecată şi condamnat pentru infracţiunea prev. de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată prin Legea nr. 287/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., iar prin Legea nr. 287/2005 publicată în M. Of. nr. 17/13.10.2005 s-a aprobat O.U.G. nr. 79 din 14 iulie 2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 678/2001, în sensul că la alin. (2) al art. 12 din lege, lit. a) va avea următorul cuprins: „de două sau mai multe persoane împreună”. Or, la data la care inculpatul a comis faptele (2003-2004) disp. art. 12 lit. a) din Legea nr. 678/2001, nu erau în vigoare, astfel încât trebuiau aplicate disp. art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP).

Critica inculpatului este nefondată, instanţele au aplicat în mod corect dispoziţiile legale, inculpatul B.I. nu putea beneficia de disp. art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), atâta timp cât s-a reţinut caracterul continuat al activităţii sale infracţionale care s-a prelungit şi după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 79 din 14 iulie 2005 (declaraţie martor protejat victimă M.L.).

Prin prisma aceluiaşi caz de casare, Înalta Curte apreciază ca nefondată solicitarea inculpatului B.I. de a se dispune schimbarea de încadrare juridică din infracţiunea de trafic de persoane în infracţiunea de proxenetism , întrucât din probele administrate rezultă că inculpatul a acţionat faţă de părţile vătămate prin mijloace care au înfrânt libertatea de voinţă şi conştiinţă a acestora, atât prin ţinerea lor sub strictă supraveghere, fără a avea libertate de mişcare cât şi prin violenţele exercitate fie asupra lor, fie asupra altor angajate, pentru a le inspira temeri, în cazul în care se opuneau exploatării lor sexuale, acţiuni de natură să excludă existenţa infracţiunii prevăzută de art. 329 C. pen..

În speţă, recrutarea şi traficul de persoane s-au făcut în scopul obligării la practicarea prostituţiei, persoanele recrutate sau traficate nu au practicat de bună voie prostituţia. Constrângerea a fost folosită de inculpat pentru care părţile vătămate să fie determinate să practice prostituţia. Ori, în cazul infracţiunii de proxenetism, constrângerea este prevăzută ca modalitate alternativă de săvârşire a infracţiunii, în formă agravată, iar în cazul infracţiunii de trafic de persoane, constrângerea constituie unul dintre mijloacele de realizare a elementului material al laturii obiective al acestei infracţiuni, în toate modalităţile lor alternative de săvârşire.

Victimele au fost supuse condiţiilor de muncă forţată, au fost aservite inculpaţilor şi uneori lipsite de libertate. Ori, infracţiunea de proxenetism restrânge exploatarea persoanei doar la forma specifică de exploatare sexuală, ceea ce în cauză nu a existat. Consimţământul persoanelor supuse exploatării sexuale din prezenta cauză a fost unul viciat, întrucât a fost luat sub ameninţare, şi exercitare de violenţe, nefiind un consimţământ neviciat, specific infracţiunii de proxenetism.

Astfel, din probe rezultă, că persoanele vătămate au fost recrutate şi traficate în scopul obligării la traficarea prostituţiei, nu au practicat-o de bună voie, neputându-se susţine că în speţă există infracţiunea de proxenetism, întrucât proxenetismul sub forma constrângerii la prostituţie nu presupune recrutarea sau traficul de persoane în acest scop.

4. Critica întemeiată pe cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. este nefondată.

Ca şi în cazul inculpatului Ţ.S.C., o nouă reducere a cuantumului pedepselor aplicate inculpatului, cât şi schimbarea modalităţii de executare nu se justifică, raportat la criteriile prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP).

Faptele inculpatului sunt extrem de grave, contribuţia sa infracţională îmbrăcând forma violentă, astfel încât sancţiunea sa nu poate fi decât corespunzătoare acestei participări.

În cauză nu se pot reţine circumstanţele atenuante atâta timp cât inculpatul a adus atingere unor valori sociale fundamentale ocrotite de lege.

Infracţiunile de trafic de persoane aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv demnitatea persoanei şi chiar sănătăţii acesteia, reprezentând una dintre cele mai grave forme ale criminalităţii organizate, astfel încât regimul sancţionator pentru persoanele care săvârşesc asemenea fapte trebuie să fie pe măsura gradului ridicat de pericol social al acestor infracţiuni, în contextul în care au dobândit caracterul de fenomen.

Cu privire la recurentul inculpat J.T.;

1. Critica întemeiată pe cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen. este nefondată.

Inculpatul J.T. a solicitat achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, întrucât din probele administrate nu au rezultat raporturi de subordonare, în cadrul unei ierarhii prestabilite între inculpatul J.T. şi inculpatul Ţ.S.C., ci a existat doar un schimb de informaţii, inculpatul J.T., acţionând separat de restul grupului şi având propria sa metodă de lucru.

Susţinerile recurentului inculpat J.T. sunt nefondate. Din probele administrate rezultă, în mod evident, conlucrarea dintre inculpatul Ţ.S.C. şi J.T., dovadă fiind interceptările telefonice care se coroborează cu declaraţiile martorilor protejaţi P.E., ale învinuitelor P.O.T., P.A.M., M.A..

Astfel, rezultă că inculpatul J.T. i-a furnizat inculpatului Ţ.S.C., fete în vederea exploatării sexuale, relevant fiind următorul dialog între cei doi: „ Fii atent M., îţi trimit două odată”;

M: „Una J.T., nu două, ce fac”;

JT: „Nu pleacă una fără cealaltă”;

M: „Păi săptămâna asta mai stau aicea şi luni sau marţi, când vrei trimite-le”;

JT: „Eu vreau cât mai repede să nu se sucească”:

M:”Păi şi cum să fac?”;

JT: „Auzi, vorbeşte şi tu cu CX au văzut că e în ţară, poate vine în Germania şi le aduce el”:

La o dată ulterioară (28 decembrie 2006) într-o altă convorbire, cei doi inculpaţi vorbesc despre deplasarea unor tinere pentru a fi exploatate sexual „la stradă” în Italia.

M.: „ Băi, ai una să trimiţi la aşa pe statale, înţelegi tu”;

JT:”Da am înţeles”;

M.: „Face 3-2-4...2-3 pe zi.

Ia-le aşa. Dacă vrei să îţi faci aşa în fiecare zi, să au 150-100, două, acolo la zi, poţi să cauţi una, că nu e problemă, că am „pacino” aici. Am făcut pe dracu în patru să organizez un pic treburile aici.”

De asemenea din interceptările convorbirilor telefonice a rezultat că unele dintre tinerele recrutate de către inculpaţii Ţ.S.C. şi J.T., (AL, MM, L.(V.)T.), acceptau să se prostitueze pentru aceştia şi obţineau din această activitate beneficii financiare substanţiale, atât la dispoziţia lor, cât şi a susnumiţilor, ulterior, conştient deveneau ele însele traficante.

Susţinerile inculpatului în sensul că nu s-a dovedit aderarea, sprijinirea sau participarea inculpatului J.T. la grupul infracţional organizat sunt infirmate de conţinutul interceptărilor convorbirilor telefonice.

Multitudinea convorbirilor (care au fost redate pe larg de către instanţa de apel, Înalta Curte, apreciind că nu se mai impune redarea acestora) şi activităţile realizate de inculpatul J.T. dovedesc participarea acestuia la acest grup infracţional al cărui lider era inculpatul Ţ.S.C..

Toate interceptările convorbirilor telefonice se coroborează cu declaraţiile părţilor vătămate şi ale martorilor, care au arătat că lucrau în baruri cu profil specific (practicarea prostituţiei) colaborau infracţional cu inculpaţii J.T. şi Ţ.S.C..

Relevantă este discuţia dintre J.T. şi o anume O., din data de 3 decembrie 2006, din care rezultă circuitul financiar privind exploatarea victimelor.

O – În rest nimic nu m-a întrebat , nimic nu mi-a zis. De MA nu m-a întrebat, a adus discuţia. „Da MA?”, direct. Şi zic „Păi da MA am trimis-o prin M., nu mai aveam niciun rost să mă mai combin prin J.T., pentru că M. mi-a făcut nişte oferte mai bune şi de asta.”

JT- Aha.

O- Înţelegi? Zic: „Am trimis-o prin M. şi ...” Şi zice „Da îşi ia M. de la ea?”. Zic: „Asta nu mai ştiu. De la ea personal nu ştiu, dar probabil îşi ia de la patron”.

JT – De ce n-ai zis: „Eu îmi iau de la ea , ăla de la ea , ăla îşi ia de dincolo şi gata.

O- Păi nu, i-am zis că M. nu îşi ia de la ea . De la ea personal.

JT- Da

O -Îşi ia de la patron şi de la ea îmi iau eu.

JT – Da, bun!.

De altfel şi martora M.A. a învederat implicarea inculpatului J.T. în activitatea infracţională, legătura acestuia cu Ţ.S.C.:

„Ştiu că M. se cunoştea cu J.T., ne-am dat seama de acest lucru, deoarece la un moment dat a intervenit un incident în sensul că, două fete au refuzat să plătească banii obţinuţi şi am înţeles că J.T. a făcut ameninţări faţă de acestea, că dacă nu vor plăti suma de bani solicitată, îl va trimite pe numitul M. să rezolve problema”.

Ca şi ceilalţi membri ai grupului, inculpatul J.T. se manifesta violent atunci când tinerele controlate de ei refuzau să continue să practice prostituţia în interesul lor, ameninţându-le cu pericole grave, privind integritatea corporală.

JT: Dacă joi nu eşti în ţară, sâmbătă îţi iau gâtul ai înţeles?

Silvia: Nu auzi că am vrut să vin şi nu se poate?

JT: Deci joi eşti în ţară! Aşa vreau eu (…) Cred că-ţi iau gâtul! Ai auzit mă sufoc!

S: De ce te sufoci? Că nu-ţi dau bani?

JT: Da, da, că nu-mi dai bani.

Modul violent în care acţiona inculpatul J.T. este relevat şi prin declaraţia părţii vătămate P.F. care şi aceasta a fost racolată de către inculpat şi exploatată sexual prin constrângere fizică şi morală:

„Identificând-o pe AMA pe stradă în Oneşti, a chemat-o la maşina în care se afla şi i-a pus acesteia cuţitul la gât în plină stradă spunând că o omoară dacă nu-i dă banii.

C.G. şi MM, alte victime racolate şi exploatate de inculpatul J.T. descriu modul violent în care se purta inculpatul J.T..

Astfel, J.T., în cadrul grupului infracţional organizat, era cel care recruta victimele supuse exploatării sexuale fiind exclusă posibilitatea achitării sale pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Inculpatul J.T. a solicitat şi achitarea pentru infracţiunea prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, săvârşită faţă de martora P.E., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., deoarece aceasta a declarat la urmărirea penală că i s-a adus la cunoştinţă că trebuie să practice prostituţia de către un anume „JJ” , nu de inculpatul J.T., aceasta precizând şi că banii obţinuţi îi punea la dispoziţia lui JJ, care-i împărţea cu Ţ.S.C., astfel fapta nu a fost săvârşită de inculpatul J.T..

Înalta Curte constată că în faza de cercetare judecătorească, martora victimă P.E. a fost audiată, dându-se posibilitatea inculpatului să pună întrebări şi să lămurească toate aspectele contradictorii din declaraţiile acesteia.

Din depoziţia martorei rezultă, într-adevăr că aceasta vorbeşte despre un anume JJ, însă nu oferă niciun indiciu cu privire la acesta, fiind greu de crezut că nu cunoştea mai multe detalii despre persO. acestuia, (prenume, domiciliu, înfăţişare), atâta timp cât era exploatată de el şi se afla în legătură directă cu Ţ.S.C..

Chiar şi în aceste condiţii, ale exploatării părţii vătămate P.E. de către numitul JJ, aceasta face precizări despre cooperarea infracţională pe linia traficului de persoane dintre inculpaţii Ţ.S.C., J.T. şi P.O.T., astfel încât nu se poate dispune achitarea inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 12 din Legea nr. 678/2001, vinovăţia sa neîntemeindu-se doar pe declaraţia acestei martore.

2. Cu privire la cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen..

Înalta Curte apreciază că, în raport de denunţul formulat de către inculpatul J.T., care s-a materializat prin trimiterea în judecată a inculpatei B.I.L. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă (dosar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - adresa nr. 112/P/2012), sunt aplicabile în cauză disp. art. 19 din Legea nr. 682/2002, având drept consecinţă reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, motiv pentru care îi va admite inculpatului recursul sub acest aspect, vor fi descontopite pedepsele şi repuse în individualitatea lor, iar ca urmare a reţinerii disp. art. 19 din Legea nr. 682/2002, pentru fiecare infracţiune săvârşită de inculpat, vor fi reduse pedepsele, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b C. pen., pedeapsă care prin cuantum şi modalitate de executare asigură scopul acesteia prev.de art. 52 C. pen..

Cu privire la recurentul inculpat T.F.T..

1.Critica recurentului inculpat întemeiată pe cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 10 C. proc. pen. este nefondată.

Inculpatul a criticat hotărârea instanţei de apel pe motiv că instanţa nu a analizat şi nu a răspuns apărărilor formulate de acesta.

Afirmaţiile inculpatului T.F.T. sunt lipsite de suport probator. Aşa cum rezultă din analiza considerentelor hotărârii instanţei de prim control judiciar, aceasta a răspuns motivat tuturor criticilor formulate de inculpat, motivând în fapt şi în drept hotărârea, Înalta Curte apreciind că hotărârea nu poate fi reformată sub acest aspect.

2. Critica recurentului inculpat întemeiată pe cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen. este nefondată.

Inculpatul a susţinut nevinovăţia sa, privind săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat condus de inculpatul Ţ.S.C., apreciind că nu sunt probe certe pentru a se dispune condamnarea sa.

Înalta Curte, în baza propriului demers analitic, constată că există probe certe de vinovăţie a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2001.

Inculpatul T.F.T. avea acces în Londra la locaţii de genul saunelor, unde sub aparenţa desfăşurării activităţii reconfortante prin masaj şi băi de abur, cât şi în apartamente se realiza exploatarea sexuală a tinerelor recrutate din România şi puse la dispoziţia inculpatului de ceilalţi membri ai grupării.

Relevante în acest sens sunt declaraţiile părţii vătămate D.A.M., care se coroborează cu cele ale părţii vătămate V.C., cu interceptările convorbirilor telefonice, care au demonstrat existenţa unei structuri organizate care acţiona coordonat şi după reguli bine stabilite, inculpatul T.F.T. făcând parte din aceasta.

Dovezile prezentate de către inculpat, în sensul că în septembrie 2003 era în ţară, obţinând viza pentru Anglia la 20 octombrie 2003, iar plecarea în această ţară a efectuat-o la 28 octombrie 2003, iar partea vătămată D.A.M., a învederat că a fost exploatată în septembrie 2003 nu sunt de natură să înlăture vinovăţia acestuia, , întrucât precizarea părţii vătămate este făcută la un interval destul de lung de la data săvârşirii faptei şi este posibil ca aceasta să nu mai ţină foarte bine minte luna exactă. Însă faptul că precizează anul (2003) şi o lună (septembrie) apropiată plecării inculpatului (octombrie) în Marea Britanie duce la concluzia veridicităţii afirmaţiilor sale.

Legătura existentă între Ţ.S.C., T.F.T. şi J.T. este dovedită prin declaraţiile părţii vătămate P.L.: „T.F.T. a trimis o fată pe nume AD în Anglia (...) a rămas în această ţară 8 luni. După ce a venit din Anglia, T.F.T. a trimis nişte persoane care au urmărit-o pe AD, a fost stropită cu benzină sau motorină, deoarece inculpatul mai avea de recuperat nişte sume de bani de la AD. După ce a venit din Anglia a lucrat la nişte baruri din Miercurea Ciuc, fiind trimisă de T.F.T. şi Ţ.M.A.. După aceea T.F.T. s-a ocupat de procurarea unui nou paşaport şi a reuşit să o trimită în Italia. Banii erau trimişi lui J.T.”.

Martora P.V.A. în declaraţia dată arată legătura şi conlucrarea existentă între inculpaţii B.I., G.G., Ţ.S.C. şi inculpatul T.F.T..

Aceasta a învederat că în timp ce lucra pentru Clubul de noapte „VV” din Comăneşti, împreună cu D.E. poreclită AL, a fost abordată de inculpatul T.F.T., acesta fiind însoţit de inculpaţii B.I., G.G., Ţ.S.C., propunându-i să meargă în Anglia, să lucreze la saune sau baruri şi să întreţină raporturi sexuale cu clienţi, condiţionând-o să împartă sumele de bani din activitatea de prostituţie la care se angaja. Martora a fost asigurată că urma să primească dimineaţa de la bar banii rezultaţi în urma consumaţiilor realizate, iar cei obţinuţi din activitatea de prostituţie urma să-i împartă cu inculpatul.

De asemenea, atunci când inculpatul Ţ.S.C. se afla în Olanda, inculpatul T.F.T. urma să-i pună la dispoziţie două tinere controlate de el pentru a le plasa pe piaţa prostituţiei, fapt de natură să demonstreze conexiunea infracţională dintre inculpaţi.

Relevant în acest sens este următorul dialog:

M.: Când eram în ţară aveam 200 de pi..., acum sunt aici (Olanda) şi n-am nimic.

G.G. Aşa se întâmplă

/.../ T.F.T. a zis că are două le trimite aici.

Faptul că inculpatul T.F.T. se ocupa cu traficul de persoane, rezultă şi din faptul că prin rechizitoriul nr. 5 D/P/2004 emis de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea s-a reţinut că inculpatul T.F.T., era liderul unei grupări infracţionale care avea ca scop scoaterea frauduloasă din ţară a unor cetăţeni români, printre emigranţi fiind şi numita D.A.M., minora în vârstă de 17 ani, care iniţial fusese recrutată de inculpatul Ţ.S.C. şi exploatată sexual în ţară, după care în Italia, pentru ca în cele din urmă din dispoziţia membrilor grupării să fie transferată în Anglia, prin aportul inculpatului T.F.T., care avea posibilităţi de punere la dispoziţie de locaţii cu acest specific obiect.

Aşa cum demonstrează probele dosarului în acest transfer au fost implicaţi pe lângă inculpatul T.F.T. şi inculpaţii Ţ.S.C., G.G. şi B.I., care au obţinut consimţământul acesteia prin acte de înşelăciune, au declanşat procedurile de plecare prin obţinerea de documente false, suportând, totodată şi cheltuielile ocazionate de transportul acesteia în străinătate.

După returnarea acesteia în ţară, liderul grupării, şi prioritar inculpatul G.G., s-a preocupat să reactiveze controlul asupra acesteia, traumatizând-o în condiţiile în care i-au solicitat plecarea în Anglia, prin intermediul aceluiaşi inculpat T.F.T., care i-a obţinut un paşaport ce conţinea datele de identificare ale fostei sale soţii.

Partea vătămată a arătat că inculpaţii Ţ.S.C., G.G. şi B.I. i-au propus să plece în Anglia la o saună unde trebuia să practice prostituţia. Ulterior, a învederat că a fost contactată de T.F.T. care i-a spus că s-au cheltuit cu plecarea sa în străinătate bani şi pentru recuperarea acestora trebuie să plece în Anglia. În cazul în care va restitui suma de 7.000 euro va fi lăsată în pace. De asemenea, partea vătămată a arătat că inculpatul Ţ.S.C., a luat legătura cu inculpatul T.F.T. pentru a o trimite în Anglia.

Prezenţa părţii vătămate D.A.M. în transportul fraudulos peste graniţă, organizat de inculpatul T.F.T., a fost confirmată şi de numitele V.O.D. şi D.E. .

O altă parte vătămată care a ajuns în Anglia prin intermediul inculpatului şi care a fost exploatată sexual este numita V.C., care a pus la dispoziţia organelor de anchetă fotografii executate în Anglia, în faţa unui autoturism, vehicul despre care, conform informaţiilor autorităţilor engleze, aparţinea inculpatului T.F.T..

Această parte vătămată a fost ameninţată de inculpatul T.F.T., punându-i în vedere faptul că, trebuie să presteze sexual în folosul grupului şi în condiţiile în care nu se conformează, i-a precizat că după revenirea în ţară va avea probleme cu un anume G.G. din Oneşti, fapt ce demonstrează conlucrarea infracţională dintre inculpaţi.

„La un moment dat i-am spus lui T.F.T. că vreau să plec, împrejurare în care T.F.T. mi-a înmânat telefonul lui spunându-mi că trebuie să vorbesc cu cineva. Eu speriată m-am conformat şi un anume bărbat care s-a recomandat a fi G.G. mi-a spus că trebuie să stau în Anglia să practic prostituţia că dacă voi veni în ţară mă găseşte şi voi avea mari probleme cu el şi astfel că nu am încotro şi trebuie să fac tot ce zice T.F.T.”.

Martorul R.D. a învederat activitatea de racolare a victimelor realizată de către inculpatul Ţ.S.C., activitate în care era ajutat de B.I., G.G. şi T.F.T..

Despre inculpatul T.F.T. acesta arată că se ocupa de exploatarea sexuală a tinerelor pe segmentul Marea Britanie.

„Am auzit de la alte persoane că în Anglia, M. era în legătură cu T.F.T., privind exploatarea sexuală de fete pe care le duceau la saune în Londra. I.A. a fost dusă în Anglia de către CH şi ulterior a fost convinsă de G.G. şi T.F.T. să lucreze pentru ei, respectiv să practice prostituţia în acea ţară, trimiţând bani la aceştia, în fiecare săptămână. T.F.T. şi G.G. au mai controlat în Anglia o altă fată care a venit după Iftonca”.

Astfel, deşi inculpatul T.F.T. a susţinut că nu este dovedită implicarea sa în activitatea infracţională probele administrate şi redate pe larg de către instanţa de prim control judiciar pe care Înalta Curte şi le însuşeşte, combat susţinerile acestuia.

Faptul că partea vătămată D.A.M. a fost condamnată în calitate de inculpată pentru infracţiunea de trafic de minori, precum şi faptul că nu a fost forţată să practice prostituţia, nu prezintă relevanţă în dovedirea nevinovăţiei inculpatului, atâta timp cât consimţământul persoanei, victima traficului de persoane, nu înlătură răspunderea penală a inculpatului, iar probele dosarului dovedesc o altă situaţie decât cea învederată de către recurent, respectiv asupra părţii vătămate s-au exercitat ameninţări şi violenţe, modalităţi care au avut capacitatea intrinsecă de a vicia consimţământul victimei, acestea fiind mijloace de realizare a acţiunii principale specifice elementului material al laturii obiective a infracţiunii de trafic de persoane.

Inculpatul T.F.T. nu a făcut dovada existenţei unei hotărâri definitive pentru ca instanţa să fie în măsură să constate existenţa autorităţii de lucru judecat cu privire la fapta de trafic de persoane având-o ca parte vătămată pe D.A.M..

Infracţiunea de trafic de persoană se consumă în momentul realizării uneia din acţiunile prevăzute dacă a fost realizată în scopul exploatării unei persoane, ea consumându-se chiar dacă scopul nu a fost realizat, astfel încât nu poate fi reţinută forma tentativei la infracţiunea de trafic de minori, aşa cum a solicitat inculpatul, atâta timp cât asupra minorei D.A.M. s-au exercitat forme de ameninţare şi violenţă în vederea deplasării în Anglia în vederea exploatării sexuale, aceasta făcând chiar deplasarea către Anglia, însă, odată returnată în ţară, inculpaţii au continuat presiunile şi ameninţările asupra ei în vederea practicării prostituţiei, exploatând-o sexual şi încercând din nou să o trimită în străinătate, în acelaşi scop şi cu aceeaşi destinaţie.

Faţă de aceste considerente, nu se poate dispune achitarea inculpatului, vinovăţia acestuia fiind pe deplin dovedită.

3.Critica întemeiată pe cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. este nefondată.

În ceea ce priveşte pedepsele aplicate inculpatului, Înalta Curte, prin raportare la criteriile prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social ridicat al faptelor, modul şi mijloacele în care au fost săvârşite, urmările produse, circumstanţele personale ale inculpatului, apreciază că au fost judicios individualizate, neimpunându-se reducerea cuantumului acestora sub limita minimului prevăzut de legea penală, numai o pedeapsă aplicată, într-un cuantum ridicat (de altfel, orientat spre minim) este aptă să asigure realizarea scopului prev. de prev. de art. 52 C. pen..

Reţinerea circumstanţelor atenuante în favoarea inculpatului este facultativă şi nu obligatorie. Având în vedere împrejurările reale de comitere a infracţiunilor din prezenta cauză, care indică o periculozitate sporită a inculpatului, se impune un tratament sancţionator adecvat în scopul reparaţiei valorii sociale ocrotite prin norma penală încălcată, astfel încât este exclusă reţinerea circumstanţelor atenuante în favoarea inculpatului.

Cu privire la recursul declarat de inculpatul G.G..

1.Cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen..

Inculpatul G.G. la rândul său a susţinut că în cauză nu sunt probe certe din care să rezulte vinovăţia sa, soluţia care s-ar impune, fiind cea de achitare.

Susţinerile inculpatului, privind nevinovăţia sa, în raport de amplul material probator administrat în cauză, sunt nefondate.

Relevante sunt interceptările convorbirilor telefonice, redate pe larg de către instanţa de apel, din care rezultă că inculpatul G.G., asigura în ţară funcţionalitatea grupului, coordonând în mod activ activităţile de paralizare la nivel zonal a altor „concurenţi” de pe piaţa prostituţiei, care vizau obţinerea de beneficii din această activitate infracţională.

Inculpatul recurent G.G., aşa cum rezultă din probele administrate, se ocupa direct de realizarea transferului în străinătate a tinerelor, procurându-le paşapoarte şi determinându-le să se conformeze scopului infracţional.

Convorbirile telefonice se coroborează cu declaraţiile părţilor vătămate D.A.M., M.L. şi M.V. (care, deşi şi-a retractat depoziţia, în acord cu instanţa de prim control judiciar, Înalta Curte apreciază că aceasta nu a oferit o justificare plauzibilă schimbării declaraţiilor, apreciind, prin raportare la întreg materialul probator, ca exprimând adevărul, declaraţiile date în faza de urmărire penală), rezultând activitatea de recrutare şi exploatare sexuală a victimelor. Acesta îşi asigura controlul asupra victimelor prin acte de ameninţare, atunci când acestea încercau să pună capăt activităţii de exploatare sexuală.

În susţinerea acuzaţiilor privind activitatea infracţională a inculpatului G.G., sunt şi declaraţiile martorilor protejaţi R.C., P.L., D.F., R.I., P.I. din care rezultă implicarea inculpatului G.G. în activităţile de recrutare a victimelor direct sau intermediat, de constrângere fizică şi morală, asigurând în beneficiul grupului infracţional controlul continuu asupra victimelor şi înlăturarea imixtiunilor unor eventuali concurenţi pe piaţa prostituţiei.

Susţinerile sale, privind neimplicarea sa în activitatea infracţională, singura sa vină fiind aceea că era contactat de inculpatul Ţ.S.C., care-l informa cu privire la activităţile desfăşurate de acesta, sunt nefondate.

Într-una dintre discuţiile telefonice avute cu inculpatul Ţ.S.C., acesta îi transmite că „atunci când cineva din oraş vrea să-şi aducă fete să le bage aicea, să-i spui la acel cineva mai întâi să te întrebe pe tine dacă poate sau dacă nu poate, nu să facă de capul lui; fapt de natură să demonstreze rolul jucat de inculpatul G.G., în cadrul grupului, respectiv acela de a coordona în mod activ operaţiunile de înlăturare la nivel zonal al altor concurenţi de pe piaţa prostituţiei.

Faptul că inculpatul G.G., era practic mâna dreaptă a inculpatului Ţ.S.C. şi asigura punerea în aplicare a planurilor infracţionale rezultă din altă convorbire a celor doi:

M.: -Până la urmă i-am explicat eu legile fizicii lui S. (...) Vrei aşa, bine, respectă regulile mele care le am eu aici, nu-mi faci tu de capul tău.

GG: - Îi spun şi eu când îl văd şi îi spun să te sune pe tine.

M.: - Acum care vrea din Oneşti să-şi pună să vorbească cu tine mai întâi...”

Faptul că inculpatul G.G. se ocupa direct de realizarea transferului în străinătate a tinerelor, procurându-le paşapoarte şi astfel le determina să se conformeze scopului infracţional, rezultă şi din convorbirile acestuia din data de 5 martie 2007, ora 20,13 când îi reproşează unui anume Birte că a reuşit să o convingă să practice prostituţia pentru el pe o anume Angela, căreia „M.” (Ţ.S.C.) şi el i-au făcut paşaport.

Astfel aceste dialoguri se coroborează cu declaraţiile părţilor vătămate D.A.M. şi M.V., probe din care rezultă că această grupare infracţională condusă de Ţ.S.C., acţiona violent în raport cu toţi cei care intrau în contradicţie cu interesele lor (GG chiar îl „taie” pe un anume C, care ar fi vorbit urât de M.), victimele exploatate de aceştia sexual fiind într-o permanentă stare de teroare.

Conlucrarea şi beneficiile obţinute de cei doi inculpaţi Ţ.S.C. şi G.G. rezultă dintr-o altă convorbire a celor doi din 22 martie 2007, ora 17,40.

GG „Cam aşa ne-ar trebui 600,

M. - Da îţi trimit 600 luni.

M.: Mai caut pe cineva, mai trebuie una pe aici.

GG: Nu, nu sunt. Îi sărăcie şi pe aici sunt copile din astea de a 9-a. Nu mă încurc cu ele.

Activitatea de recrutare desfăşurată de inculpatul G.G. este relevată în aceleaşi discuţii telefonice.

G.G.: Ce?

M.: O gogoaşă ceva?

G:G: A, nu sunt, nu sunt Da nu îţi spuneam? A venit B. acasă?

... M.: Zii bă să îmbarce pe alea două de care zicea el şi să vină încoace ... sau să le trimită aici

G.G.: Eu vorbesc cu el De abia azi a ...

M.: Zii să le trimită la mine şi îi dăm 2.000 pe lună ...

G.G.: Păi da, stai să vedem că de abia a venit

M.: Păi ce, stă acasă nu face nimic, îşi ia 2.000, ce dracu mai? Da numai să fie din alea, nu cu fiţe că pe aici le îngrop, le sui în maşină, le duc în Belgia şi le îngrop dracu. ..."

Şi din convorbirea telefonică dintre G.G. şi „X", prezumat inc. Ţ.S.C., din data de 21 aprilie 2007, ora 21:20, rezultă interesul susţinut al acestora de a recruta tinere în scop de exploatare sexuală, redată fragmentat după cum urmează:

„X": Ia bă şi mai caută o pi..., băga-mi-aş p...

G.G.: Caut mă, dar nu caut? Ţi-am zis, B. are vreo două, dar sunt proaste din alea, nu ... nu ... alea nu. Dacă găsesc eu, nu te sun?

„X": Vezi pe sulăii ăia prin oraş cine mai are? Cine mai are?

...G.G.: Da mă, nu mai găseşti, greu găseşti, ce dracu? L-am sunat şi pe GH pe toţi

„X": Hai bă, chiar aşa? ...Da chiar GH nu are vreo cotoarbă?

G:G: Nu are mă, ce dracu?

.... "X": Păi da în discoteci nu sunt pi ...?

G. G.: Sunt mă, dar nu poţi să le iei nici cu japca... Nu eşti din acela, ştii?

„X": Le abureşti

G.G.: Dar ce, eu stau la abureală?"

Aceleaşi aspecte sunt reliefate şi din convorbirea telefonică dintre aceiaşi din data de 09 mai 2007, de la ora 16:11:

„ ... M.:... dacă nu ai 2-3 mândre, nu faci bani

G.G.: Aşa e. ...

... M.: Asta e treaba. Am să-l sun pe A. să văd ce pi..., eu am să-i zic „du-te bă în România, caută-ti fete şi vin-o încoace cu ele". Că i-am zis în Germania şi aici, aici e oleacă f... cu actele, dar în Germania nici nu mai trebuie acte, înţelegi? Că am fost peste tot şi am văzut Acum ... fete trebuie. Si imediat le plasez le bag p... mea, că am direct neamţul care are 2-3 localuri în Germania, de exemplu, înţelegi? Şi mi-a zis „oricând vii e casă, e loc imediat intră la muncă" nu trebuie acte, ştii?

G.G.:Aha.

M.: Şi face 2, 3, 5, ...2, 3, 400 face. Dar îţi trebuie 1, 2, 3.

G.G.: Păi da, normal„.

Exploatarea sexuală a tinerelor în unele cluburi de noapte din străinătate era realizată într-o manieră mascată, sub aspectul obţinerii consimţământului, de altfel periclitat, al victimelor de a se prostitua, acestea fiind puse în ipostaza fortuită de a se lăsa controlate de această grupare infracţională, care îşi asigura beneficiul prin intermediul complicilor lor, cetăţeni străini, patroni/manageri de cluburi, care sprijineau acest anturaj de conivenţă.

În mod concret, victimele ajunse la destinaţie luau act de faptul că în cadrul activităţii pe care urmau să o desfăşoare ca dame de companie, trebuiau să determine clienţii să facă cât mai multe consumaţii.

Acest grup infracţional reuşea să îşi asigure controlul asupra victimelor, prin acte de ameninţare, atunci când acestea încercau să pună capăt activităţii de exploatare sexuală, atribuţii în acest sens având în principal G.G., B.I. pseudonim C. şi alţi „parteneri,, ai lor, care ameninţau cu pericole exacerbate, atât victimele cât şi rudele acestora.

Cooperarea infracţională între membrii grupării privind modalităţile de control a tinerelor care practicau prostituţia pentru ei în străinătate, prin maniere de constrângere fizică şi morală, este reliefată de conţinutul convorbirii din data de 12 ianuarie 2007 dintre inc. Ţ.S.C. „M." şi înv. G.G., redată după cum urmează:

„M.: Am fost pe la astea că nu face nimic dacă nu mă duc acolo.

G.G.: N-a mai ieşit nimic?

M.: Păi aseară au stat ... cum am ajuns, imediat au început să lucreze al dracului, (nn. să presteze sexual)

G.G.: Te trage în p....

M.: Normal că trage, dar ... trebuie să stau acolo în boscheţi, ce dracu....

G.G.: Vezi mă, se şmecheresc toate.

M.: Toate se şmecheresc. După ce le ajuţi ... Bătaie. Şi pe DD, săptămâna trecută am bătut-o. P... mea, dacă nu face nimic, e vina mea? I-am spus: ,j)ăi tu ascunzi bani, trimiţi acasă şi când vin îmi zici că ai făcut 60-20-80 ... Ia vin-o încoace". Am băgat-o în baie şi cu acela care se dă perdeaua la o parte, i-am f... nişte de alea la cur de dracu a luat-o. Ea fură ... Şi aseară când m-am dus, i-am spus: „Fii atentă că-s pe aici prin zonă şi te pândesc", a făcut 160.

G.G.: S-a mărit.

M.: Deci în seara asta mă duc iar. Să vezi şi în seara asta, 200.

G.G.: E week-end.

M.: Da, e week-end. P ... mă-sii, că e trafic pe acolo. Las că stau eu călare pe ea...."

Date relevante privind constrângerea morală şi fizică a tinerelor pe care le plasa în străinătate aceşti exploatatori, rezultă şi din convorbirea din data de 22 februarie 2007, de la ora 15:51, dintre Ţ.S.C. („M.”) şi G.G. (G.G.), redată după cum urmează:

„M.: ...Că nu mai vrea să lucreze, că p... mea. Acum pe cine am găsit aici, ia ghiceşte!

G.G.: Păi de unde să ştiu?

M.: Pe AL. ... Da, era la Parma la un local unde mai duceam eu înainte fete, ştii? M-am dus într-o seară aşa ... Şi cine era? Era Dinţoasa. (nn. P.O.T.)

G.G.: îu!!

M.: Era AL. Făilei, auzi! „Ce p... mamei voastre faceţi aici, f... în gură de haimanale! Vă târâţi una pe alta!" Că eu am trimis nişte pi... mai demult, ştii? Alea le-o fi dat adresa, numărul de telefon şi s-au dus ele singurele, ştii?

G.G.: I-auzi!

M.: Da. Le-am luat în nişte suturi de acolo! Zic: „F... în gură să vă f...!" AL cică: „Nu domnule, stai că eu plec acasă!". „Fă, vrei să faci bani sau nu?". Cică: „Da". „Ei, mergi cu mine dacă vrei să faci bani!". Cică: „Da, merg".

G.G.: Trimite albanezii acolo.

M.: Da nu ... şi a zis că merge cu mine AL. Şi dacă a plecat şi aia, şi DD, p... mea, nu mai e niciuna, o iau pe asta."

Aceleaşi aspecte sunt relevate şi prin conţinutul convorbirii din data de 21 mai 2007, ora 20:31, dintre G.G. (G.G.) şi Ţ.S.C. (M.), redată după cum urmează:

G.G.: Ce-ai mai făcut?

M.: Ce să fac, numai figuri îmi face asta pe aici. (n.n.: în străinătate)

G.G.: Cine?

M.: AL asta, numai figuri îmi face.

G.G.: De ce?

M.: Răspunde, p... mea chestii din astea. Şi aseară îi zic la telefon: „fă..." nu ştiu ce dracu ... şi nu a mai venit acasă.

G.G.: S-a şmecherit, poate şi-a găsit vre-o unul.

M.: Fu ... în gură să le f... deseară mă duc să o caut. Băga-mi-aş p..., mă lasă aşa cu ochii în soare?

G.G.: Vezi că toate se şmecheresc, ce dracu.... Nici acum nu ştii unde e?

M.: Nu.

G.G.: O fugit, fu... în gură....

M.: Da, o caut şi în gură de şarpe, să îmi bag p ..., îi tai picioarele. ..."

Relevant, în sensul recrutării tinerelor în vederea exploatării acestora, este următorul fragment din declaraţia martorei protejate victimă M.L., redat, din care rezultă conlucrarea între membrii grupului şi rolul îndeplinit de fiecare.

„...De regulă M., G.G. şi C. dădeau bani la complicii lor pentru a reuşi să controleze tinerele pe care vizau să le exploateze, pentru a le scoate în oraş, pentru a le face diferite cadouri, astfel ca acestea să creadă că este cea mai bună alegere pentru ele să iasă din situaţia financiară în care erau.

De regulă G.G. se ocupa de recrutarea de fete mai voalat susţinând financiar demersurile de convingere a fetelor să răspundă solicitărilor lor, în discoteci le promitea oferte de muncă şi le promitea sprijin că, dacă sunt persoane care le pot crea probleme, le spunea că el le va apăra şi simplu fapt a expunerii informaţiilor că este protectorul ei crea eventualului bărbat interesat o teamă.

Au existat şi situaţii în care G.G. întreţinea relaţii sexuale cu acestea, promiţându-le fel de fel de beneficii financiare, aceasta pentru că el era însurat şi fetele o cunoşteau pe soţia acestuia. Mai mult, în condiţiile în care fetele erau greu de controlat şi convins să se pună la dispoziţia lui şi a lui M. le aducea la soţia sa pentru a le convinge că el le oferă o viaţă frumoasă şi lipsită de greutăţi financiare.

De regulă G.G. şi C. mai făceau şi anumite scenarii, în sensul că trimiteau băieţi la fetele care se aflau în discotecă (în principal Discoteca B.S.) sau cluburi din Oneşti pentru a se lega de ele, după care veneau ei şi se prezentau în ochii lor ca protectori ai fetelor, tocmai pentru a obţine încredere fetele în ei şi a se pune la dispoziţia lor, respectiv să răspundă solicitărilor de a pleca în străinătate unde M. le plasa în zonele lui de influenţă.

În concret, G.G. şi C., în faţa fetelor îi agresa fizic pe acei băieţi puşi tot de ei să se lege de acestea, după care le dădea bani acestora pentru scenariile la care s-au implicat sau îi ajutau în alte situaţii în care aveau probleme. Băieţii care erau interesaţi de fetele pe care le controlau ei şi care astfel le stricau interesele de exploatare sexuală a acestora erau bătuţi de către G.G., C., Crunt. Cei agresaţi nu se duceau la poliţie pentru că îi ştiau pe sus-numiţii foarte violenţi şi de obicei poliţia din zonă nu lua măsuri de protejare a acestor persoane vătămate.

Cei care îndrăzneau să facă sesizări la poliţia din Oneşti ajungeau să fie bătuţi şi mai tare de G.G., C. şi alţi acoliţi ai lor".

Din probele administrate rezultă că inculpatul G.G. a desfăşurat în ţară activităţi specifice -circumscrise infracţiunii de trafic de minori, asigurând funcţionalitatea acestui grup infracţional, sub aspectul recrutării şi implicării în acte de organizare transferului de victime, în principal minore, în zone interne şi externe pe piaţa prostituţiei, victimizând împreună cu ceilalţi inculpaţi părţile vătămate D.A.M. şi martora protejată victimă M.V. (minore la momentul traficării).

Astfel victima M.V. a declarat in cursul urmăririi penale ca in timp ce „lucra, la Miercurea Ciuc de cele mai multe ori când venea C. la barul lui Tibi era însoţit de doi bărbaţi pe nume G.G. şi M. din Oneşti. Despre M. ştiam de la AL - (nn. D.A.M.) - că a plasat fete în acel bar tot în scop de prostituţie şi presupun că veneau pentru a lua banii câştigaţi de pe urma fetelor. De regulă aceştia se duceau în separeuri sau în birou la Tibi şi discutau, evitând de fiecare data discuţiile în prezenţa noastră.

Astfel la 2-3 zile de la momentul sosirii sale în acest club de noapte din judeţul Harghita, victima a constatat că inculpatul B.I. zis „C." şi inc. G.G. erau cei care dobândeau beneficiul material ilicit rezultat atât în urma exploatării ei sexuale, cât şi al celorlalte tinere deja identificate acolo, motivat de faptul că cei doi s-au deplasat personal la clubul de noapte „XX" pentru a controla situaţia fetelor plasate în acest club”.

Referitor la victima D.A.M. probele demonstrează ca după ce inculpatul Ţ.S.C. zis „M." a obţinut informaţii sigure din străinătate, privitor la posibilitatea de plasare a victimei pe „piaţa prostituţiei" din Anglia, a hotărât împreună cu inculpatul G.G. şi inc. B.I. să o transfere pe partea vătămată D.A.M. în această ţară.

De altfel personal inculpaţii G.G. şi Ţ.S.C. s-au ocupat de obţinerea paşaportului în regim de urgenţă pentru această victimă minoră, trimiţând-o la Serviciul de Paşapoarte din Bacău cu un bărbat necunoscut, căruia i-au pus la dispoziţie sumele de bani necesare obţinerii acestui act.

Transportatorul, victima şi celelalte două tinere au ajuns din Italia în Spania, intenţionând să călătorească în Anglia. Prin intermediul unei persoane neidentificate au obţinut spre folosire frauduloasă paşapoarte ungureşti falsificate, aceştia fiind monitorizaţi de autorităţile străine spaniole au fost reţinuţi. Partea vătămată D.A.M. a fost returnată în ţară de către autorităţile spaniole şi cu ocazia cercetărilor făcute asupra acesteia la Bucureşti, victima a ţinut sub tăcere implicarea infracţională a traficanţilor G.G., M. şi T.F.T., în condiţiile în care prealabil aceştia îi puseseră în vedere acest aspect, încă înainte de a pleca din ţară.

În Oneşti, inculpatul Ţ.S.C. zis „M.", inculpatul G.G. şi inculpatul B.I. zis „C.", au avut din nou iniţiativa în raport cu aceeaşi victimă de a încerca un nou transfer în străinătate.

Întrucât victima a refuzat să mai plece în străinătate, ştiind că va fi supusă exploatării sexuale, inculpaţii i-au stabilit o „amendă" de 7.000 de euro, impunându-i să plece din nou în Anglia, unde să practice prostituţia pentru a plăti această datorie fictivă.

Astfel, în toamna anului 2003 partea vătămată D.A.M. a fost nevoită să părăsească ţara împreună cu O.M., cu destinaţia Londra, fiind obligată de recrutatori să folosească o identitate falsă, în condiţiile în care era minoră, înmânându-i-se un paşaport fals pe numele de T.C..

Reuşind să ajungă în Ungaria, a plecat ulterior în Franţa cu avionul şi din Paris a ajuns în Marea Britanie în aeroport, ocazie cu care autorităţile străine au identificat că partea vătămată avea documente false.

Şi de această dată, partea vătămată D.A.M. a fost returnată în ţară, fiind cercetată penal pentru trecerea frauduloasă a frontierei. În aceste împrejurări, inculpatul Ţ.S.C. zis „M." a obligat-o pe aceasta să meargă în localitatea Miercurea Ciuc şi să practice prostituţia în folosul său, la un club de noapte, unde a fost transportată chiar de el.

Activitatea infracţională deosebit de intensă a inculpatului G.G. în cadrul grupării conduse de inc. Ţ.M.A. este confirmată şi de martorii protejaţi R.C. P.L., D.F. R.I., P.I..

În aceste condiţii, faptele inculpatului G.G. de implicare în activităţi de recrutare a victimelor direct sau intermediat şi de desfăşurare de acţiuni de constrângere fizică şi morală, asigurând în beneficiul grupului infracţional controlul continuu asupra victimelor şi înlăturarea imixtiunilor unor eventual concurenţi pe piaţa prostituţiei controlate de această grupare, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev de art. 13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată prin Legea nr. 287/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen..

Faţă de aceste considerente este exclusă posibilitatea achitării inculpatului G.G., pentru infracţiunea pentru care a fost trimis în judecată.

2. Critica întemeiată pe cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 9 C. proc. pen., este nefondată, Înalta Curte consideră că hotărârea instanţei de prim control judiciar este motivată prin redarea conţinutului convorbirilor telefonice a subliniat aspectele relevante de activitatea infracţională a inculpatului, acestea nefiind singurele probe care au stat la baza condamnării inculpatului, coroborându-se cu declaraţiile părţilor vătămate, ale martorilor, instanţa răspunzând tuturor apărărilor formulate de către inculpatul G.G., neputându-se susţine că hotărârea judecătorească atacată este nemotivată.

3. Cu privire la cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen..

Inculpatul G.G. a solicitat reducerea cuantumului pedepselor aplicate şi schimbarea modalităţii de executare a pedepsei, solicitare pe care, Înalta Curte, o consideră nefondată, având în vedere gradul de pericol ridicat de pericol social al faptelor constând în racolarea de fete, modalitatea de săvârşirea a faptelor (victimele erau forţate să se prostitueze, iar la cea mai mică opunere erau ameninţate, lovite şi obligate de către inculpaţi să lucreze în folosul acestora; de asemenea, erau puse în situaţia de a nu avea niciun document asupra lor, de a nu avea bani, fiind aservite prin datorii, aşa zisele „amenzi”), circumstanţele personale ale inculpatului (nu a recunoscut săvârşirea faptelor, are 1 copil minor în întreţinere).

De altfel, în operaţiunea complexă a individualizării pedepselor, instanţa de prim control judiciar s-a orientat spre minimul special, iar coborârea pedepsei sub acest minim nu ar echivala decât cu încurajarea tacită a lui şi a altora la săvârşirea de fapte similare cu consecinţa scăderii încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul peste termen declarat de inculpatul J.T. împotriva deciziei penale nr. 73 din 29 aprilie 2011 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.

Casează în parte atât decizia penală atacată cât şi sentinţa penală nr. 346/D din 25 noiembrie 2010 a Tribunalului Bacău, numai în ceea ce priveşte individualizarea pedepsei principale şi a pedepsei complementare aplicate inculpatului J.T. şi, rejudecând:

Descontopeşte pedeapsa de 8 ani închisoare şi 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, astfel:

- 8 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., aplicate pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată prin Legea nr. 287/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), (părţi vătămate P.F., C.G., M.A., martor protejat/victimă P.E.);

- 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., aplicate pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 329 alin. (1) C. pen.;

- 5 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., aplicate pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată prin Legea nr. 287/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 (părţi vătămate P.F., C.G., M.A., martor protejat/victimă P.E.) condamnă pe inculpatul J.T. la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen..

În baza art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 condamnă pe inculpatul J.T. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen..

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 condamnă pe inculpatul J.T. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen..

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., contopeşte pedepsele aplicate prin prezenta hotărâre şi dispune ca inculpatul J.T. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen..

Respinge ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii Ţ.S.C., G.G., B.I. şi T.F.T. împotriva aceleiaşi decizii.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului Ţ.S.C., durata prevenţiei de la 14 septembrie 2008 la 16 mai 2012.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate, care nu sunt contrare prezentei hotărâri.

Obligă recurenţii inculpaţi Ţ.S.C., G.G., B.I. şi T.F.T. la plata sumei de câte 600 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 RON, reprezentând onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărărilor aleşi, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat J.T., în sumă de 100 RON, până la prezentarea apărătorului ales, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata parte civilă D.A.M. în sumă de 150 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 mai 2012.

← ICCJ. Decizia nr. 1601/2012. Penal. Infracţiuni de corupţie...		ICCJ. Decizia nr. 1879/2012. Penal. Lipsirea de libertate în... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 16/2012. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs ICCJ. Decizia nr. 1601/2012. Penal. Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Recurs