ICCJ. Decizia nr. 2810/2012. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2810/2012
Dosar nr. 5591/91/2010
Şedinţa publică din 13 septembrie 2012
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererile conexe înregistrate pe rolul instanţe de apel sub nr. 5591/91/2010 Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea şi partea civilă A.N.A.F. - D.G.F.P. Vrancea au formulat apel împotriva sentinţei penale nr. 147 din 14 septembrie 2011 a Tribunalului Vrancea, pronunţată în dosarul nr. 591/91/2010.
Prin sentinţa penală nr. 147 din 14 septembrie 2011 a Tribunalului Vrancea, pronunţată în dosarul nr. 591/91/2010 s-a dispus condamnarea inculpatului V.V. pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) - Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., art. 74 lit. a) și b) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., la 5 (cinci) luni închisoare şi 5 luni pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 74 lit. a) teza a ll-a, art. 64 lit. b), art. 64 lit. c) C. pen.; infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., art. 74 lit. a) şi b) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. la 5 (cinci) luni închisoare şi 5 luni pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II- a, lit. b) şi c) C. pen.
În temeiul art. 33 şi 34 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) luni închisoare.
În baza art. 35 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară cea mai grea de 5 luni interdicţie privind exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen., după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II- a, art. 64 lit. b), lit. c) C. pen., pe perioada executării pedepsei.
În temeiul art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei închisorii pe perioada termenului de încercare de 2 ani şi 5 luni.
În baza art. 715 C. proc. pen., a dispus suspendarea condiţionată pe perioada termenului de încercare a pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor.
A atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării. A constatat recuperat prejudiciul stabilit prin „Rechizitoriul din 30 noiembrie 2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea”.
A respins, ca neîntemeiată, acţiunea civilă promovată de M.F. P. – A.N.A.F. – D.G.F. P. Vrancea.
A obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare către stat. A dispus comunicarea hotărârii după rămânerea definitivă la „Cazierul fiscal”. Pentru a pronunţa această sentinţă penală, instanţa de fond, Tribunalul Vrancea, a avut în vedere că, prin Rechizitoriul nr. 1560/P/2010 Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, a dispus trimiterea în judecată a inculpatului V.V., pentru comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală, faptă prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) şi art. 9 alin. (1*) lit. c) din Legea nr. 241/2005, constând în aceea că, în calitate de administrator al SC L.C. SRL Suraia judeţul Vrancea, în perioada 20 august 2007 - 31 decembrie 2009 prin neînregistrarea în contabilitate a tuturor operaţiunilor comerciale efectuate, cât şi prin înregistrarea unor cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, a diminuat obligaţiile fiscale ale societăţii către bugetul statului cu suma de 16.883 lei (8337 lei impozite pe profit; 6396 lei TVA şi 2150 impozit minim).
Audiat la urmărirea penală şi la cercetarea judecătorească a cauzei, inculpatul a recunoscut acuzaţiile aduse.
A.N.A.F. prin D.G.F.P. Vrancea, s-au constituit parte civilă pentru suma de 61.243 lei ca diferenţă între suma achitată de inculpat în cursul urmăririi penale şi suma de 78076 calculată ca prejudiciu de organele de control ale D.G.F.P. Vrancea. Din lucrările dosarului, s-au reţinut următoarele:
SC L.C. SRL Suraia are sediul fiscal în comuna Suraia, judeţul Vrancea, este înregistrată la O.R.C. Vrancea, sub nr. J 29/717 din 20 august 2007 şi are ca asociat pe inculpatul V.V. şi V.L., fiecare deţinând câte 50 % din capitalul social subscris şi vărsat în sumă de 200 lei. Administrator al societăţii este inculpatul V.V.
D.G.F.P. Vrancea a efectuat în perioada 30 noiembrie 2009 - 08 martie 2010 verificări privind activitatea desfăşurată de societate în perioada 20 august 2007 - 31 octombrie 2009.
S-a stabilit că în actele contabile nu au fost evidenţiate toate operaţiunile comerciale efectuate, veniturile realizate şi cheltuielile reale în scopul ilicit de a se sustrage de la plata impozitelor pe profit în cuantum de 34.923 lei şi TVA 43.153 lei.
Faţă de cele constatate D.G.F.P. Vrancea a sesizat organele de urmărire penală sub aspectul comiterii infracţiunilor de evaziune fiscală şi în consecinţă, s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva lui V.V., administrator al SC L.C. SRL Suraia.
Acuzaţiile aduse s-au avut ca obiect activitatea deficitară a lui V.V., acesta în perioada 2008-2009 omiţând să înregistreze în evidenţa contabilă toate veniturile şi a evidenţiat cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale.
S-a reţinut că prejudiciul cauzat bugetului public consolidat este în sumă de 78.076 lei.
În adresa şi motivaţia depusă de A.N.A.F. prin D.G.F.P. Vrancea, s-a consemnat că din prejudiciul total cauzat:
- 25169 lei reprezintă impozit pe profit stabilit ca urmare a verificărilor încrucişate efectuate pentru operaţiuni comerciale înregistrate de societate cu principalii furnizori SC C.A. SRL Bucureşti, SC A.P.C. SRL Bucureşti, SC G.E. SRL Bucureşti, SC I.C. SRL Bucureşti, precum şi evidenţierea în contabilitate a unor cheltuieli privind combustibilul, utilităţile, operaţiunile de leasing, fără a avea la bază documente justificative;
- 4099 lei impozit pe profit suplimentar rezultat din declararea eronată a obligaţiilor de faţă pentru anul fiscal 2008 şi 2009.
- 5655 lei impozit pe profit rezultat din modul defectuos de evidenţiere a veniturilor şi cheltuielilor la data exigibilităţii lor, respectiv repunerea la control a veniturilor la perioada realizării lor şi a descărcării cheltuielilor aferente serviciilor prestate la perioada cu reîntregirea bazei impozabile;
- 40303 reprezintă TVA fără drept de deducere rezultată din verificările încrucişate efectuate pentru operaţiunile comerciale cu principalii furnizori precum şi din înregistrarea în contabilitate de operaţiuni fără a avea la bază document justificativ.
- 2850 lei TVA colectată asupra veniturilor identificate la control şi neînregistrate în evidenţa contabilă.
Inculpatul V.V. a recunoscut parţial acuzaţiile aduse în sensul că într-adevăr în activitatea desfăşurată nu a respectat întocmai obligaţiile care îi reveneau însă cuantumul prejudiciului este exagerat în sensul că există documente justificative care nu au fost analizate de organele de control privind: cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, documente justificative privind operaţiunile reale care au stat la baza facturilor fiscale înregistrate în evidenţa contabilă SC C. SRL.
Faţă de susţinerile inculpatului, s-a dispus efectuarea unei expertize contabile având următoarele obiecţiuni:
- să se stabilească dacă cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă a SC L.C. SRL conform procesului verbal de inspecţie fiscală, au la bază documente justificative.
- să se stabilească dacă facturile fiscale înregistrate în evidenţa contabilă a SC C. SRL conform procesului verbal de inspecţie fiscală, au la bază documente justificative şi dacă acestea reflectă operaţiuni reale;
- să se stabilească dacă factura fiscală nr. 07483914 din 11 martie 2009 a fost înregistrată în evidenţa contabilă a societăţii comerciale:
- să se stabilească cuantumul prejudiciului cauzat bugetului public consolidat de către SC L.C. SRL Suraia şi dacă acesta a fost achitat.
În sensul obiectivelor stabilite de organul de urmărire penală s-a depus raportul de expertiză contabilă efectuată de expertul P.M.L.
Din conţinutul raportului de expertiză rezultă că au fost verificate pornind de la raportul de inspecţie fiscală documentele existente şi evidenţiate contabil ale societăţii, acte contabile noi şi explicaţiile date de inculpat privind raporturile contractuale derulate cu SC A.L. SA, societăţile furnizoare de servicii SC G.E. SRL, C.A. SRL, SC A.P.C. SRL.
În consecinţă, prezentări de acte noi care nu au fost avute în vedere din acest motiv de către organul de inspecţie fiscală s-a stabilit un prejudiciu de 8337 lei la categoria „impozit pe profit” şi la 4396 lei la categoria „TVA de plată”,
La „Raportul de expertiză contabilă s-au formulat de către A.N.A.F. – D.G.F.P. „Obiecţiuni” în care se menţin constatările iniţiale şi prejudiciul pentru care s-au sesizat organele de urmărire penale cu motivaţia în principal că inculpatul a prezentat expertului acte în copie şi nu originalele acestora.
Expertul P.M.L. a răspuns obiecţiunilor formulate precizând că totalul prejudiciului datorat de inculpat este de 16.883 lei.
Inculpatul a achitat prejudiciul depunând la dosar „C.” emise la 18 ianuarie 2011 şi 16 martie 2011.
A rezultat astfel din aceste probe, acte contabile, expertize declaraţiile inculpatului, că acesta ca administrator al societăţii SC L.C. SRL nu a înregistrat în contabilitatea societăţii toate operaţiunile comerciale efectuate în scopul diminuării obligaţiilor fiscale ale societăţii, către bugetul de stat şi a înregistrat cheltuieli care nu aveau la bază operaţiuni reale.
Faptele comise şi recunoscute de inculpat constituie infracţiunile prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. b) şi art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, în concurs real de infracţiunea prevăzută de art. 33 C. pen.
Având în vedere atitudinea inculpatului care anterior a avut un comportament bun şi pe parcursul urmăririi penale a recunoscut faptele, a depus diligente pentru achitarea prejudiciului, instanţa, la individualizarea pedepselor a aplicat dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 205/2011 precum şi dispoziţiile art. 74 lit. a) şi b) privind circumstanţele personale atenuante, stabilind un cuantum redus al pedepselor. Au fost aplicate pedepsele complementare impuse de legiuitor precum şi, ; pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi art. 64 lit. b) C. pen., deoarece natura şi caracteristicile infracţiunilor avansate îl fac incompatibil pe inculpat să ocupe funcţii vizând autoritatea publică de stat administrativă sau prerogativele unui lider politic, de asemenea, au fost interzise în viitor exercitarea oricăror activităţi în care inculpatul să activeze ca administrator.
În ce priveşte modalitatea de executare a pedepselor faţă de comportamentul inculpatului de limitele stabilite ale pedepselor, instanţa a apreciat că scopul coercitiv şi educativ poate fi realizat fără executare prin privare de libertate.
Fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 81 C. pen., a fost suspendat condiţionat. Au fost, de asemenea, suspendate condiţionat interdicţiile având ca obiect exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b), dreptul de a fi ales în autoritate publică sau în funcţii elective implicând exerciţiul autorităţii de stat şi art. 64 lit. c) C. proc. pen., de a ocupa o funcţie sau de a exercita aceiaşi profesie.
Deoarece inculpatul a achitat prejudiciul consecinţă a infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului dovedit cu probele analizate, instanţa a apreciat că acesta a fost recuperat.
În ce priveşte constituirea de parte civilă a A.N.A.F. - D.G.F.P. Vrancea pentru ; diferenţa de 61.243 lei, această cerere a fost respinsă, ca neîntemeiată, deoarece partea civilă nu a motivat şi nu a indicat probele prin care să dovedească această diferenţă.
În „Raportul de expertiză” şi „Răspuns la obiecţiuni” expertul contabil a motivat că după efectuarea verificărilor inculpatul a mai prezentat acte contabile. Cum după „Răspunsul la obiecţiuni” partea civilă nu a analizat acele documente rezumându-se să susţină că acestea sunt copii şi nu originale, diferenţa de prejudiciu rămânând ca nedovedită prin probe reprezentând doar o opinie a părţii civile fără relevanţă juridică.
Din adresa depusă de către A.N.A.F. la insistenţele instanţei rezultă că partea civilă a refuzat să răspundă completărilor la expertiza contabilă depuse de expertul P. M.L. şi să analizeze întreaga documentaţie depusă la dosarul de urmărire penală. Instanţa a arătat că partea civilă are posibilitatea să valorifice pretenţiile sale pe calea unei acţiuni ulterioare.
Împotriva sentinţei penale nr. 147 din 14 septembrie 2011 a Tribunalului Vrancea au formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea şi partea civilă A.N.A.F. - D.G.F.P. Vrancea.
În apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea a criticat soluţia instanţei de fond pentru nelegalitate şi netemeinicie, arătând că apreciază că hotărârea Tribunalului Vrancea este nelegală sub următoarele aspecte:
Analizând hotărârea aşa cum a fost pronunţată, se observă cu uşurinţă că au fost încălcate dispoziţiile art. 65 C. pen., potrivit cărora pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi poate fi aplicată atunci când pedeapsa principală este de cel puţin 2 ani închisoare. Această condiţie trebuie îndeplinită şi în situaţia în care textul incriminator prevede că aplicarea pedepselor complementare este obligatorie.
În speţa de faţă, articolele incriminatoare şi anume art. 9 alin. (1) lit. b) şi art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 prevăd, pe lângă pedeapsa principală şi pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.
Instanţa, aplicând inculpatului, ca urma a incidenţei dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. , art. 74 lit. a), b) şi art. 76 lit. d) C. pen., pedepse în cuantum de câte 5 luni, în raport cu dispoziţiile legale arătate mai sus, a pronunţat o hotărâre nelegală, interzicând inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) şi c) C. pen., drept pedeapsă complementară.
În contextul în care instanţa a hotărât condamnarea inculpatului pentru infracţiuni de evaziune fiscală, trebuia ca în dispozitiv să se facă referire şi la art. 13 din Legea nr. 241/2005, potrivit căruia la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de condamnare, o copie a dispozitivului acesteia se comunică O.N.R.C.
A mai arătat că, nelegalitatea invocată în faţa instanţei de apel trebuie să producă consecinţe juridice în cauză, constând în neaplicare art. 10 alin. (1) alin. (1 )teza a lll-a din Legea nr. 241/2005, privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.
Din actele dosarului rezultă că inculpatul a achitat prejudiciul cauzat bugetului statului, în sumă de 16.83 lei, cu chitanţele din datele de 18 ianuarie 2011 şi 16 martie 2011.
După achitarea prejudiciului de către inculpat, acesta a fost audiat de către instanţă pe data de 11 mai 2011, solicitând aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. S-a mai arătat că până la data de 11 mai 2011 s-au dat mai multe termene, însă nu erau îndeplinite condiţiile legale pentru a se purcede la cercetarea judecătorească, astfel că acestea nu pot fi considerate ca termene de judecată, în sensul dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005.
Având în vedere că prejudiciul achitat a fost în cuantum de până la 50.000 euro în echivalentul monedei naţionale, instanţa trebuia ca în temeiul art. 11 alin. (1) lit. b) raportat la art. 10 lit. i1) C. proc. pen., combinat cu art. 10 alin. (1) alin. (1) teza a lll-a din Legea nr. 241/2005 să dispună încetarea procesului penal şi aplicarea unei sancţiuni administrative, urmând a fi înregistrată în cazierul judiciar.
În apelul formulat A.N.A.F. - D.G.F.P. Vrancea a criticat soluţia instanţei de fond pentru nelegalitate şi netemeinicie, arătând că în mod greşit instanţa de fond a constatat prejudiciul acoperit.
S-a susţinut că, prejudiciul cauzat A.N.A.F. Bucureşti prin activitatea infracţională a inculpatului V.V. este cert, fiind constatat prin actele de control necontestate.
S-a învederat instanţei că, pe latură civilă, faptul juridic ilicit, numit delict civil, dă naştere răspunderii delictuale, deci obligaţia celui vinovat de producerea delictului la repararea integrală a pagubelor produse.
Prin urmare, având în vedere faptul că prejudiciul suferit de A.N.A.F. este cert, consideră că este îndreptăţit la recuperarea integrală a prejudiciului şi nu numai a dumei de 78.076 lei.
Analizând apelurile formulate din prisma motivelor invocate, dar şi din oficiu potrivit art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea de Apel Galaţi a apreciat că apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea este fondat, urmând a fi admis, iar apelul A.N.A.F. - D.G.F.P. Vrancea este nefondat, urmând a fi respins, din următoarele considerente:
1. Apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea este fondat pentru motive de nelegalitate vizând:
a) Având în vedere cuantumul pedepselor aplicate, care este mai mic de 2 ani închisoare, instanţa nu putea aplica pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, fiind astfel încălcate prevederile art. 65 alin. (3) C. pen.;
b) Pedepsele complementare, aplicate, în cuantumul lor, sunt date cu încălcarea prevederilor art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen.
De asemenea, instanţa de fond nu a respectat prevederile art. 76 alin. (3) C. pen., potrivit cărora „în cazul în care există circumstanţe atenuante, pedeapsa complementară privativă de drepturi, prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, o poate fi înlăturată”.
c) lnstanţa de fond nu a avut în vedere că inculpatul a achitat prejudiciul cauzat bugetului de stat în sumă de 16.833 lei, astfel cum a fost acesta stabilit prin expertiza contabil-financiară efectuată în cursul urmăririi penale şi pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, prin rechizitoriu.
În această situaţie, instanţa de fond trebuia să observe că sunt aplicabile prevederile art. 10 alin. (1) teza a III-a din Legea nr. 241/2005 şi să dispună încetarea procesului penal conform art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., în referire la art. 10 lit. i1) C. proc. pen.
2. Apelul părţii civile A.N.A.F. - D.G.F.P. Vrancea este nefondat. încă din faza de urmărire penală în cauză a fost dispusă şi efectuată o expertiză financiar-contabilă care a stabilit că valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat prin săvârşirea infracţiunilor de către inculpat este de 16.883 lei.
Partea civilă a formulat obiecţiuni împotriva concluziilor expertului contabil, obiecţiuni cărora expertul contabil Ie-a răspuns, menţinând concluziile expertizei.
Pe de altă parte, s-a reţinut de instanţa de apel că trebuie înţeles faptul că prejudiciul cauzat prin săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, se compune, potrivit practicii judiciare penale, din impozitul pe profit datorat bugetului de stat şi taxa pe valoarea adăugată, neluând în calcul celelalte aspecte pe care organul fiscal le are în vedere (penalităţi de întârziere, majorări, actualizări de sume) şi care pot fi pretinse pe calea unui proces în contencios fiscal, la instanţa competentă.
Prin decizia penală nr. 7/ A din 13 ianuarie 2012, Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea împotriva sentinţei penale nr. 147 din 14 septembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Vrancea (dosar nr. 5591/91/2010);
A desfiinţat în parte sentinţa penală nr. 147/2011 a Tribunalului Vrancea si în rejudecare;
În baza art. 11 alin. (1) lit. b) raportat la art. 10 lit. i1) C. proc. pen., în referire la art. 10 alin. (1) teza III-a din Legea nr. 241/2005 a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului V.V. , pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) şi art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 republicată cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi dispune aplicarea unei amenzi administrative în cuantum de 1000 lei.
În baza dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 241/2005 a dispus comunicarea unei copii de pe prezenta decizie după rămânerea ei definitivă către O.N.R. C.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate. A respins, ca nefundat, apelul declarat de partea civilă A.N.A.F. – D.G.F.P. Vrancea.
Împotriva deciziei penale nr. 7/ A din 13 ianuarie 2012, Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a declarat recurs partea civilă M.F. – A.N.A.F. prin D.G. F.P. Vrancea, criticând decizia atacată pentru nelegalitate şi netemeinicie. În motivele de recurs formulat în scris recurenta parte civilă a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii pronunţate de instanţa de fond respectiv a sentinţei penale nr. 147/2011 a tribunalului Vrancea şi obligarea inculpatului la plata integrală a sumei cu care s-a constituit parte civilă, respectiv suma de 78076 lei. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi sub nr. 5591/91/2010. Examinând hotărârea atacată atât prin prisma criticilor formulate, cât şi din oficiu, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul declarat de partea civilă M.F. – A.N.A.F. prin D.G.F.P. Vrancea, este nefondat. Partea civilă s-a constituit parte civilă la instanţa de fond prin adresa nr. 2804 din 11 februarie 2011, cu suma totală de 78076 lei din care suma de 43153 lei reprezintă TVA şi suma de 34923 lei reprezintă impozit pe profit. Prin aceeaşi adresă s-a solicitat obligarea inculpaţilor în solidar la achitarea întregului prejudiciu cauzat bugetului de stat, inclusiv dobânzile calculate până la achitarea integrală a prejudiciului.
Prin raportul de expertiză contabilă judiciară, expertul contabil P.M.L. a stabilit un prejudiciu cauzat bugetului public consolidat de către SC L.C.S. în sumă de 8337 lei reprezentând impozit pe profit şi suma de 6396 lei reprezentând TVA de plată. Până la data întocmirii prezentului raport de expertiză nu s-a făcut dovada achitării prejudiciului, respectiv data de 26 mai 2010 conform procesului verbal întocmit şi ordonanţei de efectuare a expertizei contabile.
Prin răspunsul la obiecţiunile formulate la raportul de expertiză contabilă judiciară de către M.F. – A.N.A.F. prin D.G.F.P.V. – A.I.F., expertul contabil P.L.M. a stabilit un prejudiciu cauzat bugetului public consolidat de către SC L.C.S. în sumă de 8337 lei reprezentând impozit pe profit şi suma de 6396 lei reprezentând TVA de plată la care se adaugă suma de 2150 lei impozit minim rezultând un total datorat în cuantum de 16883 lei.
La fila x dosar instanţă de fond inculpatul a depus chitanţa seria A/2009 nr. 0237689 din 18 ianuarie 2011, eliberată de A.F.P. a oraşului Panciu prin care a achitat suma de 8337 lei reprezentând impozit pe profit şi 6396 lei reprezentând TVA, rezultând un total de 14773 lei, iar la fila 19 dosar instanţă de fond inculpatul a depus chitanţa seria A/2009 nr. 0238263 din 16 martie 2011, eliberată de A.F.P. a oraşului Panciu prin care a fost achitată suma de 2150 lei reprezentând prejudiciu cauzat la bugetul de stat. Criticile recurentei părţi civile nu sunt întemeiate.
Solicitarea sumei totale de 78076 lei din care 43153 lei reprezintă TVA şi 34923 lei reprezintă impozit pe profit, ca prejudiciu cauzat bugetului de stat consolidat prin constituirea de parte civilă a M.F. – A.N.A.F. prin D.G.F.P. Vrancea, nu are niciun suport legal. Aşa cum s-a prezentat anterior rezultă din raportul de expertiză contabilă şi ulterior prin completarea la raportul de expertiză contabilă expertul a răspuns obiecţiunilor formulate de partea civilă şi chiar a făcut completări în sensul reţinerii sumei de 2150 lei reprezentând impozit minim, ca urmare a obiecţiunilor formulate de partea civilă.
Însă, partea civilă nu a revenit la aceste completări cu eventuale obiecţiuni care să conteste întreaga sumă stabilită de expert prezentând, însă, în faţa instanţei de fond o adresă de constituire parte civilă cu suma totală în cuantum de 78076 lei şi ulterior în faţa instanţei de apel prin motivele de apel şi în faţa instanţei de recurs prin motivele de recurs, a precizat aceeaşi sumă totală datorată de inculpat către bugetul de stat consolidat.
Împrejurarea că inculpatul a prezentat în faţa expertului documente justificative, copii conforme cu originalul, potrivit art. 46 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 şi pct. 46 alin. (1) din H.G. nr. 44/2004, documente pe care nu le prezentase organelor fiscale la momentul, ; verificării societăţii comerciale a cărui administrator este inculpatul, pe considerentul că sunt copii şi nu sunt originale conform criticii părţii civile în obiecţiuni, nu poate determina stabilirea unui alt prejudiciu în afara documentelor prezentate la momentul efectuării expertizei contabile judiciare şi în egală măsură nu se poate menţine un prejudiciu aşa cum a fost stabilit de partea civilă prin actul de control iniţial.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că hotărârea instanţei de apel este temeinică şi legală şi în raport de dispoziţiile art. 38515 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat partea civilă M.F. – A.N.A.F. prin D.G.F.P. Vrancea împotriva deciziei penale nr. 7/ A din 13 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă M.F. – A.N.A.F. prin D.G.F.P. Vrancea împotriva deciziei penale nr. 7/ A din 13 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat V. V. în sumă de 200 lei, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 septembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2287/2012. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3928/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215... → |
|---|
