ICCJ. Decizia nr. 564/2012. Penal

Comentarii

0

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 564/2012

Dosar nr.53602/3/2011

Şedinţa publică din 23 februarie 2012

Asupra recursului penal de faţă;

Prin sentinţa penală nr. 683/F din 29.08.2011, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatei R.M. prin rechizitoriu din infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) în infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen.

I. În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 80 C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnată inculpata R.P., la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatei R.P. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., i s-a interzis inculpatei R.P. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II- a şi b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 86¹ C. pen. s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei pe un termen de încercare de 7 ani şi 6 luni, termen stabilit în condiţiile art. 86² C. pen.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen. pe durata termenului de încercare, inculpata R.P. se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, potrivit programului întocmit de această instituţie;

- să anunţe, în prealabil, Serviciului de Probaţiune orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice Serviciului de Probaţiune, schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de Probaţiune, informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

În baza art. 359 C. proc. pen. i s-a atras atenţia inculpatei R.P. asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen., a căror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatei R.P. dacă nu este reţinută sau arestată în altă cauză.

S-a constatat reţinerea şi arestarea preventivă a inculpatei R.P. din data de 23 iunie 2011 până la data punerii efective în libertate.

II. În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (2) C. pen., art. 80 şi art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnată inculpata R.M., la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatei R.M. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 86⁴ C. pen., a fost dispusă revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 375 din 13 martie 2007 a Tribunalului Bucureşti, secţia a ll-a penală definitivă prin neapelare şi a fost cumulată această pedeapsă cu pedeapsa de 4 ani închisoare stabilită prin prezenta, în final inculpata R.M. execută pedeapsa de 7 ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen., i s-a aplicat inculpatei R.M. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatei R.M. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II- a şi b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menţinută măsura arestării preventive a inculpatei R.M.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei R.M. reţinerea şi arestarea preventivă din data de 28 noiembrie 2006 până la data de 14 martie 2007 (sentinţa penală nr. 375 din 13 martie 2007 a Tribunalului Bucureşti, secţia a ll-a penală definitivă prin neapelare) şi din data de 23 iunie 2011 la zi în prezenta cauză.

În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la fiecare inculpată a sumei de câte 200 RON, obţinută din vânzarea drogurilor.

S-a constatat că drogurile au fost consumate în procesul analizelor de laborator.

În baza art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpata R.M. a sumei de 1.350 RON, ridicată de la aceasta şi consemnată la C. Bank conform recipisei de consemnare nr. 2893674/1 din data de 06 iulie 2011 (chitanţa din data de 06 iulie 2011) şi către inculpata R.P. a sumei de 140 RON, ridicată de la aceasta şi consemnată la C. Bank conform recipisei de consemnare nr. 2893676/1 din data de 06 iulie 2011 (chitanţa din data de 06 iulie 2011)

Au fost obligate inculpatele la plata sumei de câte 7.000 RON fiecare, cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pe baza materialului probator administrat în cauză, şi anume coroborarea procesului verbal de sesizare din oficiu, proceselor verbale de constatare, rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică, proceselor-verbale de redare a imaginilor video şi a convorbirilor audio, proceselor verbale de consemnare a declaraţiilor colaboratorului „L.G." şi declaraţiilor inculpatelor, tribunalul a reţinut următoarea situaţie de fapt:

La data de 21 martie 2011, în jurul orei 14.50, colaboratorul „L.G." - nume de cod, s-a prezentat la sediul organelor de poliţie din cadrul Serviciului Antidrog - Biroul sector 5 unde a fost percheziţionat corporal, asupra sa negăsindu-se substanţe interzise la deţinere iar apoi i s-a înmânat acestuia suma de 100 RON necesară cumpărării de heroină. Acesta s-a deplasat sub supravegherea investigatorului „P.I." pe strada P.Ş. sector 5 până în dreptul curţii imobilului cu nr. x unde a intrat pe uşa imobilului din curtea respectivă unde locuieşte inculpata R.M. Colaboratorul i-a cerut acesteia o doză de heroină, dându-i suma de 100 RON, inculpata R.M. a pus banii în buzunar şi a ieşit din locuinţă în curtea imobilului de unde a revenit la scurt timp dându-i colaboratorului doza cerută.

După ce a primit doza de heroină, colaboratorul sub acoperire „L.G. " - nume de cod, a părăsit imobilul sus menţionat şi s-a îndreptat spre investigatorul sub acoperire „P.I." căruia i-a predat doza cumpărată de la inculpata R.M., doză care a fost introdusă într-un plic care a fost sigilat.

Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 142348 din 28 martie 2011 a concluzionat că proba constând într-o punguţă din material plastic de culoare albă conţine 0,12 grame heroină în amestec cu cofeină şi paracetamol, iar proba a fost consumată în procesul analizelor de laborator.

La data de 04 aprilie 2011, în jurul orei 15.00, colaboratorul „L.G."- nume de cod, s-a prezentat la sediul organelor de poliţie din cadrul Serviciului Antidrog - Biroul sector 5 unde a fost percheziţionat corporal, asupra sa negăsindu-se substanţe interzise la deţinere iar apoi i s-a înmânat acestuia suma de 100 RON necesară cumpărării de heroină. Acesta s-a deplasat sub supravegherea investigatorului „P.I." pe strada P.Ş. sector 5 până în dreptul curţii imobilului cu nr. x unde a intrat, iar în locuinţă a observat-o pe inculpata R.M. căreia i-a cerut o doză de heroină dându-i suma de 100 RON.

Inculpata R.M. a luat banii şi a ieşit din locuinţă în curtea imobilului de unde a revenit la scurt timp, dându-i colaboratorului doza cerută.

După ce a primit doza de heroină, colaboratorul „L.G." - nume de cod, a părăsit imobilul sus menţionat şi s-a îndreptat spre investigatorul sub acoperire „P.I." căruia i-a predat doza cumpărată de la inculpata R.M., doză care a fost introdusă într-un plic care a fost sigilat.

Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 142556 din 05 aprilie 2011 a concluzionat că proba constând într-o punguţă din material plastic de culoare albă conţine 0,12 grame heroină, proba fiind consumată în procesul analizelor de laborator.

La data de 18 aprilie 2011, în jurul orei 16.00, colaboratorul „L.G."- nume de cod, s-a prezentat la sediul organelor de poliţie din cadrul Serviciului Antidrog - Biroul sector 5 unde a fost percheziţionat corporal, asupra sa negăsindu-se substanţe interzise la deţinere iar apoi i s-a înmânat acestuia suma de 100 RON necesară cumpărării de heroină .

Colaboratorul „L.G." s-a deplasat sub supravegherea investigatorului „P.I." pe strada S. sector 5 şi a intrat în scara 1 a blocului x iar la etajul 8 a intrat în apartamentul y unde locuieşte inculpata R.P.

Inculpata R.P. se afla pe o canapea în sufragerie iar pe o măsuţă de lângă canapea se aflau mai multe doze de heroină puse într-un borcan.

Colaboratorul „L.G."- nume de cod i-a cerut inculpatei R.P. două doze de heroină, dându-i acesteia suma de 100 RON. Aceasta a luat din borcanul respectiv două doze de heroină pe care Ie-a remis colaboratorului.

După ce a primit dozele de heroină, colaboratorul „L.G." - nume de cod a părăsit apartamentul îndreptându-se spre investigatorul sub acoperire „P.I." căruia i-a predat dozele cumpărate de la inculpata R.P., doze care au fost introduse într-un plic care a fost sigilat.

Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 142772 din 02 mai 2011 a concluzionat că proba constând în două punguţe din material plastic de culoare albă conţine 0,16 grame heroină în amestec cu hidrocatomină, paracetamol, acetilcodeină, acetilmorfină, papaverină şi noscapină, proba fiind consumată în procesul analizelor de laborator.

La data de 18 mai 2011, în jurul orei 16.30, colaboratorul „L.G."- nume de cod, s-a prezentat la sediul organelor de poliţie din cadrul Serviciului Antidrog- Biroul sector 5 unde a fost percheziţionat corporal, asupra sa negăsindu-se substanţe interzise la deţinere iar apoi i s-a înmânat acestuia suma de 100 RON necesară cumpărării de heroină.

Colaboratorul „L.G." s-a deplasat sub supravegherea investigatorului „P.I." pe strada S. sector 5 şi a intrat în scara 1 a blocului x iar la etajul 8 a intrat în apartamentul y unde locuieşte inculpata R.P.

Acesta i-a cerut inculpatei R.P. două doze de heroină, dându-i acesteia suma de 100 RON. Inculpata a luat dintr-un borcan aflat pe o măsuţă în sufragerie două doze de heroină pe care Ie-a remis colaboratorului.

După ce a primit dozele de heroină, colaboratorul „L.G." - nume de cod a părăsit apartamentul îndreptându-se spre investigatorul sub acoperire „P.I." căruia i-a predat dozele cumpărate de la inculpata R.P., doze care au fost introduse într-un plic care a fost sigilat.

Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 143034 din 20 mai 2011 a concluzionat că proba constând în două punguţe din material plastic de culoare albă conţine 0,10 grame heroină în amestec cu paracetamol şi cofeină, proba fiind consumată în procesul analizelor de laborator.

În drept, fapta inculpatei R.M., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Inculpata R.M. a săvârşit infracţiunea dedusă judecăţii în stare de recidivă postcondamnatorie în raport de pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 375 din 13 martie 2007 a Tribunalului Bucureşti, secţia a ll-a penală, definitivă prin neapelare la data de 03 aprilie 2007, respectiv în termenul de încercare de 6 ani al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, astfel încât sunt incidente dispoziţiile art. 37 lit. a) C. pen. şi nu art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), cum, în mod greşit, s-a reţinut de procuror în încadrarea juridică.

Fapta inculpatei R.P., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Instanţa de fond a condamnat inculpatele la pedeapsa închisorii, iar la individualizarea pedepselor s-a ţinut seama de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege, reduse conform art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., de gradul de pericol social concret al faptelor, de modalitatea de săvârşire, cantitatea mică de droguri traficată, precum şi persoana inculpatelor, inculpata R.P. neavând antecedente penale, iar inculpata R.M. săvârşind infracţiunea dedusă judecăţii în stare de recidivă postcondamnatorie, reţinând circumstanţe atenuante în favoarea inculpatelor, respectiv art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. faţă de inculpata R.P. şi art. 74 alin. (2) C. pen. faţă de inculpata R.M., respectiv faptul că aceasta este căsătorită şi are doi copii minori, făcând aplicarea art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. în privinţa ambelor inculpate şi stabilind pedepsele sub minimul special prevăzut de lege.

Tribunalul a constatat că telefoanele mobile şi cartelele aferente ridicate din locuinţa numitului R.G. şi a inculpatei R.M. cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la data de 23 iunie 2011 au fost restituite acestuia conform procesului verbal din data de 04 iulie 2011.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi inculpatele R.M. şi R.P.

La termenul de judecare a apelului, inculpata R.P. a declarat că îşi retrage apelul formulat.

Procurorul a arătat că nu susţine motivul scris de apel privind greşita aplicare a dispoziţiilor art. 35 alin. (3) C. pen. în ceea ce o priveşte pe inculpata R.M. şi a extins oral motivele scrise de apel, criticând sentinţa sub aspectul greşitei individualizări a pedepsi principale aplicate acesteia, apreciind că pedeapsa de 4 ani nu asigură realizarea scopului procesului penal în raport cu antecedentele penale ale acesteia.

Inculpata R.M. a solicitat admiterea apelului, casarea sentinţei penale apelate şi reindividualizarea în sensul reducerii pedepsei aplicate, că efect al aplicării dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi a art. 74 lit. b) şi c) şi art. 76 C. pen.

Prin Decizia penală nr. 351VA din 21 noiembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, au fost respinse apelurile declarate de Parchet şi de inculpata R.M.

S-a luat act de retragerea apelului inculpatei R.P.

Analizând apelurile formulate în raport cu motivele invocate şi din oficiu, conform art. 371 alin. (2) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt şi de drept, Curtea de apel a constatat următoarele:

Având în vedere manifestarea de voinţă a inculpatei R.P. de a-şi retrage apelul formulat în cauză, Curtea a luat act de poziţia procesuală a acesteia.

Examinând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine că printr-o temeinică şi obiectivă evaluare a probatoriului administrat în faza de urmărire penală, instanţa de fond a stabilit o situaţie de fapt ce corespunde întocmai împrejurărilor ce rezultă din mijloacele de probă existente în dosar.

Totodată, tribunalul a stabilit, fără să existe vreun dubiu, că inculpata R.M. a săvârşit fapta de trafic de droguri de mare risc pentru care s-a dispus trimiterea în judecată şi a reţinut, în mod just, vinovăţia acesteia.

Curtea, reexaminând cauza în virtutea efectului integral devolutiv al apelurilor declarate de Parchet (numai cu privire la inculpata R.M.) şi inculpata R.M., constată că săvârşirea, cu vinovăţie, a infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, dedusă judecăţii, în modalitatea reţinută prin hotărârea instanţei de fond este confirmată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, de probe certe şi legal administrate.

Astfel, declaraţiile inculpatei prin care au recunoscut săvârşirea celor două acte materiale şi a descris modalitatea de săvârşire se coroborează cu declaraţiile colaboratorului „L.G." şi ale investigatorului sub acoperire „P.I.", procesul verbal de sesizare din oficiu, procesele verbale de constatare şi rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică 142348 din 28 martie 2011 şi 142556 din 05 aprilie 2011.

Mijloacele de probă menţionate confirmă că în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale la datele de 21 martie 2011 şi 04 aprilie 2011, inculpata a vândut colaboratorul „L.G." aflat sub supravegherea investigatorului „P.I." câte o doză de heroină, conţinând 0,12 grame fiecare, pentru suma totală de 200 RON.

Inculpata a recunoscut comiterea faptei în modalitatea faptică descrisă în actul de sesizare a instanţei, astfel că judecarea cauzei în fond s-a realizat în procedura simplificată prevăzută de art. 320¹ alin. (1) C. proc. pen.

De altfel, prin motivele de apel, inculpata nu au criticat hotărârea instanţei de fond din perspectiva situaţiei de fapt reţinute.

Apreciind că probele administrate confirmă săvârşirea de către inculpata R.M. a faptei descrise, Curtea reţine că, în drept, aceasta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, săvârşite în formă continuată.

Analizând cauza din perspectiva criticilor formulate de Parchet şi inculpata R.M., vizând individualizarea pedepsei aplicate, Curtea constată că instanţa de fond a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârşite (infracţiune care aduce atingere relaţiilor sociale ocrotite de legea penală referitoare la sănătate persoanelor), atitudinea procesuală de recunoaştere a faptei care a condus la aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. dar şi cantitatea mică de droguri traficată, împrejurarea căreia i-a dat relevanţa unei circumstanţe atenuante, apreciind, în mod just, că scopul preventiv şi funcţia educativă ale pedepsei pot fi atinse prin aplicarea unei pedepse de 4 ani închisoare.

De altfel, prin aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., minimul pedepsei pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc a fost redus la 6 ani şi 8 luni închisoare, şi ca efect al reţinerii de circumstanţei atenuante, prev. de art. 74 alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., se putea aplica o pedeapsă sub acest minim dar nu mai jos de 1 an.

Reevaluând în aceste coordonate generale pedeapsa aplicată inculpatei R.M., Curtea constată că aplicarea unei pedepse de 4 ani închisoare în condiţiile aplicării art. 320¹ C. proc. pen. şi a reţinerii circumstanţei atenuante prev. de art. 74 alin. (2) şi art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. este suficientă pentru reeducarea acesteia, având în vedere limita minimă ridicată prevăzută de lege pentru traficul de droguri de mare risc, dar şi ansamblul elementelor relevante în procesul de individualizare.

Astfel, fapta concretă imputată inculpatei constă în vânzarea, în mod repetat, a două doze de heroină, în total, 0, 24 grame, pentru suma de 200 RON, infracţiune cu un grad de pericol social relativ ridicat având în vedere consecinţele negative ale consumului de droguri asupra sănătăţii publice.

Critica inculpatei referitoare la oportunitatea aplicării dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. este neîntemeiată, deoarece atitudinii sale cooperante i s-a dat deja eficienţă din perspectiva cauzei speciale de reducere a pedepsei, valorificarea suplimentară a aceleiaşi împrejurări fiind nejustificată.

De altfel, având în vedere caracterul pur formal al poziţiei de recunoaştere a faptelor (neechivoc stabilite pe baza altor mijloace de probă), Curtea apreciază că în cauză nici nu s-ar fi justificat reţinerea circumstanţei atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen.

În ceea ce priveşte solicitarea inculpatei R.M. de a i se reţine ca circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 alin. (1) lit. b), Curtea o apreciază că neîntemeiată, prin raportare la împrejurarea că infracţiunea de trafic de droguri este o infracţiune de pericol şi nu de rezultat.

Pe de altă parte, în cazul acestei inculpate, instanţa de fond, în mod corect, a schimbat încadrarea juridică a faptei reţinând întemeiat incidenţa dispoziţiilor art. 37 lit. a) C. pen. referitoare la recidiva postcondamnatorie, în loc de art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), în raport cu condamnarea sa anterioară la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru acelaşi gen de infracţiuni, respectiv trafic de droguri de mare risc (prin sentinţa penală nr. 375 din 13 martie 2007 a Tribunalului Bucureşti).

Prin urmare, în mod întemeiat, în baza art. 86⁴ C. pen., instanţa de fond a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 375 din 13 martie 2007 a Tribunalului Bucureşti, secţia a ll-a penală definitivă prin neapelare şi a cumulat această pedeapsă cu pedeapsa de 4 ani închisoare stabilită prin prezenta, dispunându-se ca, în final, inculpata R.M. să execute pedeapsa de 7 ani închisoare.

Tratamentul sancţionator prev. de art. 86⁴ rap. la art. 83 C. pen. aplicat pentru reţinerea stării de recidivă postcondamnatorie constând în cumulul aritmetic al pedepsei aplicate în prezenta cauză cu pedeapsa aplicată anterior este suficient de aspru pentru a asigura realizarea scopului pedepsei.

Aşadar, Curtea achiesează în totalitate la argumentele instanţei de fond şi apreciază că prin condamnarea inculpatei la pedeapsa de 4 ani închisoare, se poate asigura realizarea scopului preventiv al pedepsei, în conformitate cu dispoziţiile art. 52 C. pen.

Prin urmare, solicitarea formulată prin motivele de apel ale Parchetului de a fi majorată pedeapsa aplicată inculpatei R.M. este neîntemeiată.

În consecinţă, în privinţa individualizării pedepselor aplicate, Curtea apreciază nefondate criticile Parchetului şi ale apelantei inculpate R.M., constatând că pedeapsa aplicată, prin cuantum şi modalitate de executare, a fost corect stabilită.

Sub aspectul măsurii de siguranţă a confiscării speciale dispuse de către instanţa de fond, reevaluând ansamblul probator existent, Curtea constată în privinţa sumelor de bani confiscate de la apelanta inculpată R.M. măsura este întemeiată.

Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 17 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, măsura confiscării sumelor de bani obţinute din valorificarea drogurilor poate fi dispusă numai prin raportare la acelea care au făcut obiectul infracţiunilor deduse judecăţii.

Aşadar, suma de 200 RON ce a făcut obiectul măsurii confiscării provine din săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc.

În ceea ce priveşte suma de 1.350 RON, ridicată de la apelanta inculpată R.M., în baza art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., instanţa de fond a dispus, în mod just, restituirea, întrucât nu provenea din săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc ce face obiectul prezentei cauze.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpata R.M., invocând cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen.

A arătat că faţă de fapta comisă şi circumstanţele sale personale (a dat dovadă de sinceritate şi are în întreţinere doi copii minori), pedeapsa aplicată poate fi redusă la minimul special prevăzut de lege.

Examinând hotărârea atacată prin prisma criticii formulate şi a cazului de casare invocat, Curtea constată că recursul este nefondat.

Inculpata R.M. a fost condamnată la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, constând în aceea că la datele de 21 martie 2011 şi 4 aprilie 2011, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a vândut colaboratorului „L.G." câte o doză conţinând 0,12 grame heroină pentru suma totală de 200 RON.

Din fişa de cazier existentă la dosar rezultă că inculpata nu se află la primul conflict cu legea penală, ea fiind condamnată anterior la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru o faptă de acelaşi gen, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere în condiţiile art. 86¹ C. pen.

Săvârşind noua infracţiune dedusă judecăţii în prezenta cauză, inculpata a dat dovadă nu doar de perseverenţă infracţională, ci şi de o specializare în comiterea acestui gen de infracţiuni, înşelând totodată încrederea care i-a fost acordată anterior, atunci când s-a dispus o formă neprivativă de libertate de executare a pedepsei.

În ciuda gradului de pericol social concret al noilor fapte comise şi a recidivei speciale în care se află inculpata, instanţa de fond a reţinut în favoarea acesteia circumstanţe atenuante judiciare (este căsătorită şi are doi copii minori), coborând pedeapsa sub minimul special rezultat din aplicarea art. 320¹ C. proc. pen., deşi acest lucru nu era obligatoriu conform art. 80 C. pen.

În ce priveşte conduita sinceră a inculpatei, Curtea reţine că aceasta a fost valorificată odată cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen., astfel încât reţinerea art. 74 lit. c) C. pen. ar echivala cu dublarea efectelor acesteia.

Prin urmare, Curtea constată că inculpata a beneficiat de suficientă clemenţă din partea instanţelor de fond şi apel, pedeapsa de executat fiind rezultatul cumulării sancţiunii anterioare la cea stabilită în prezenta cauză, ca efect al revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În consecinţă, în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul inculpatei, deducând atât prevenţia din cauza anterioară, cât şi pe cea din cauza pendinte, la zi.

Văzând şi disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata R.M. împotriva deciziei penale nr. 351/A din 21 noiembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală.

Deduce din pedeapsa aplicată recurentei inculpate durata reţinerii şi arestării preventive de la 28 noiembrie 2006 la 14 martie 2007 şi de la 23 iunie 2011 la 23 februarie 2012.

Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică azi 23 februarie 2012.

← ICCJ. Decizia nr. 555/2012. Penal. încăierarea (art. 322...		ICCJ. Decizia nr. 604/2012. Penal. Plângere împotriva... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 538/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 542/2012. Penal ICCJ. Decizia nr. 545/2012. Penal ICCJ. Decizia nr. 555/2012. Penal. încăierarea (art. 322 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 566/2012. Penal. Recunoaşterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine (Legea 302/2004). Recurs ICCJ. Decizia nr. 568/2012. Penal. Infractiuni la legea privind drepturile de autor şi drepturile conexe (Legea nr.8/1996). Recurs ICCJ. Decizia nr. 576/2012. Penal ICCJ. Decizia nr. 586/2012. Penal