ICCJ. Decizia nr. 389/2012. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs

Decizii penale ICCJ 2012

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 389/2012

Dosar nr. 1070/1/2012

Şedinţa publică din 13 februarie 2012

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 07 februarie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 703/44/2011, printre altele, în baza art. 300² C. proc. pen. raportat la art. 160^b alin. (1) şi (3) C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpaţilor P.D.; P.Ş.C.; B.I.; B.S.; R.V; M.J. şi V.A, toţi inculpaţii deţinuţi în Penitenciarul Galaţi.

În baza art. 139 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaţilor S.D., T.A, G.O. şi I.G.C., toţi inculpaţii deţinuţi în Penitenciarul Galaţi, cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea - respectiv, municipiul Galaţi, prevăzută de art. 145 C. proc. pen.

Conform art. 145 alin. (1¹) C. proc. pen., pe durata obligării de a nu părăsi localitatea, li s-a impus inculpaţilor respectarea următoarele obligaţii:

- să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori sunt chemaţi;

- să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea - Poliţia Municipiului Galaţi - conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi;

- să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei de judecată;

- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme;

S-a atras atenţia inculpaţilor S.D., T.A., G.O. şi l.G.C., că în cazul încălcării, cu rea-credinţă, a obligaţiilor care le revin, măsura obligării de a nu părăsi localitatea va fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaţilor S.D., T.A., G.O. şi l.G.C. de sub puterea mandatelor de arestare preventivă emise în cauză, dacă nu sunt arestaţi în altă cauză, la rămânerea definitivă a încheierii, urmând a se comunica copii de pe hotărâre inculpaţilor, Inspectoratului de Poliţie Galaţi, Inspectoratului de Jandarmi Galaţi, Poliţiei Comunitare Galaţi, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Române şi Serviciului de Paşapoarte din cadrul Prefecturii Galaţi.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că prin sentinţa penală nr. 297 din 8 aprilie 2011 pronunţată de Tribunalul Galaţi în Dosarul nr. 8235/121/2009, inculpaţii au fost condamnaţi după cum urmează:

1. l.G.C., deţinut la Penitenciarul Galaţi, la o pedeapsă principală de 9 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

A fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă principală de 15 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 8 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului l.G.C. pedeapsa principală cea mai grea, de 15 ani închisoare, sporită la 16 ani şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 8 ani după executarea pedepsei închisorii.

2. M.J., deţinut la Penitenciarul Galaţi, la o pedeapsă principală de 7 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

A fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă principală de 12 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului M.J. pedeapsa principală cea mai grea, de 12 ani închisoare, sporită la 13 ani închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii.

3. G.O., deţinută la Penitenciarul Galaţi, la o pedeapsă principală de 7 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

A fost condamnată aceeaşi inculpată la o pedeapsă principală de 12 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatei G.O. pedeapsa principală cea mai grea, de 12 ani închisoare, sporită la 13 ani închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii.

4. T.A., deţinută la Penitenciarul Galaţi, la o pedeapsă principală de 7 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatei T.A. pedeapsa principală cea mai grea, de 12 ani închisoare, sporită la 13 ani închisoare la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii.

5. B.I., în prezent deţinut la Penitenciarul Galaţi, la 0pedeapsă principală de 9 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

A fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă principală de 15 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 8 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului B.I. pedeapsa principală cea mai grea, de 15 ani închisoare, sporită la 16 ani şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 8 ani după executarea pedepsei închisorii.

6. S.D., deţinut la Penitenciarul Galaţi, la o pedeapsă principală de 9 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului S.D. pedeapsa principală cea mai grea, de 15 ani închisoare, sporită la 16 ani şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 8 ani după executarea pedepsei închisorii.

7. V.A., deţinut la Penitenciarul Galaţi, la o pedeapsă principală de 9 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

A fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă principală de 14 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 7 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului V.A. pedeapsa principală cea mai grea, de 14 ani închisoare, sporită la 15 ani şi 4 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 7 ani după executarea pedepsei închisorii.

8. P.D., deţinut la Penitenciarul Galaţi, la o pedeapsă principală de 11 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 7 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

A fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă principală de 16ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 9 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului P.D. pedeapsa principală cea mai grea, de 16 ani închisoare, sporită la 17 ani şi 9 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 9 ani după executarea pedepsei închisorii.

9. B.S., deţinut în Penitenciarul Galaţi, la o pedeapsă principală de 12 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) Cod penal pe o perioadă de 7 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)

A fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă principală de 17ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 9 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului B.S. pedeapsa principală cea mai grea, de 17 ani închisoare, sporită la 18 ani şi 10 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 9 ani după executarea pedepsei închisorii.

10. R.V., deţinut în Penitenciarul Galaţi, la o pedeapsă principală de 12 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 7 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)

A fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă principală de 17 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 9 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului R.V. pedeapsa principală cea mai grea, de 17 ani închisoare, sporită la 18 ani şi 10 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 9 ani după executarea pedepsei închisorii.

11. P.Ş.C., deţinut în Penitenciarul Galaţi, la o pedeapsă principală de 12 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 7 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

A fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă principală de 17 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 9 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului P.Ş.C. pedeapsa principală cea mai grea, de 17 ani închisoare, sporită la 18 ani şi 8 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 9 ani după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. au fost anulate suspendările condiţionate pentru pedepsele de:

- 3 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen., aplicată prin sentinţa penală 132 din 23 ianuarie 2006 a Judecătoriei Galaţi, definitivă prin Decizia penală 570 din 17 noiembrie 2006 a Tribunalului Galaţi şi prin Decizia penală 298 din 31 mai 2007 a Curţii de Apel Galaţi, inculpatului P.Ş.C.;

- 2 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), modificat prin Legea nr. 161/2003 şi devenit art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994 rep., aplicată prin sentinţa penală 586 din 06 iunie 2006 a Judecătoriei Tecuci, definitivă la 13 iunie 2007 prin Decizia penală 331/13 iunie 2007 a Curţii de Apel Galaţi, inculpatului P.Ş.C.

În baza art. 85 alin. (1), art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele de 3 ani închisoare din sentinţa penală 132/2006 a Judecătoriei Galaţi, 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii dreptului prevăzute de art. 64 lit. c) în referire la art. 65 alin. (2) C. pen. pe o durată de 5 ani din sentinţa penală 586/2006 a Judecătoriei Tecuci, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul P.Ş.C.

S-a aplicat inculpatului P.Ş.C. pedeapsa principală cea mai grea de 3 ani închisoare sporită la 3 ani şi 4 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii dreptului prev. de art. 64 lit. c) în referire la art. 65 alin. (2) C. pen. pe o durată de 5 ani, din care se deduce durata reţinerii de 24 ore din 17 aprilie 2002 din sentinţa penală 132/2006 a Judecătoriei Galaţi.

În baza art. 39 alin. (1), (2) C. pen. în referire la art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. s-a contopit pedeapsa rezultantă de prezenta cauză, de 18 ani Şi 8 luni închisoare la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 9 ani, cu pedeapsa rezultantă menţionată anterior de 3 ani şi 4 luni închisoare din care se deduce durata reţinerii de 24 ore din 17 aprilie 2002 din sentinţa penală 132/2006 a Judecătoriei Galaţi la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii dreptului prev. de art. 64 lit. c) C. pen. în referire la art. 65 alin. (2) C. pen. pe o perioadă de 5 ani.

S-a aplicat inculpatului P.Ş.C. pedeapsa principală cea mai grea, de 18 ani şi 8 luni închisoare sporită la 18 ani şi 10 luni închisoare la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 9 ani după executarea pedepsei închisorii, aceasta fiind pedeapsa rezultantă finală.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale 586 din 06 iunie 2006 a Judecătoriei Tecuci, definitivă prin Decizia penală 3311 din 13 iunie 2007 a Curţii de Apel Galaţi şi ale sentinţei penale 132 din 23 ianuarie 2006 a Judecătoriei Galaţi, definitivă prin Decizia penală 570 din 17 noiembrie 2006 a Tribunalului Galaţi şi Decizia penală 298 din 31 mai 2007 a Curţii de Apel Galaţi.

12. M.A., la o pedeapsă principală de 9 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)

În baza art. 39 alin. (1) în referire la art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., s-a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului M.A. prin sentinţa penală 1414 din 16 septembrie 2008 a Judecătoriei Brăila, modificată prin Decizia penală 237 din 18 noiembrie 2008 a Tribunalului Brăila, definitivă prin Decizia penală 204 din 23 martie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, cu pedeapsa principală de 15 ani închisoare şi cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 8 ani, aplicate aceluiaşi inculpat în prezenta cauză pentru infracţiunea de înşelăciune.

S-a aplicat inculpatului M.A. pedeapsa principală cea mai grea de 15 ani închisoare sporită la 15 ani şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 8 ani.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen., s-a contopit pedeapsa principală de 9 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani, aplicate prin prezenta hotărâre pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), cu pedeapsa rezultantă menţionată anterior, respectiv 15 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 8 ani.

S-a aplicat inculpatului M.A. pedeapsa principală cea mai grea de 15 ani şi 6 luni închisoare sporită la 16 ani şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen. pe o perioadă de 8 ani, pedeapsă rezultantă finală.

S-a dedus din pedeapsa principală finală de 16 ani şi 6 luni închisoare perioada executată de inculpatul M.A. de la 01 aprilie 2009 la 27 aprilie 2010.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. s-a aplicat fiecăruia dintre inculpaţii I.G.C., M.J., G.O., T.A., B.I., S.D., V.A., P.D., B.S., R.V., P.Ş.C., M.A., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedepsele principale finale aplicate inculpaţilor, duratele de reţinere şi arestare preventivă după cum urmează:

1) de la 11 iunie 2009, ora 02:10 şi până la zi, pentru inculpatul I.G.C.;

2) de la 11 iunie 2009, ora 04:15 şi până la zi, pentru inculpatul M.J.;

3) de la 11 iunie 2009, ora 00:00 şi până la zi, pentru inculpata G.O.;

4) de la 10 iunie 2009, ora 22:35 şi până la zi, pentru inculpata T.A.;

5) de la 11 iunie 2009, ora 02:45 şi până la zi, pentru inculpatul B.I.;

6) de la 11 iunie 2009, ora 01:15 şi până la zi, pentru inculpatul V.A.;

7) de la 11 iunie 2009, ora 05:20 şi până la zi, pentru inculpatul P.D.;

8) de la 11 iunie 2009, ora 00:40 şi până la zi, pentru inculpatul B.S.;

9) de la 11 iunie 2009, ora 04:55 şi până la zi, pentru inculpatul P.Ş.C.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa principală finală aplicată inculpatului R.V. durata arestării preventive a acestuia de la 19 iulie 2010 şi până la zi.

În baza art. 18 din Legea nr. 302/2004 s-a dedus din pedeapsa principală finală aplicată inculpatului S.D. durata arestării provizorii a acestuia din Italia de la 25 iulie 2010 la 22 octombrie 2010, iar conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din aceeaşi pedeapsă principală finală aplicată inculpatului S.D., durata arestării preventive din România a acestuia, de la 22 octombrie 2010 lăzi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive pentru flecare dintre inculpaţii I.G.C., M.J., G.O., T.A., B.I., S.D., V.A., P.D., B.S., R.V. şi P.Ş.C.

Împotriva acestei sentinţe penale inculpaţii au declarat apel, cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi sub nr. 703/121/2011.

Prin încheierea de şedinţă din 19 octombrie 2011, Curtea de apel a constatat că probatoriul administrat atât în cursul urmăririi penale, cât şi cel administrat nemijlocit în faţa instanţei de fond, a justificat bănuiala plauzibilă că inculpaţii au săvârşit faptele penale deduse judecăţii, iar datele care circumstanţiază faptele (de o gravitate deosebită), au pus în evidenţă aspecte concrete care au demonstrat că lăsarea în libertate a inculpaţilor a prezentat pericol pentru ordinea publică, aceasta fiind periclitată şi prin posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de alte persoane, în lipsa unei reacţii ferme faţă de cei bănuiţi ca autori ai unor astfel de fapte.

Cu toate acestea, instanţa a observat însă că procedura derulată faţă de inculpaţii I.G.C., M.J., G.O., T.A., B.I., V.A., P.D., B.S. şi P.Ş.C. durează de 2 ani, 4 luni şi 8 zile de la momentul punerii sub acuzare şi până la data de 19 octombrie 2011, fără ca în cauză să existe indicii că inculpaţii sau autorităţile judiciare ar fi răspunzătoare de mersul greoi al procesului, împrejurare în care s-a apreciat că durata procedurilor este excesivă şi că nu satisface cerinţa termenului rezonabil consacrat în art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană (cauza Slezevicius c. Lituania - hotărârea din 13 noiembrie 2001).

în acest context, Curtea de apel, reţinând că în speţă nu au intervenit elemente sau aspecte noi care să conducă la incidenţa altor temeiuri prevăzute în art. 148 C. proc. pen., a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea şi, respectiv, menţinerea până la data de 19 octombrie 2011 a măsurii arestării preventive luată faţă de inculpaţii I.G.C., M.J., G.O., T.A., B.I., V.A., P.D., B.S. şi P.Ş.C., s-au schimbat.

Cum situaţia inculpaţilor S.D. şi R.V. nu putea fi disociată de cea a celorlalţi inculpaţi, chiar dacă au fost arestaţi mai târziu, s-a constatat că şi pentru aceştia temeiurile avute în vedere la luarea şi, respectiv menţinerea până la data de 19 octombrie 2011 a măsurii arestării preventive, s-au schimbat.

Pentru toate aceste motive, prin încheierea de şedinţă din 19 octombrie 2011, s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi ţara în condiţiile art. 139 alin. (1) C. proc. pen. şi ale art. 145¹ C. proc. pen. în referire la art. 145 alin. (1) şi alin. (1¹) C. proc. pen. pentru toţi inculpaţii. Prin Decizia penală nr. 3812 din 26 octombrie 2011 pronunţată în Dosarul nr. 8493/1/2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul formulat de D.I.I.C.O.T. - serviciul teritorial Galaţi, a casat în parte încheierea de şedinţă din 19 octombrie 2011 şi a menţinut măsura arestării preventive a inculpaţilor.

De asemenea, prin Decizia penală nr. 4366 din 28 decembrie 2011 pronunţată în Dosarul penal nr. 703/44/2011/A3, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii I.G.C., G.O., T.A., B.I., V.A., P.D., B.S., P.Ş.C., S.D. şi R.V. împotriva încheierii de şedinţă din 16 decembrie 2011 pronunţată în Dosarul nr. 703/44/2011 al Curţii de Apel Galaţi, prin care, cu respectarea deciziei nr. 3812 din 26 octombrie 2011 a I.C.C.J., instanţa de apel a menţinut starea de arest a inculpaţilor, în condiţiile art. 300² C. proc. pen. raportat la art. 160^b alin. (1) şi (3) C. proc. pen.

Aşa fiind, procedând la verificarea legalităţii şi temeiniciei arestării preventive şi constatând că nu au intervenit elemente sau aspecte noi care să conducă la incidenţa altor temeiuri prevăzute în art. 148 C. proc. pen. şi cum cele avute în vedere la luarea măsurii preventive faţă de inculpaţii M.J., B.I., V.A., P.D., B.S., P.Ş.C. şi R.V. nu s-au schimbat, Curtea de Apel Galaţi a menţinut starea de arest a acestor inculpaţi, în condiţiile art. 300² C. proc. pen. raportat la art. 160^b alin. (1) şi (3) C. proc. pen.

În ce îi priveşte pe inculpaţii I.G.C., G.O., T.A. şi S.D., s-a reţinut că aceştia au înţeles să se prevaleze de dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., fiind întrunite condiţiile art. 11 din OUG nr. 121/2011, recunoscând în totalitate faptele reţinute în sarcina lor prin actul de acuzare şi însuşind-şi probele administrate în cursul urmăririi penale.

În acest context, s-a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea, respectiv la menţinerea succesivă a măsurii arestării preventive, s-au schimbat, în cauză fiind incidente dispoziţiile art. 139 alin. (1) C. proc. pen., potrivit cărora măsura preventivă luată se înlocuieşte cu o altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii.

Împotriva încheierii din 07 februarie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 703/44/2011, în termen legal, au declarat recurs inculpaţii M.J., B.I., P.Ş.C., B.S. şi P.D., solicitând revocarea măsurii arestării preventive şi continuarea judecăţii în stare de libertate.

Concluziile formulate de reprezentantul Parchetului, de apărătorii recurenţilor inculpaţi şi ultimul cuvânt al acestora au fost consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri, urmând a nu mai fi reluate.

Înalta Curte, examinând recursurile declarate de inculpaţi, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, constată că acestea nu sunt fondate.

Potrivit dispoziţiilor art. 160^b alin. (1) C. proc. pen., instanţa de judecată, în exercitarea atribuţiilor de control judiciar, este obligată să verifice periodic legalitatea şi temeinicia arestării preventive.

Conform alin. (3) din acelaşi text de lege, când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menţinerea măsurii arestării preventive.

În cauză, Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a procedat la efectuarea verificărilor şi a constatat că temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza luării măsurii preventive subzistă, impunându-se în continuare privarea de libertate a inculpaţilor.

Înalta Curte, în raport de împrejurările concrete de comitere a faptelor, apreciază că lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, aşa cum corect a reţinut şi instanţa de fond.

Ordinea publică reprezintă climatul social optim, firesc, care se asigură printr-un ansamblu de norme şi măsuri şi care se traduce prin funcţionarea normală a instituţiilor statului, menţinerea liniştii cetăţenilor şi respectarea drepturilor acestora.

Deşi pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esenţială a infracţiunii, aceasta nu înseamnă că la aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracţie de gravitatea faptei. Sub acest aspect, existenţa pericolului public poate rezulta, între altele, din însuşi pericolul social al infracţiunilor de care este învinuit inculpatul, din reacţia publică la comiterea unor astfel de infracţiuni, din posibilitatea comiterii unor alte asemenea fapte de către alte persoane, în lipsa unei reacţii ferme faţă de cei bănuiţi ca autori ai faptelor respective.

În acord cu prima instanţă, înalta Curte apreciază că sunt întrunite şi la acest moment procesual condiţiile prevăzute de art. 300² coroborat cu art. 160^b alin. (3) C. proc. pen., impunându-se, în continuare, privarea de libertate a inculpaţilor.

Cât priveşte susţinerile recurenţilor inculpaţi în sensul că nu se mai impune menţinerea măsurii arestării preventive raportat şi la împrejurarea că persoane cu condamnări similare din acelaşi dosar au fost puse în libertate, înalta Curte apreciază că acest argument nu poate fi reţinut, câtă vreme curtea de apel a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea, respectiv la menţinerea succesivă a măsurii arestării preventive, s-au schimbat faţă de respectivii inculpaţi, în cauză fiind incidente faţă de aceştia dispoziţiile art. 139 alin. (1) C. proc. pen. referitoare la înlocuirea măsurii arestării preventive, raportat şi la faptul că acei inculpaţi, despre care s-a făcut vorbire, au înţeles să se prevaleze de dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., recunoscând în totalitate faptele reţinute în sarcina lor prin actul de acuzare şi însuşind-şi probele administrate în cursul urmăririi penale.

Înalta Curte reţine, de asemenea, că menţinerea arestării preventive a inculpaţilor din prezenta cauză nu contravine dreptului la libertate ocrotit de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, iar pe de altă parte, având în vedere circumstanţele reale ale faptelor, modalitatea concretă de săvârşire, gradul crescut de pericol social ce caracterizează aceste fapte, durata detenţiei provizorii nu excede termenului rezonabil la care face referire art. 5 paragraful 3 din Convenţie, existând temeiuri suficiente pentru a constata că menţinerea detenţiei provizorii este licită, respectându-se legislaţia internă şi prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

În acelaşi sens, înalta Curte reţine că, în cauză, menţinerea măsurii arestării preventive nu alterează prezumţia de nevinovăţie şi nici dreptul inculpaţilor de a fi judecaţi într-un termen rezonabil, limitarea libertăţii acestora încadrându-se în dispoziţiile şi limitele legii.

Aceste considerente justifică dispoziţia instanţei de fond, de menţinere a arestării preventive, astfel că, în conformitate cu dispoziţiile art. 385¹⁵ pct. l lit. b) C. proc. pen., recursurile declarate vor fi respinse ca nefondate.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 200 lei, din care sumele de câte 100 lei, reprezentând onorariile pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii M.J., B.I., P.Ş.C., B.S. şi P.D. împotriva încheierii din 07 februarie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 703/44/2011.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumelor de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 100 lei, reprezentând onorariile pentru apărătorii desemnaţi din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 februarie 2012.

← ICCJ. Decizia nr. 400/2012. Penal		ICCJ. Decizia nr. 353/2012. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 389/2012. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 389/2012. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs