ICCJ. Decizia nr. 376/2012. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 376/2012
Dosar nr. 2777/114/2010
Şedinţa publică din 13 februarie 2012
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 73 din 25 mai 2011 pronunţată de Tribunalul Buzău în Dosarul nr. 2777/114/2010 s-a dispus, în baza art. 334 C. proc. pen., respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul I.D., din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. (1), (3) teza I cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
În baza art. 13 alin. (1), (3) teza I cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), art. 74 alin. (1) lit. c), art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. şi art. 80 C. pen. inculpatul I.D. a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori într-o zi din luna septembrie 2007, în dauna părţii vătămate S. (fostă I.) A.M.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen. inculpatului i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a) si b C. pen. pe o durată de 2 ani.
În baza art. 329 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), art. 74 alin. (1) lit. c), art. 76 alin. (1) lit. b) cu referire la art. 80 C. pen. inculpatul I.D. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, în formă continuată, în perioada august-septembrie 2007.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a) si b) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul având de executat în final pedeapsa cea mai grea si anume aceea de 5 ani închisoare alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a) si b) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a) si b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a sentinţei si până la terminarea executării pedepsei.
În baza art. 13 alin. (1), (3) teza I cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), c) şi art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. inculpatul J.C., a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori în cursul lunii septembrie 2007, în dauna părţii vătămate S. (fostă I.) A.M.
În baza art. 329 alin. (1), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a), c) şi art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. inculpatul J.C. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, în formă continuată, în perioada iulie-august 2007.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a) si b C. pen. pe o durată de 1 an.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul având de executat în final pedeapsa cea mai grea si anume aceea de 3 ani închisoare alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a) si b) C. pen. pe o durată de 1 an.
În baza art. 861 C. pen. cu referire la art. 862 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii aplicate, sub supraveghere, pe durată de 8 ani ce constituie termen de încercare pentru inculpat.
În baza art. 863 alin. (1) C. pen. inculpatul a fost obligat pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Buzău; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă si orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum si întoarcerea; să comunice si să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existentă.
În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor a căror nerespectare are ca efect revocarea suspendării respectiv asupra consecinţelor săvârşirii unei noi infracţiuni în termenul de încercare, neexecutării obligaţiilor civile sau neîndeplinirii cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere.
În baza art. 71 C. pen. inculpatului i s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a) si b) C. pen., iar în temeiul art. 71 al.5 C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, a fost suspendată si executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 şi art. 1003 C. civ., inculpaţii au fost obligaţi în solidar să plătească părţii civile S. (fostă I.) A.M. suma de 1.500 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Potrivit art. 191 alin. (2) C. proc. pen. inculpaţii au fost obligaţi la plata sumei de câte 970 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în care este inclusă şi suma de câte 450 lei onorariu apărători din oficiu avansată Baroului de avocaţi Buzău din fondul special al Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut, în fapt, următoarele:
În vara anului 2007 partea vătămată S.A.M., în vârstă de 16 ani, a părăsit Centrul de Plasament „M.S.” din municipiul Paşcani, împreună cu martora T.A.P. S-au deplasat în comuna Mihăileşti, judeţul Buzău, la inculpatul J.C. cu care martora T.A.P. susţinea că este însărcinată, partea vătămată minoră intenţionând să practice prostituţia pentru a câştiga bani.
Inculpatul J.C. a fost de acord să le găzduiască pe cele două minore - acestea aducându-i la cunoştinţă faptul că sunt minore - intrând în relaţii de concubinaj cu martora T.A.P., îndemnând-o, totodată, pe partea vătămată S.A.M. să practice prostituţia în schimbul unor sume de bani cuprinse între 20 şi 30 lei pentru fiecare raport sexual sau în schimbul unor sume mai mici şi produse alimentare.
Clienţii erau recrutaţi de inculpat de la barul fratelui său, J.M., raporturile sexuale având loc în locuinţa inculpatului.
Inculpatul a primit în această modalitate, diverse sume de bani de la bărbaţii cu care partea vătămată întreţinerea relaţii sexuale dar şi băuturi alcoolice precum şi ţigări.
Activitatea infracţională a inculpatului s-a desfăşurat pe o perioadă de o lună de zile, timp prin care inculpatul J.C. a fost contractat de inculpatul I.D. care l-a rugat să o lase pe partea vătămată minoră să locuiască împreună la domiciliul său. Inculpatul J.C. a acceptat propunerea inculpatului I.D. spunându-i că este minoră.
Ulterior, inculpatul I.D. i-a cerut minorei să se prostitueze, aceasta din urmă fiind de acord, dată fiind lipsa resurselor financiare, clienţii fiind recrutaţi de inculpatul I.D. de la care primea în schimbul serviciilor sexuale sume de bani, băuturi alcoolice şi ţigări.
După mai mult timp, partea vătămată S.A.M. l-a sunat pe inculpatul J.C. căruia i-a spus că inculpatul I.D. a lovit-o de mai multe ori pentru a o obliga să întreţină raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi şi în aceste împrejurări, la sfârşitul lunii septembrie 2007, inculpatul J.C., observând urme de violenţă pe corpul victimei i-a cerut inculpatului I.D. să-i permită părţii vătămate să plece de la el, inculpatul I.D. pretinzând, în schimb, suma de 100 lei, sumă pe care inculpatul J.C. i-a plătit-o în prezenţa martorului G.N..
După ce partea vătămată a revenit la locuinţa inculpatului J.C., acesta i-a permis martorului G.N., în schimbul sumei de 2 lei şi o sticlă de bere să aibă raporturi sexuale cu minora.
Ulterior, prin intermediul inculpatului J.C., partea vătămată a intrat în relaţii de concubinaj cu T.M., cei doi inculpaţi, revendicând, pe rând, drepturi asupra minorei sub pretextul că ar fi concubina lor.
Partea vătămată a fost depistată la domiciliul martorului T.M. de reprezentanţii D.G.A.S.P.C. Buzău, aceasta figurând ca fiind dispărută de la Centrul de Plasament „M.S.” din municipiul Paşcani, judeţul Iaşi, fiind reînmatriculată la aceeaşi unitate de ocrotire.
În drept, faptele comise de inculpaţii I.D. şi J.C. au fost încadrare în dispoziţiile art. 13 alin. (1) şi 3 teza I raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 78/2001 şi art. 329 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) (starea de recidivă postexecutorie fiind reţinută numai cu privire la inculpatul I.D.).
Împotriva hotărârii pronunţată de instanţa de fond a declarat apel inculpatul I.D., solicitând desfiinţarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, achitarea sa în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.
Prin decizia penală nr. 133 din 22 septembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a dispus respingerea, ca nefondată, a apelului declarat de inculpatul I.D.
A obligat apelantul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că probele administrate dovedesc vinovăţia inculpatului şi, ca atare, hotărârea de condamnare dispusă de instanţa de fond este legală.
Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs inculpatul I.D., invocând cazurile de casare prevăzute de art. 3855 pct. 17 şi 14 C. proc. pen.
A invocat faptul că nu a cunoscut vârsta părţii vătămate şi că aceasta nu a fost ţinută cu forţa în apartamentul său.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând recursul prin prisma criticilor formulate, cât şi din oficiu conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen. constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerate:
Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul I.D. în cursul lunii septembrie 2004, urmare înţelegerii cu inculpatul J.C., a luat-o pe minora S.A.M. în locuinţa sa, în schimbul sumei de 100 lei în vederea exploatării sexuale.
În perioada august-septembrie 2007, inculpatul a îndemnat partea vătămată să practice prostituţia, înlesnindu-i această activitate prin punerea la dispoziţie a locuinţei sale, recrutând clienţi în scopul primirii de bani şi alte foloase. În aceeaşi perioadă inculpatul I.D. a exercitat acte de violenţă asupra părţii vătămate în scopul obligării minorei de a întreţine raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi.
Activitatea infracţională a inculpatului I.D. rezultă din declaraţiile inculpatului J.C. care a arătat că partea vătămată, în perioada în care a stat la inculpatul I.D., a fost lovită fiind forţată să se prostitueze. În momentul în care i-a cerut inculpatului I.D. să nu o mai oblige să practice prostituţia, acesta a cerut suma de 100 lei pentru a o lăsa în pace (f. 65 dosar fond). Acelaşi inculpat, în faza de urmărire penală, a arătat că i-a spus inculpatului I.D. că minora are 16 ani - f. 102 d.u.p.).
Declaraţiile inculpatului J.C. se coroborează cu declaraţiile părţii vătămate, care confirmă faptul că inculpatul I.D. cunoştea vârsta acesteia, dar şi actele de violenţă exercitate în scopul practicării prostituţiei. Raporturile sexuale aveau loc în locuinţa inculpatului Ivan iar banii, băuturile alcoolice şi alimentele erau primite de către acesta.
De asemenea, sunt relevante şi declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, care confirmă starea de fapt reţinută de instanţa de fond.
Prin urmare, probele administrate dovedesc, dincolo de orice dubiu, vinovăţia inculpatului I.D. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare al instanţei.
În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepsei Înalta Curte, apreciază că nu pot fi reţinute împrejurări ce ar putea constitui circumstanţe atenuante de natură să permită reducerea pedepsei. Se constată că faptele inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social, au fost săvârşite în stare de recidivă postcondamnatorie, iar pe parcursul derulării procesului, inculpatul a negat participarea sa la comiterea faptelor.
Aşa fiind, Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 38516 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.D. împotriva deciziei penale nr. 133 din 22 septembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală, în Dosarul nr. 2777/114/2010.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.D. împotriva deciziei penale nr. 133 din 22 septembrie 2011 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat şi suma de 150 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata parte civilă, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 februarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3782/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3742/2012. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
