ICCJ. Decizia nr. 2173/2012. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2173 /2012
Dosar nr. 22/45/2010
Şedinţa publică din 20 iunie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar constată următoarele.
Prin sentinţa penală nr. 24 din 23 februarie 2012 Curtea de Apel laşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul M.I. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale din 28 noiembrie 2011 dată în Dosarul penal nr. 546/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi, verificată şi menţinută prin rezoluţia din 27 decembrie 2011 dată în Dosarul penal nr. 1377/11/2/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi, pe care o menţine, în temeiul art. 2781 pct. 8 lit. a) C. proc. pen.
A obligat petentul să achite statului suma de 150 RON cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele.
Petentul M.I. a formulat plângere, înregistrată la această instanţă sub nr. 22/45/2012, în temeiul art. 2781 C. proc. pen., împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale din 28 noiembrie 2011 dată în Dosarul penal nr. 546/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi, verificată şi menţinută prin rezoluţia din 27 decembrie 2011 dată în Dosarul penal nr. 1377/11/2/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că rezoluţiile atacate sunt nelegale întrucât nu există nicio hotărâre de executare silită împotriva familiei M.I.. A susţinut că după ce a fost evacuat din apartament fără a exista o hotărâre de încuviinţare silită, fără a cunoaşte înscrisurile care au stat la baza vânzării la licitaţie publică a apartamentului proprietate personală şi înscrisurile în baza cărora i-a revenit o parte din preţul vânzării, procurorul a dat o rezoluţie care îi absolvă de răspunderea penală pe intimaţi. B.E.J. A.C. în complicitate cu B.E.J. Z.V. au dispus în fals executarea familiei M.I. şi A. în baza hotărârilor şi încheierilor false din 5 iulie 2011 pronunţate în Dosar nr. 22967/245/2009 având drept scop de a executa familia M. până la V2 din pensie şi de a obţine foloase necuvenite - onorariu pentru executarea silită.
A arătat că, în Dosar nr. 22967/245/2009 nu există cerere de încuviinţare executare silită a familiei M.I. şi A. semnate şi parafate de B.E.J. Z.V., cu respectarea procedurilor art. 3731 C. proc. civ. şi a deciziei nr. 458/2009 a Î.C.C.J. - în interesul legii. B.E.J. Z. nu a fost investit de instanţă să execute silit familia M.I. şi A. B.E.J. A.C. cunoscând că în actul de adjudecare din 24 octombrie 2006, adjudecătar T.I.O., este înscris în fals şi se află pe rolul Judecătoriei laşi, a semnat şi întocmit în fals a doua cerere din 21 iunie 2011 inducând în eroare instanţa prin grefier E.M., obţinând o hotărâre falsă în baza căreia a demarat executarea silită împotriva familiei sale.
În baza primei cereri din 20 mai 2011 semnată de B.E.J. A.C., instanţa a hotărât prin încheierea din 8 iunie 2011 (Dosar nr. 22967/245/2009) respingerea cererii de încuviinţare cu formulă executorie ca prematur introdusă. „Prin a doua cerere din 21 iunie 2011 a obţinut învestirea cu formulă executorie corupând pe grefier E.M. şi preşedintele de complet E.F. din completul de judecată, preşedinte A.D.C..
Prin rezoluţia din 28 noiembrie 2011 dată în Dosar nr. 546/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi s-au dispus următoarele: ,, Neînceperea urmăririi penale faţă de executorul judecătoresc Z.V. şi magistratul judecător I.I. sub aspectul comiterii infracţiunilor de „ abuz în serviciu contra intereselor persoanelor" prev.de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)," fals material în înscrisuri oficiale" prev.de art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen.," fals intelectual" prev.de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)," fals în înscrisuri sub semnătură privată" prev.de art. 290 C. pen.," fals în declaraţii" prev.de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) şi „ asociere pentru săvârşirea de infracţiuni" prev.de art. 323 C. pen., întrucât faptele nu există. Neînceperea urmăririi penale faţă de numita N.C., grefier la Judecătoria laşi, sub aspectul comiterii infracţiunilor de „ fals material în înscrisuri oficiale" prev.de art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen.," fals intelectual" prev.de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)," fals în înscrisuri sub semnătură privată" prev.de art. 290 C. pen.," fals în declaraţii" prev. de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP)," fals privind identitatea" prev.de art. 293 C. pen. şi „ asociere pentru săvârşirea de infracţiuni" prev.de art. 323 C. pen., întrucât fapta nu există. Neînceperea urmăririi penale faţă de numitul T.I.O. sub aspectul comiterii infracţiunilor de „ abuz în serviciu contra intereselor persoanelor" prev.de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), " fals material în înscrisuri oficiale" prev.de art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen.," fals intelectual" prev.de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)," fals în înscrisuri sub semnătură privată" prev.de art. 290 C. pen.," fals în declaraţii" prev.de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP)," fals privind identitatea" prev.de art. 293 C. pen. şi „ asociere pentru săvârşirea de infracţiuni" prev.de art. 323 C. pen., întrucât faptele nu au fost comise de acesta.Cheltuielile au rămas în sarcina statului.
Pentru a dispune rezoluţia, procurorul a reţinut următoarele: ,, La data de 31 august 2011 s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel laşi plângerea prin care numitul M.I. a solicitat efectuarea de cercetări pentru comiterea infracţiunilor prev.de art. 26, 27, 246, 288, 289, 290, 291 şi 323 C. pen. faţă de numitul T.I.O., faţă de executorul judecătoresc Z.V., precum şi faţă de magistratul judecător şi grefierul de şedinţă din cadrul Judecătoriei laşi care au învestit cu formulă executorie sentinţa civilă nr. 8289 din 21 mai 2011, fără să fi verificat dacă această hotărâre a rămas definitivă, persoana vătămată apreciind pentru acest motiv că hotărârea a fost investită „ în fals".în urma verificărilor efectuate a rezultat faptul că executorul judecătoresc Z.V. a fost învestit cu punerea în executare silită a sentinţei civile nr. 8289/2009, ca urmare a cererii formulată la data de 11 iulie 2011 de B.E.J. A.C., formându-se astfel dosarul de executare nr. 292/2011. Prin sentinţa civilă nr. 8289 din 21 mai 2010 a Judecătoriei laşi s-a respins acţiunea promovată de numiţii M.I. şi M. A. în contradictoriu cu B.E.J. A.C., prin care s-a solicitat instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să se constate dreptul lor de a cunoaşte înscrisurile ce au stat la baza vânzării la licitaţie publică a apartamentului ce l-au deţinut în proprietate şi înscrisurile în baza cărora, în urma licitaţiei, Ie-a revenit o parte din preţul vânzării precum şi să se constate incompatibilitatea familiei N. de a reprezenta Asociaţia de proprietari D.. Totodată instanţa i-a obligat pe numiţii M.I. şi M. A. la plata sumei de 1.160 RON către B.E.J. A.C., cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru. La data de 13 iulie 2011 executorul judecătoresc Z.V. a solicitat încuviinţarea executării silite a titlului executoriu susmenţionat, conform dispoziţiilor art. 3731 C. proc. civ., iar prin încheierea de şedinţă pronunţată la data de 19 iulie 2011 cererea a fost admisă. Încuviinţarea executării silite a sentinţei civile nr. 8289 din 21 mai 2010 a fost dispusă de magistratul judecător I.I., grefier de şedinţă fiind numita N.C. În cadrul procedurii de executare silită executorul judecătoresc Z.V. a dispus înfiinţarea unei popriri asupra veniturilor lunare obţinute de numiţii M.I. şi M. A. cu titlu de pensie, în vederea achitării debitului şi a cheltuielilor de executare.
Verificând condiţiile în care instanţa de judecată a dispus învestirea cu formulă executorie a sentinţei civile nr. 8289 din 21 mai 201 s-au constatat următoarele: M.I. şi M. A. au declarat apel împotriva hotărârii instanţei de fond, iar apelul a fost respins prin Decizia civilă nr. 436 pronunţată de Tribunalul laşi la data de 18 mai 2011. M.I. şi M. A. au declarat recurs împotriva acestei soluţii la data de 29 august 2011, iar prin Decizia nr. 563 din 21 octombrie 2011 a Curţii de Apel laşi s-a constatat nulitatea acestei căi de atac. Potrivit art. 300 C. proc. civ., recursul nu suspendă de drept executarea hotărârii atacate decât în cauzele privitoare la strămutarea de hotare, desfiinţarea de construcţii, plantaţii sau a oricăror lucrări având o aşezare fixă ori în alte cazuri expres prevăzute de lege, iar conform art. 372, executarea silită se poate efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.în art. 376 C. proc. civ. se prevede că se pot învesti cu formulă executorie hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile (precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri în cazurile anume prevăzute de lege), iar potrivit art. 377 pct. 2 sunt hotărâri definitive hotărârile date în primă instanţă, care nu au fost atacate cu apel, sau chiar atacate cu apel, dacă judecata acestuia s-a perimat sau apelul a fost respins.Faţă de aceste prevederi din art. 300, 372, 376 şi 377 C. proc. civ., sentinţa civilă nr. 436 din 18 mai 2011 a Tribunalului laşi prin care s-a respins apelul, constituie o hotărâre definitivă care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi pusă în executare silită chiar dacă a fost atacată şi cu recurs. În consecinţă se va dispune neînceperea urmăririi penale faţă de executorul judecătoresc Z.V. şi magistratul judecător I.I. pentru comiterea infracţiunii prev.de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), aceste persoane având atribuţii în procedura de punere în executare silită a sentinţei civile nr. 8289 din 21 mai 2010.
S-a reţinut că nu există niciun indiciu că persoanele împotriva cărora s-a formulat plângere penală ar fi falsificat vreun înscris sau ar fi folosit vreun înscris falsificat, astfel că se va dispune o soluţie de neîncepere a urmăririi penale şi cu privire la infracţiunile de fals menţionate în plângerea penală. Persoana vătămată a solicitat efectuarea de cercetări şi faţă de numitul T.I.O., fără a face însă precizări cu privire la faptele imputate acestei persoane; din cele arătate mai sus nu rezultă un indiciu că această persoană ar fi avut atribuţii cu privire la activitatea de executare silită sau că ar fi fost implicată în procedura de executare a hotărârii susmenţionate, neavând nici măcar calitatea de creditor în dosarul de executare silită, împrejurare ce determină adoptarea unei soluţii de neîncepere a urmăririi penale în considerarea cazului de imposibilitate a promovării acţiunii penale prev.de art. 10 lit. c) C. proc. pen.
Prin rezoluţia din 27 decembrie 2011 dată în Dosarul nr. 1377/11/2/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel laşi a fost respinsă plângerea formulată de petentul M.I. ca neîntemeiată.
În motivarea rezoluţiei se reţin următoarele: ,,Prin rezoluţia din 28 noiembrie 2011, emisă în Dosarul nr. 546/P/2011, procurorul a dispus, în temeiul art. 228 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) şi c) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de executorul judecătoresc Z.V. şi privind pe Magistratul judecător I.I., cercetaţi sub aspectul infracţiunilor prev.de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 289, art. 290, art. 292, art. 293 şi art. 323 C. pen., întrucât faptele nu există. Tot pentru acest motiv, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numita N.C., grefier la Judecătoria laşi, cercetată sub aspectul infracţiunilor prev.de art. 288 alin. (1),2 C. pen., art. 289,290,292,293 şi 323 C. pen. De asemenea, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale privind şi pe numitul T.I.O., cercetat sub aspectul comiterii infracţiunilor prev.de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), 188 alin. (1) şi 2 C. pen., 289, 290,292,293 şi art. 323 C. pen.în fapt, partea vătămată M.I. a solicitat efectuarea de cercetări privind pe executorul judecătoresc Z.V. şi privind pe magistratul judecător I.I. şi grefierul de şedinţă N.C., care în calitatea lor, au investit cu formulă executorie sentinţa civilă nr. 8289 din 21 mai 2010, pronunţată în dosarul nr. 22967/245/2009, fără a fi verificat dacă această hotărâre a rămas definitivă, iar în ceea ce priveşte pe numitul T.I.O., a solicitat efectuarea cercetărilor, fără a preciza faptele imputate acestuia.
Prin plângerea formulată împotriva rezoluţiei, petentul a invocat aceleaşi motive ca în plângerea iniţială, precum şi faptul că procurorii sunt incompatibili şi că dosarul să fie trimis şa instanţă.Examinând actele şi lucrările dosarului, se constată că rezoluţia procurorului este temeinică. Astfel, din verificarea actelor de la dosar a rezultat că sentinţa civilă nr. 8289 din 21 mai 2010, pronunţată de Judecătoria laşi în dosarul nt.22967/245/2009 a fost atacată cu apel de reclamantul M.I., dar prin Decizia civilă nr. 436 din 18 mai 2011, Tribunalul laşi l-a respins, condiţie în care hotărârea a devenit definitivă. în conformitate cu prevederile art. 376 C. proc. civ., hotărârea a fost investită cu formulă executorie, întrucât potrivit art. 300 C. proc. civ., recursul nu a suspendat de drept executarea acestei hotărâri.Apoi, executorul judecătoresc Z.V. a solicitat instanţei încuviinţarea executării silite, care a fost admisă de magistratul judecător I.I. prin încheierea din 19 iulie 2011, pronunţată în dosarul nr. 22995/245/2011, întrucât a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prev.de art. 3731 C. proc. civ. şi ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 458 din 31 decembrie 2009, grefier de şedinţă fiind N.C..Drept urmare, atât executorul judecătoresc, cât şi magistratul judecător s-au conformat dispoziţiilor legale, iar privind pe numitul T.I.O., nu există nici un indiciu că a săvârşit vreo infracţiune.
Faţă de cele precizate, în conformitate cu art. 278 C. proc. pen.
Rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale şi rezoluţia pronunţată în plângerea reglementată de art. 278 C. proc. pen. s-a apreciat că sunt legale şi temeinice.
Împrejurările reţinute prin rezoluţia atacată s-a apreciat că, corespund probelor administrate în faza procesuală a actelor premergătoare. Titlul executoriu în cauză îl constituie sentinţa civilă nr. 8289 din 21 mai 2010 pronunţată de Judecătoria laşi prin care s-a respins acţiunea numiţilor M.I. şi M. A. în contradictoriu cu B.E.J. A.C. prin care s-a solicitat instanţei să se pronunţe o hotărâre prin care să se constate dreptul reclamanţilor de a cunoaşte înscrisurile ce au stat la baza vânzării la licitaţia publică a apartamentului ce l-au deţinut în proprietate şi înscrisurile în baza cărora, în urma licitaţiei, lor Ie-a revenit doar o parte din preţul vânzării şi să se constate incompatibilitatea familiei N. de a reprezenta Asociaţia de Proprietari creditoare. Acţiunea reclamanţilor a fost respinsă şi aceştia au fost obligaţi să achite pârâtului suma de 1.160 RON RON cheltuieli de judecată.
Pârâtul B.E.J. A.C. s-a adresat executorului judecătoresc Z.V. pentru punerea în executare a acestei sentinţe civile privind cheltuielile de judecată în sumă de 1.160 RON. Prin încheierea din 19 iulie 2011 a Judecătoriei laşi, Preşedinte judecător I.I., grefier N.C., a fost admisă cererea formulată de executorul judecătoresc Z.V. şi s-a încuviinţat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 8289 din 21 mai 2010 a Judecătoriei laşi împotriva debitorilor M.I. şi M. A..
S-a procedat la înfiinţarea popririi pe veniturile lunare obţinute de debitorii M.I. şi A. cu titlu de pensie, în cadrul procedurii executării silite. Sentinţa civilă, titlu executoriu a devenit definitivă prin Decizia civilă nr. 436 din 18 mai 2011 a Tribunalului laşi, iar soluţia de încuviinţare a executării silite a titlului executoriu pronunţată la 19 iulie 2011 este conformă cu dispoziţiile art. 300 C. proc. civ., art. 376, 377 pct. 2, 372 C. proc. civ. Cererea de învestire cu formulă executorie a sentinţei civile nr. 8299 din 21 mai
2010 a Judecătoriei laşi este formulată în mod legal de creditor respectiv de B.E.J. A.C. şi nu de executorul judecătoresc Z., intimat în cauză, cerere care a fost admisă prin încheierea din 5 iulie 2011 a Judecătoriei laşi, în baza art. 374 alin. (1), 269 alin. (1), 376 alin. (1) C. proc. Civ. S-a apreciat că este real că prima cerere de învestire cu formulă executorie a fost formulată de creditor la 20 mai 2011 şi a fost respinsă ca prematur introdusă prin încheierea din 8 iunie
2011 a Judecătoriei laşi dar acest aspect nu are nicio relevanţă penală în sine şi în ce îi priveşte pe intimaţii în cauză. În consecinţă în mod just s-a reţinut că faptele imputate intimaţilor nu există în raport cu aceştia şi s-a dispus neînceperea urmăririi penale conform art. 228 alin. (6) C. proc. pen. Intimatul T.I.O. nu are nicio participare, nu a desfăşurat nicio acţiune în cadrul procedurilor de executare silită a titlului executoriu, a sentinţei civile nr. 8289/21 mai 2010 a Judecătoriei laşi, judecată civilă în care nu a avut calitate de parte. Raportat la acest intimat s-a reţinut cauza prev.de art. 10 lit. c) C. proc. pen.
Criticile formulate în plângere s-a apreciat că sunt nefondate, iar rezoluţiile procurorului sunt legale şi temeinice, rezoluţia de netrimitere în judecată fiind supusă controlului jurisdicţional în principal, în procedura de faţă, prev. de art. 2781 C. proc. pen.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petiţionarul.
Recursul este inadmisibil.
Prin Legea nr. 202/2010 au fost aduse modificări C. proc. pen., de natură a contribui la accelerarea soluţionării proceselor, între acestea regăsindu-se şi suprimarea unor căi de atac, cum este cazul recursului împotriva hotărârilor pronunţate în procedura prevăzută în art. 2781 C. proc. pen.
În acest sens, potrivit art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010, hotărârea prin care judecătorul soluţionează plângerea împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată este definitivă.
Aceste modificări au impus inserarea în cuprinsul legii a unor dispoziţii tranzitorii, care se regăsesc în dispoziţiile art. XXIV.
În privinţa căilor de atac, singura normă tranzitorie se regăseşte în alin. (1) al art. XXIV, iar aceasta stabileşte, cu claritate, drept criteriu pentru aplicarea modificărilor prevăzute de lege, data pronunţării hotărârii ce se doreşte a fi atacată.
Acest criteriu corespunde atât principiului potrivit căruia legea procesual penală este de imediată aplicare, cât şi spiritului Legii nr. 202/2010, care s-a dorit a fi un instrument de simplificare şi accelerare a procedurilor, cu efecte imediate.
În consecinţă, constatând că în speţă sentinţa instanţei de fond a fost pronunţată la data de 23 februarie 2012, aşadar ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că această hotărâre este definitivă, menţiune existentă de altfel atât în minuta, cât şi dispozitivul sentinţei atacate.
În această situaţie, întrucât petiţionarul a formulat o cale de atac neprevăzută de legea în vigoare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca inadmisibil, recursul cu care a fost învestită, conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIV.
ÎN NUMELE LEGI.
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionarul M.I. împotriva sentinţei penale nr. 24 din 23 februarie 2012 a Curţii de Apel laşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 iunie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2175/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2172/2012. Penal → |
|---|
