ICCJ. Decizia nr. 545/2012. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.545/2012
Dosar nr. 310/32/2011
Şedinţa publică din 22 februarie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 883 din 15 septembrie 2011 Curtea de Apel Bacău, secţia penală cauze minori şi familie, în temeiul art. 391 alin. (1) C. proc. pen., a respins ca inadmisibilă în principiu contestaţia în anulare formulată de contestatorul K.S.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat recurentul să plătească statului suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, avansate de stat.
Pentru a decide astfel, instanţa a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 310/32/20111a această instanţă, K.S., contestator, a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 425 din 28 aprilie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, invocând nelegala citare în faţa instanţei de judecată,
În drept şi a întemeiat acţiunea pe prevederile art. 386 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Prin Decizia penală nr. 425 din 28 aprilie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, s-a dispus: în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. s-a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti împotriva sentinţei penale nr. 56 din data de 04 februarie 2011 pronunţată de Judecătoria Moineşti în dosarul penal nr. 4700/260/2010.
S-a casat în parte sentinţa recurată, numai în ceea ce priveşte omisiunea aplicării dispoziţiilor art. 118 alin. (1) lit. b), alin. (4) C. pen. cu privire la inculpaţi, s-a reţinut cauza spre rejudecare şi, în fond. În temeiul art. 118 lit. b) C. pen. s-a confiscat de la fiecare dintre inculpaţii K.G.S. şi F.B. câte 300 lei reprezentând contravaloarea unui aparat de tăiat metale cu accesorii, respectiv butelie gaz şi furtune. S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate. S-a dispus plata din fondurile M.J. a sumei de 200 lei către Baroul Bacău. S-a constatat că intimatul - inculpat F.B. a fost asistat de apărător ales. În conformitate cu dispoziţiile art. 192 alin. (3) C .proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de recurs a reţinut:
Prin sentinţa penală nr. 56 din data de 04 februarie 2011 pronunţată de Judecătoria Moineşti în dosarul penal nr. 4700/260/2010 s-a dispus în baza art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1), lit. a), e) şi g) C. pen. art. 74 alin. (1) lit. a) - art. 76 alin. (1) lit. c). C. pen. condamnarea inculpatului F.B., la pedeapsa de 2 ani şi 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt. S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile şi pe durata prevăzute de art. 71 C. pen. În baza dispoziţiilor art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o perioadă de 4 ani şi 5 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. Conform art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei accesorii. În baza dispoziţiilor art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei, în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare. în baza art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1), lit. a), e) şi g) C. pen. art. 74 alin. (1) lit. a) - art. 76 alin. (1) lit. c). C. pen. a fost condamnat inculpatul K.G.S., la pedeapsa de 2 ani şi 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt. S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile şi pe durata prevăzute de art. 71 C. pen. În baza dispoziţiilor art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o perioadă de 4 ani şi 5 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen.
Conform art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei accesorii. În baza dispoziţiilor art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei, în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare. în baza art. 14, art. 346 C. proc. pen. şi art. 998, art. 1003 C. civ. au fost obligaţi inculpaţii în solidar către partea civilă Sucursala Regională C.F.R. Galaţi la plata sumei de 6067,78 lei reprezentând contravaloare prejudiciu şi către partea civilă SC R. Braşov SA la plata sumei de 2.648, 29 lei reprezentând contravaloare prejudiciu. S-a luat act că inculpatul K.G.S., a avut apărător ales. S-a dispus plata onorariului apărător oficiu 300 lei avocat I.A. din cadrul Biroului de Avocaţi Moineşti, din fondurile Ministerului Justiţiei. În baza art. 191 C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii K.G.S. la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat şi F.B. la plata sumei de 700 lei din care 300 lei onorariu apărător oficiu avocat I.A. ce s-a avansat din fondurile Ministerului justiţiei.
Pentru a hotărî astfel prima instanţa a avut în vedere că:
Prin rechizitoriul nr. 693/P/2010 din data de 28 iunie 2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti a fost trimis în judecată inculpaţii F.B., pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), e) şi g) C. pen.
În actul de sesizare s-a reţinut, următoarea situaţie de fapt: în noaptea de 9 martie 2010, învinuiţii F.B. şi K.G.S. s-au deplasat cu autoutilitara, la pasajele de trecere la nivel cu cale ferată km 112+440, 113+150 şi km 113+340 pe distanţa Halta Bolovăniş - Lunca de Jos şi folosind un aparat de tăiat metale cu accesorii, respectiv butelie gaz, tuburi de oxigen şi furtune, au tăiat un număr de 12 cupoane şină-lisă tip CFR vopsite în culoare galbenă cu negru, amplasate ca parapet de protecţie, în bucăţi de 2-2,5 m. Aceasta situaţie de fapta fost susţinută de probatoriul administrat in cursul urmăririi penale, respectiv: plângere parte vătămată şi raport de eveniment din data de 10 martie 2010, proces verbal de cercetare la faţa locului şi planşa fotografică, procesul verbal de identificare a bunurilor sustrase şi planşa fotografică, adeverinţele de primire şi plată din data de 10 martie 2010, dovadă de lăsare în custodie şi proces-verbal de ridicare bunuri, contract de închiriere autoutilitară şi factura de plată a chiriei, declaraţiile martorilor, declaraţiile învinuiţilor. Pe parcursul cercetării judecătoreşti, după citirea actului de sesizare, conform art. 322 C. proc. pen. şi după ce li s-au adus la cunoştinţă drepturile prevăzute de art. 70 C. proc. pen., în baza art. 323 C. proc. pen., instanţa a procedat la audierea inculpaţilor F.B. şi K.G.S., aceştia nerecunoscând fapta pentru care au fost trimişi în judecată şi nu au formulat probe în apărarea lor. În temeiul art. 327 C. proc. pen. au fost audiaţi martorii U.L., C.V., K.K., declaraţiile fiind consemnate şi ataşate la dosar.
Legal citate, părţile vătămate Sucursala Regională C.F.R. - Galaţi s-a constituit parte civilă în prezenta cauză cu suma de 60607,78 şi SC R. Braşov SA cu suma de 2648,29 lei reprezentând prejudiciu nerecuperat.
Analizând întregul material probator administrat atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de cercetare judecătorească, instanţa a constatat că situaţia de fapt reţinută prin rechizitoriu este corectă, fiind dovedită cu ajutorul mijloacelor de probă administrate în cauză.
Din plângerea părţii vătămate C.N.C.F. C.F.R. SA Bucureşti, sucursala Regională C.F.R. Galaţi şi Raportul de serviciu din data de 16 februarie 2010, a rezultat că la data de 09 martie 2010 au fost sustrase 12 bucăţi de şină tip 40, care erau vopsite negru galben ce deserveau ca lise la trecere la nivel cu calea ferată de la kilometrii, 112+432, 113+150, 113+538, între staţiile Ghimeş - Lunca de Mijloc.
Plângerea părţii vătămate a fost coroborată cu procesul-verbal de cercetare la faţa locului din data de 10 martie 2010 de unde reiese că au fost sustrase cupoane şină-lisă, observându-se urme recente de tăiere cu flacără deschisă a trifoanelor de fixare precum şi urme de anvelope auto, acestea fiind confirmate de planşele fotografice şi declaraţia martorului F.S. care precizează că a observat la locul unde au fost sustrase bunurile un microbuz de culoare albă cu luminile stinse staţionând. În data de 10 martie 2010, cei doi inculpaţi, s-au deplasat SC R. Braşov SA - punct de lucru Miercurea Ciuc unde au predat cupoane şină C.F.R. în lungimi de 2-2,5 m în greutate totală de 3740 kg conform adeverinţelor de primire şi plată din data de 10 martie 2010, adeverinţele fiind semnate de inculpatul F.B. La data de 12 martie 2011 organele de cercetare în urma sesizării primite de sustragere a şinelor s-au deplasat la SC R. S.A şi în timp ce efectuau verificări cu privire la bunurile sustrase, în curtea depozitului au intrat inculpaţii cu aceeaşi autoutilitară, intenţionând să valorifice alte cupoane de şină. Deoarece inculpaţii au refuzat să deschidă uşile din spate ale maşinii, a fost chemat proprietarul autoutilitarei în persoana K.K. şi în urma verificărilor efectuate, în interiorul acesteia au fost identificate mai multe cupoane de şină tip C.F.R., bunuri sustrase de pe raza de competenţă a Postului de Poliţie T.F. Siculeni. Potrivit dispoziţiilor art. 69 C. proc. pen., declaraţiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente. în cauză, declaraţiile inculpaţilor F.B. şi K.G.S. prin care nu recunosc că ar fi săvârşit fapta pentru care au fost trimişi în judecată nu a fost susţinută de nici un alt mijloc de probă, astfel că instanţa a înlăturat aceste afirmaţii, ca nefiind conforme adevărului. Toate probele administrate în cauză şi menţionate anterior au convers către ideea că inculpaţii sunt autorii faptei, chiar dacă nu au recunoscut că au săvârşirea acesteia. În drept, fapta inculpaţilor constând în aceea că în noaptea de 09 martie 2010 s-au deplasat, la pasajele de trecere la nivel cu calea ferată dintre staţiile Halta Bolovăniş - Lunca de Jos de unde au sustras 12 cupoane şină-lisă tip C.F.R. amplasate ca parapet de protecţie, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), e) şi g) C. pen. Elementul material al laturii obiective a constat în acţiunea de luare a bunurilor mobile din posesia părţii civile. Inculpaţii au sustras, în mod fraudulos, şinele tip lisă din proprietatea părţii vătămate C.N.C.F. C.F.R. SA Bucureşti, Sucursala Regională C.F.R. Galaţi ceea ce a determinat o mutaţie obiectivă în realitatea imediata. Astfel bunurilor demontate au fost trecute din stăpânirea proprietarului în sfera de stăpânire a inculpaţilor. Prin deposedarea părţii civile şi împosedarea celor doi inculpaţi s-a adus atingere unor valori sociale patrimoniale, a căror ocrotire impune respectarea aparenţelor posesiei, detenţiei bunurilor. Urmarea socialmente periculoasă a fost reprezentată de consecinţa directa, nemijlocită a faptei comisive. Fiind vorba de o infracţiune de rezultat, atingerea adusa valorilor sociale s-a concretizat în prejudiciul suferit de părţile civile, pe care acestea din urma l-a cuantificat. Faptul ca ulterior bunurile sustrase au fost restituite nu a înlăturat caracterul consumat al faptei momentul consumativ fiind apreciat in raport cu realizarea în întregime a acţiunii si producerii rezultatului. Legătura de cauzalitate, ca liant între acţiunea ce constituie elementul material şi urmarea imediată - rezultatul socialmente periculos, a rezultat din materialitatea faptei.
Sub aspectul laturii subiective, din analiza materialului probator şi coroborarea mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti cu privire la forma şi gradul de vinovăţie, instanţa a reţinut că inculpaţii au acţionat cu intenţie directă, în conformitate cu art. 19 pct. 1 lit. a) C. pen., întrucât au urmărit însuşirea acestora şi au prevăzut rezultatul activităţii sale infracţionale. Vinovăţia inculpaţilor a rezultat din împrejurarea că aceştia în baza contractului, au închiriat autoutilitara, cu care s-au deplasat la pasajele de trecere la nivel cu calea ferată pe distanţa Halta Bolovăniş - Lunca de Jos şi folosind un aparat de sudură de tăiat metale, au sustras un nr. de 12 cupoane şină-lisă tip C.F.R., pe care ulterior le-au vândut la SC R. Braşov SA. De asemenea, s-au aplicat dispoziţiile art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), e) şi g) întrucât fapta a fost săvârşită de două persoane, pe timp de noapte şi într-un loc public. La alegerea si individualizarea sancţiunii aplicabile inculpaţilor, instanţa a avut in vedere criteriile prevăzute de art. 72 alin. (1) C. pen., respectiv limitele de pedeapsa prevăzute în partea speciala a Codului, gradul de pericol social concret al faptei săvârşite, relevat de importanţa valorii sociale vătămate, modul în care a fost săvârşită fapta, natura şi valoarea bunurilor sustrase, urmările produse, persoana si conduita inculpaţilor.
Din situaţia de fapt reţinută, instanţa a apreciat ca fapta săvârşită prezintă gradul de pericol concret al unei infracţiuni. Astfel cum a fost încadrată, este vorba de o infracţiune care a adus atingere unor norme penale ce protejează valori sociale patrimoniale. Limitele pedepsei închisorii din partea speciala a Codului pentru infracţiunea de furt calificat se situează între 3 si 15 de ani.
În ceea ce priveşte modul in care a fost săvârşită fapta, s-a apreciat că pericolul social este ridicat. Inculpaţii şi-au adus contribuţia în calitate de coautori la săvârşirea aceleaşi fapte, elementele circumstanţiale ale săvârşirii infracţiunii de furt în varianta calificata, respectiv de doua sau mai multe persoane împreuna, într-un loc public şi pe timp de noapte fiind circumstanţe agravante reale care se răsfrâng asupra tuturor participanţilor.
Din împrejurările speţei a rezultat că obiectul material al faptei s-a concretizat în şinele - lisă tip C.F.R., prejudiciul cauzat părţii civile Sucursala Regională C.F.R. Galaţi fiind de 6067.78 ca urmare a sustragerii bunurilor şi 2.648,29 lei prejudiciul cauzat părţii civile SC R. Braşov SA.
Astfel la individualizarea pedepsei a avut in vedere si prejudiciul produs, precum şi împrejurarea că nu s-au produs consecinţe grave.
Având in vedere că art. 52 C. pen. stabileşte că pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, al cărei scop este prevenirea săvârşirii de infracţiuni, instanţa a apreciat că aplicarea unei pedepse sub minimul special de 3 ani este aptă să asigure funcţiile coercitiv-educative ale pedepsei. La stabilirea pedepsei au fost avute in vedere ansamblul împrejurărilor cu privire la fapta si persoanele inculpaţilor,întrucât numai o pedeapsa individualizata, proporţionata, care sa tina seama de cel căruia ii este destinata poate fi eficienta. Instanţa a reţinut că nici unul din cei doi inculpaţi nu au antecedente penale, conform fişelor de cazier judiciar, motiv pentru care va reţine circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., ceea ce implica, fata de dispoziţiile art. 76 C. pen., aplicarea unei pedepse sub minimul specialin. Prin urmare, în privinţa inculpatului F.B., in baza art. 208 alin. (1) rap. la art. 209 alin. (1) lit. a), e) şi g) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. instanţa a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 5 luni închisoare. În baza art. 208 alin. (1) raportat la art. 209 alin. (1) lit. a), e) şi g) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. instanţa a dispus condamnarea inculpatului K.G.S. la pedeapsa închisorii de 2 ani şi 5 luni închisoare. În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, instanţa a reţinut că natura faptei săvârşită, ansamblul circumstanţelor personale ale inculpaţilor duc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, motiv pentru care exerciţiul acestora a fost interzis pe perioada executării pedepsei. Nu a interzis inculpatului dreptul de a alege ci doar pe cel de a fi ales, având în vedere exigenţele C.E.D.O., reflectate în Hotărârea din 6 octombrie 2005, în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, în care Curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin Decizia Sabou şi Rrcălab împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuind să fie dispusă în funcţie de natura faptei sau de gravitatea deosebită a acesteia. Or, fapta care a făcut obiectul prezentei cauze nu are conotaţie electorală sau vreo gravitate specială, astfel că instanţa a apreciat că nu se impune interzicerea dreptului de a alege. Dreptul de a fi ales se impune însă a fi interzis deoarece nu ar putea reprezenta un model de conduită pentru cetăţeni. Instanţa a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins si prin pronunţarea unei hotărâri cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, având în vedere că sunt la prima abatere, experienţa unui proces penal şi riscul revocării suspendării cu consecinţa executării pedepsei într-un loc de detenţie, motiv pentru care în baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea executării pedepselor aplicate inculpaţilor, pe durata unui termen de încercare de 4 ani şi 5 luni stabilit conform art. 82 C. pen., pentru fiecare inculpat.
Conform art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei accesorii. În baza dispoziţiilor art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei, în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare. Sub aspectul laturii civile, în baza art. 14 şi 346 C. proc. pen. art. 998, 999 C. civ., instanţa a constatat că în cauză s-a constituit parte civilă Sucursala Regională C.F.R. Galaţi cu suma de 6067,78 reprezentând contravaloare prejudiciu şi SC R. Braşov SA cu suma de 2.648,29 lei reprezentând sumei achitată inculpaţilor ca urmare a şinelor predate la depozitul societăţii. Instanţa a reţinut că prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei acestea au dovedit pretenţiile solicitate, urmând a le admite şi obligarea inculpaţilor în solidar la plata acestora.
S-a dispus plata onorariului apărător oficiu 300 lei avocat I.A. din cadrul Biroului de Avocaţi Moineşti, din fondurile Ministerului Justiţiei. În baza art. 191 C. proc. pen. a obligat inculpatul K.G.S. la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat şi inculpatul F.B. la plata sumei de 700 lei din care 300 lei onorariu apărător oficiu avocat I.A. ce au fost avansate din fondurile Ministerului justiţiei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti, motivele de recurs şi solicitările recurenţilor fiind expuse în preambulul prezentei decizii.
Procedând la analiza sentinţei penale recurate în raport de criticile formulate şi de actele şi lucrările aflate la dosarul cauzei s-a apreciat în sensul temeiniciei recursului pentru considerentele ce preced:S-a constatat astfel că prima instanţă a reţinut o situaţie de fapt corectă, bazată pe un probatoriu legal administrat, rezultând în esenţă că în noaptea de 09 martie 2010 inculpaţii F.B. şi K.G.S. s-au deplasat cu autoutilitara la pasajele de trecere la nivel cu cale ferată km 112+440 km, 113+150 şi km 113+340 pe distanţa Halta Bolovăniş - Lunca de Jos şi prin folosirea unui aparat de tăiat metale cu accesorii, respectiv butelie gaz, tuburi de oxigen şi furtune, au tăiat un număr de 12 cupoane şină - lisă tip C.F.R. vopsite în culoare galben - neagră, pe care ulterior le-au comercializat. De asemenea, pedepsele aplicate în cauză au fost just individualizate, corespunzând pe deplin scopului prevăzut de art. 52 C. pen. În schimb hotărârea recurată a fost casată sub un singur aspect, şi anume omisiunea confiscării de către prima instanţă a contravalorii obiectului care a fost folosit la săvârşirea infracţiunii, respectiv a aparatului de sudură şi a accesoriilor acestuia. Astfel, din actele de la dosar a rezultat că la săvârşirea infracţiunii, respectiv la detaşarea prin tăiere a bunurilor metalice sustrase a fost folosit un aparat de sudură cu accesorii, respectiv butelie gaz şi furtune. În condiţiile în care aceste obiecte nu au mai găsite şi nu au fost ridicate de organele de urmărire penală în vederea confiscării, s-a apreciat că se impunea, în conformitate cu prevederile art. 118 alin. (1) lit. b), alin. (4) C. pen., confiscarea contravalorii acestora. În lipsa unor date concrete, instanţa de recurs a stabilit valoarea acestora prin aproximare, în raport de preţurile practicate pe piaţă, la suma de 600 lei. În consecinţă, în conformitate cu prevederile art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. a fost admis recursul, a fost casată în parte sentinţa recurată, numai în ceea ce priveşte omisiunea aplicării dispoziţiilor art. 118 lit. b) C. pen. şi s-a dispus confiscarea de la fiecare dintre inculpaţi a câte 300 lei, sume reprezentând contravaloarea obiectelor care au servit la săvârşirea infracţiunii.
Promovând prezenta acţiune petentul a invocat incidenţa în cauză a prevederilor art. 386 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Potrivit dispoziţiilor art. 386 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii.
Din analiza deciziei penale pronunţată de Curtea de Apel Bacău, mai sus menţionată, s-a constatat că instanţa de recurs, a respectat dispoziţiile art. 291 C. proc. pen. şi a dispus citarea în cauză a petentului la singura adresă indicată, de inculpatul recurent. Prezenţa recurentului inculpat nu era obligatorie, astfel încât neprezentarea inculpatului, legal citat nu a împiedicat judecarea cauzei, iar audierea acestuia se putea realiza doar dacă acesta se prezenta în faţa instanţei de recurs potrivit dispoziţiilor art. 386 lit. e) C. proc. pen.
Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de contestaţie prevăzută în art. 386 lit. a) - c) C. proc. pen., s-a constatat că motivul pe care se sprijină contestaţia nu este dintre cele prevăzute în art. 386 C. proc. pen., şi că nu sunt îndeplinite cerinţele privind admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare.
Analizând cauza, Înalta Curte constată că recursul formulat de către contestatorul K.G.S. este inadmisibil, pentru următoarele motive:
Normele de procedură penală sunt de strictă şi imediată aplicare, fiind unanim acceptat caracterul activ al acestora, care trebuie examinat în raport cu data când se desfăşoară acţiunea procesuală faţă de care legea de procedură este activă.
Dispoziţiile art. XVIII pct. 9 din Legea nr. 202/2010 au modificat prevederile art. 281 C. proc. pen. referitoare la competenţa după materie a curţii de apel, astfel încât la punctul 3 al textului de lege menţionat se arată că recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate de judecătorie în primă instanţă se judecă la curtea de apel, ca instanţă de recurs, cu excepţia celor date în componenţa tribunalului, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege.
Cum Decizia nr. 883 din 15 septembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală cauze minori şi familie, ca instanţă de recurs, este definitivă, nefiind una dintre hotărârile supuse recursului, rezultă că este inadmisibilă calea de atac promovată de către contestatorul K.G.S.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul contestator va fi obligat la plata cheltuielilor judiciar către stat conform dispozitivului deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul K.G.S. împotriva deciziei penale nr. 883 din 15 septembrie 2011 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală cauze minori şi familie.
Obligă recurentul contestator la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul interpretului de limbă maghiară se va suporta din fondurile înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 februarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 605/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 542/2012. Penal → |
|---|
