ICCJ. Decizia nr. 1342/2013. Penal. Luare de mită (art. 254 C.p.). Dare de mită (art. 255 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1342/2013
Dosar nr. 4097/88/2011
Şedinţa publică din 17 aprilie 2013
Deliberând asupra recursurilor de faţă în baza lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 66 din 27 aprilie 2012 pronunţată de Tribunalul Tulcea, secţia penală în Dosarul nr. 4097/88/2011, au fost condamnate inculpatele:
1. I.E. la:
- 1 an şi 9 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, faptă prevăzută de art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) C. pen. şi a art. 3201 C. proc. pen.;
În baza art. 71 C. pen. i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen.
În conformitate cu art. 81 şi art. 82, cu referire la art. 71 alin. (5) C. pen. a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 3 ani şi 9 luni ce constituie termen de încercare.
Inculpatei i-a fost atrasă atenţia asupra consecinţelor nerespectării condiţiilor suspendării a executării pedepsei, prevăzute de art. 83 C. pen.
S-a luat act că inculpata I.E. a fost arestată în cauză în perioada 10 mai 1011-9 iunie 2011.
2. F.G. la:
- 1 an şi 9 luni închisoare pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită, faptă prevăzută de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin (2), a art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. d) C. pen. şi a art. 3201 C. proc. pen.;
- 1 lună închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, faptă prevăzut de art. 255 alin. (1), cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. e) C. pen. şi a art. 3201 C. proc. pen.;
În baza art. 33, art. 34 C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatei, urmând ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 9 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen. a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. c) C. pen.
În conformitate cu art. 81 şi art. 82 ,cu referire la art. 71 alin. (5) C. pen., a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 3 ani şi 9 luni ce constituie termen de încercare.
Inculpatei i-a fost atrasă atenţia asupra consecinţelor nerespectării condiţiilor suspendării executării pedepsei, prevăzute de art. 83 C. pen.
3. R.A. la:
- 2 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, faptă prevăzută de art. 255 alin. (1), cu aplicarea art. 41, alin. (2), a art. 74 lit. a) şi b) şi art. 76, lit. e) C. pen. şi a art. 3201 C. proc. pen.;
În baza art. 71 C. pen. a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. c) C. pen.
În conformitate cu art. 81 şi art. 82 , cu referire la art. 71 alin. (5) C. pen., a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani şi 2 luni, ce constituie termen de încercare.
Inculpatei i-a fost atrasă atenţia asupra consecinţelor nerespectării condiţiilor suspendării a executării pedepsei, prevăzute de art. 83 C. pen.
4. A.R.. la:
- 2 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită , faptă prevăzută de art. 255 alin. (1), cu aplicarea art. 41, alin. (2), a art. 74 lit. a) şi lit. b), c) şi a art. 76, lit. e) C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen.;
În baza art. 71 C. pen. i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. c) C. pen.
În conformitate cu art. 81 şi art. 82, cu referire la art. 71 alin. (5) C. pen., a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani şi 2 luni, ce constituie termen de încercare.
Inculpatei i-a fost atrasă atenţia asupra consecinţelor nerespectării condiţiilor suspendării executării pedepsei, prevăzute de art. 83 C. pen.
5. G.I.A. la:
- 2 luni închisoare, săvârşirea infracţiunii de dare de mită, faptă prevăzută de art. 255 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 74 lit. a) şi lit. b), c) şi a art. 76, lit. e) C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen.;
În baza art. 71 C. pen. i-a fost aplicată inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. c) C. pen.
În conformitate cu art. 81 şi art. 82, cu referire la art. 71 alin. (5) C. pen., a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani şi 2 luni, ce constituie termen de încercare.
Inculpatei i-a fost atrasă atenţia asupra consecinţelor nerespectării condiţiilor suspendării executării pedepsei, prevăzute de art. 83 C. pen.
În temeiul art. 254 alin. (3) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpata I.E. a sumelor de 800 RON, depusă la Trezoreria Tulcea cu chitanţă, 600 euro, din care 300 euro a fost depusă la Banca B.C.R. cu ordin de încasare, 150 RON, reprezentând contravaloarea unui crap de 10 kg şi a unei perii rotative de păr sau a contravalorii acesteia în măsura în care nu este găsită.
În baza art. 191 C. proc. pen. inculpatele I.E., F.G., A.R.., R.A.. şi G.I.A.au fost obligate - fiecare - la plata sumei de 600 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
S-a dispus ca onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, în sumă de 400 RON pentru av. S.I. şi 300 RON pentru av. W.A.să fie virate din fondul Ministerului Justiţiei către Baroul Tulcea. Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut că, în cursul lunii aprilie 2011, numita A.R.., elevă în clasa a XII-a la Liceul „B.S.", a contactat organul de poliţie informând că, în vederea promovării la disciplina „Limba şi Literatura Română", profesoara I.E. pretinde bunuri şi bani. La acea dată eleva nu a fost în măsură să arate nici dacă profesoara va primi sume de bani şi nici dacă în mod cert urmau a fi pretinse bunuri sau alte foloase, aceasta arătând că, în situaţia în care se concretizează astfel de fapte, va efectua denunţ, lucru care, de altfel, nu s-a mai întâmplat.
La 9 mai 2011, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea s-a prezentat denunţătoarea B.R.F. care a arătat că este elevă în clasa a XII - a la Liceul „B.S." din Tulcea şi că profesoara de „Limba şi Literatura Română", inculpata I.E., pretinde şi primeşte bani sau bunuri pentru a promova elevii la materia pe care o predă.
În denunţul său, eleva a arătat că pe parcursul claselor a IX-a şi a X-a nu a avut probleme la învăţătură, în schimb, în clasa a Xl-a s-a aflat în situaţie de corigentă la disciplina „Limba şi Literatura Română", începând cu primul semestru. La finele semestrului al ll-lea al clasei a Xl-a, B.R.F., a arătat că situaţia ei şcolară la disciplina „Limba şi Literatura Română" nu s-a îmbunătăţit şi a purtat discuţii şi cu alte colege aflate în aceeaşi situaţie, fiind menţionate G.A.I, A.R.., R.A.. şi F.G.
Discuţia, conform denunţului, ar fi avut loc în incinta Colegiului „B.S.", în luna iunie 2010 când F.G. s-a oferit să poarte o discuţie cu profesoara I.E. pe care o cunoştea şi, tot atunci, Ie-a indicat să pregătească nişte bani. Ulterior, aceeaşi F.G. a arătat că ar fi vorba despre un cadou şi nu despre o sumă de bani, toate elevele acceptând situaţia ca în schimbul promovării să ofere un cadou.
A doua zi, după discuţia menţionată, F.G., s-a întâlnit cu colegele sale şi a arătat că profesoara I.E. a fost de acord să le promoveze pe elevele aflate în stare de corigentă în schimbul a câte 200 RON sau un cadou şi că aceeaşi profesoară le aştepta în aceeaşi după - amiază la domiciliul ei.
În aceeaşi după-amiază, în jurul orelor 16, elevele mai sus nominalizate s-au întâlnit în faţa blocului şi au urcat în apartamentul inculpatei I.E. care Ie-a invitat pe toate într-o încăpere după care Ie-a chestionat cu privire la motivul prezenţei lor acolo. Atunci, elevele au arătat că se găsesc într-o situaţie dificilă şi au afirmat că doreau să-şi rezolve situaţia la învăţătură, fiind dispuse să ofere şi alţi bani sau alte bunuri. La început, profesoara a fost reticentă însă elevele au dedus că I.E. dădea de înţeles contrariul, adică ar fi fost dispusă să primească bani, bunuri sau alte foloase în schimbul promovării.
În discuţiile avute, destul de des intervenea F.G., care o ruga pe profesoară să fie mai îngăduitoare, iar în final, I.E. a arătat că îi va fi foarte greu să manifeste îngăduinţă pentru că se temea de reacţiile elevilor sau ale celorlalţi profesori care ar fi putut să o bănuiască de faptul că ar fi primit anumite foloase.
Elevele au „negociat" cu profesoara asupra sumelor de bani pe care urmau să le ofere fiecare, iar în final profesoara I.E. a spus că le costă câte 200 RON pentru fiecare elevă.
B.R.F. a arătat că limitarea sumei la 200 RON s-a datorat intervenţiei inculpatei F.G. care i-ar fi cerut profesoarei să nu pretindă de la eleve câte 100 euro.
I.E. s-a arătat totuşi nemulţumită de suma de 200 RON de la fiecare elevă, raportat la riscurile la care se expune, şi a mai precizat că cele trei eleve vor trebui să îi cumpere şi o perie rotativă în valoare de 250 RON. în aceleaşi împrejurări, elevele G.A.I şi A.R.. au înmânat profesoarei câte 200 RON, iar denunţătoarea s-a scuzat cerând un interval de timp pentru a reuşi să procure banii, situaţie în care inculpata I.E. a cerut ca banii să îi fie aduşi într-o zi de luni. Denunţătoarea a pretins că şi-a informat mama cu privire la suma pretinsă însă, aceasta nu dispunea la acea vreme de bani.
În week-end-ul următor, B.R.F. Ie-a dat colegelor suma de 80 RON, reprezentând contribuţia sa la achiziţionarea periei rotative.
Ulterior, în ziua de luni, denunţătoarea a mers la orele 1500 la domiciliul inculpatei I.E. căreia, într-un plic, i-a remis şi suma de 200 RON, respectiv o bancnotă de 100 RON şi două bancnote de 50 RON, banii fiind primiţi la uşa locuinţei, fără ca denunţătoarea să mai fie invitată în casă. Totodată, după primirea banilor, prin intermediul lui F.G. profesoara I.E. a cerut să fie contactată de eleva G.A.I despre care se ştia că provine din com. C.V., jud. Tulcea şi de la care a pretins 10 kg de peşte, în special şalău. Eleva a solicitat părinţilor săi cantitatea de peşte însă a primit de acasă 10 kg. din alte specii de peşte pe care a dus-o la domiciliul profesoarei cu ajutorul lui F.G., care se pare că avea asupra sa cheia de la apartamentul în care locuia profesoara.
În perioada următoare, toate elevele care au dat bani şi au contribuit la achiziţionarea periei rotative au fost ascultate, însă nu li s-au comunicat notele în clasă la momentul evaluării cunoştinţelor.
Cert este că la finalul anului de studii, toate au fost promovate la „Limba şi Literatura Română".
Conform declaraţiilor date de către denunţătoare, şi în anul de studii 2010-2011 s-a regăsit în aceeaşi situaţie de corigentă, iar în perioada care mai rămăsese până la încheierea situaţiei şcolare, respectiv numai cinci zile, nu existau şanse reale de îndreptare a situaţiei şcolare, motive pentru care denunţătoarea şi-a format convingerea că urma să i se pretindă din nou bani ori alte foloase.
După înregistrarea denunţului în cauză a fost începută urmărirea penală şi au fost delegaţi să desfăşoare activităţi de urmărire penală alături de procuror şi ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie a Ministerului Administraţiei şi Internelor- Biroul Anticorupţie Tulcea.
Totodată, cu titlu provizoriu, s-a dispus interceptarea şi înregistrarea convorbirilor purtate în mediul ambiental dar şi pe terminalele telefonice ale inculpatei I.E. dar şi complicei acesteia, eleva F.G.
Înregistrările astfel efectuate au demonstrat că deja parte din elevii care se aflau în situaţie de corigentă îşi „cumpăraseră" promovarea şi că exista o adevărată „campanie" de promovări. F.G. era în temă deja cu „preţul" promovării la disciplina „Limba şi Literatura Română", iar discuţiile despre eventualele meditaţii ţin loc de acoperire pentru că în cele patru-cinci zile rămase până la încheierea mediilor era imposibil ca un elev să înveţe şi să parcurgă materia de studiu pentru un an întreg de studii.
Din aceleaşi convorbiri a rezultat că profesoara fusese anunţată de către complicea ei că urma să mai vină o elevă despre a cărei situaţie şcolară se ştia că este delicată.
Odată ce a fost obţinut acceptul profesoarei nu rămânea decât ca denunţătoarea B.R.F. să fie chemată pentru a veni să discute cu profesoara legat de modalitatea de promovare.
Astfel, F.G. o apelează pe sus numita, telefonic, la data de 09 mai 2011 orele 1938, deci imediat după ce a obţinut acceptul profesoarei, din dialogul purtat rezultând că F.G. se afla deja acasă la profesoara I.E. dar voia să creeze impresia că nu s-ar afla acolo.
Din materialul probator rezultă cu certitudine că faptul pretindem ca latură obiectivă a infracţiunii de corupţie este realizat, împrejurarea că promovarea la disciplina „Limba şi Literatura Română" este condiţionată exclusiv de remiterea sumei de 200 de euro pentru fiecare elev fiind certă.
În dimineaţa zilei de 10 mai 2011, la orele 900, la sediul Parchetului de pe Lângă Tribunalul Tulcea s-a procedat, în prezenţa martorilor-asistenţi, la înregistrarea seriilor a două bancnote de 100 euro, acestea fiind consemnate într-un proces-verbal şi fixate prin fotografiere.
Bancnotele urmau a fi date cu titlul de mită profesoarei I.E. care aştepta această sumă de bani de la B.R.F. în aceeaşi seară în jurul orelor 18-1830. Având în vedere că mita s-a pretins a fi adusă la locuinţa lui I.E., a fost solicitată şi obţinută de la Tribunalul Tulcea Autorizaţia de percheziţie domiciliară din 10 mai 2011, dată în baza încheierii nr. 19 în Dosar 1742/88/2011 al Tribunalului Tulcea.
În dimineaţa aceleiaşi zile de 10 mai 2011, este surprins un dialog între inculpata A.R., despre care se cunoştea de la denunţătoare că se afla tot în situaţie de corigentă şi inculpata I.E. în discuţiile purtate se face referire şi la o anume AX identificată ulterior ca fiind A.R., aceeaşi persoană care a contactat organele de urmărire penală şi care ar fi dorit să denunţe, dar se pare că a ales o altă cale pe care probabil a considerat-o mai facilă pentru a-şi atinge scopul propus, respectiv, promovarea la disciplina „Limba şi Literatura Română".
Din discuţie rezulta că urma să aibă loc o vizită a elevelor la domiciliul profesoarei, fiind foarte clar şi scopul acestei vizite, rezultând chiar un fel de programare orară a elevelor care urmau să aducă câte 200 de euro pentru a promova în mod injust clasa a XII-a. Astfel, denunţătoarea B.R.F. era aşteptată la orele 18-1830 la domiciliul profesoarei, iar mai apoi, la orele 1900 urmau să vină şi să dea mită şi A.R. împreună cu R.A. Deci, în numai jumătate de oră, inculpata ar fi încasat 600 de euro.
În seara de 10 mai 2011, B.R.F., având asupra sa cele două bancnote de 100 de euro ale căror serii fuseseră înregistrate, s-a prezentat la locuinţa inculpatei I.E.
După predarea sumei de bani şi plecarea elevei, la apartamentul ocupat de inculpata I.E. s-a prezentat echipa operativă, iar după ce membrii acesteia şi-au declinat identitatea şi calitatea de organe de urmărire penală, inculpatei i-a fost prezentată autorizaţia de percheziţie, cerându-i totodată să declare dacă în acea zi a primit sume de bani sau alte cadouri de la elevi.
În baza solicitărilor efectuate de către echipa de cercetare, inculpata I.E. a arătat că într-adevăr în acea zi a primit sume de bani de la eleve, respectiv de la A.R. şi R.A., şi a pus la dispoziţia organului de urmărire penală un plic alb de hârtie situat pe blatul unei piese de mobilier din bucătărie, în care se aflau suma de 800 RON, despre care a arătat că ar proveni de la A.R. şi suma de 200 euro în bancnote de câte 20 de euro, arătând că acestea ar proveni de la eleva R.A.
I s-a solicitat în continuare de către procuror să precizeze dacă mai deţine şi o altă sumă de bani primită în cursul aceleiaşi zile, motivaţia constând în aceea că tocmai bancnotele înseriate la sediul parchetului nu fuseseră puse la dispoziţie de către inculpată. într-un final, aceasta, dintr-o carte aflată pe acelaşi blat al piesei de mobilier a extras 200 de euro, aflaţi într-un plic de hârtie şi depuşi în mod aproape sugestiv între coperţile unui manual de Limba şi Literatura Română.
În continuare s-a procedat la indisponibilizarea sumelor de bani descoperite şi consemnarea seriilor bancnotelor în conţinutul procesului-verbal.
Cu privire la provenienţa acestor bani, inculpata I.E. a precizat că sumele de bani au fost primite de la cele trei eleve, în vederea promovării la disciplina „Limba şi Literatura Română", dar a mai precizat că urma să le pregătească şi pentru bacalaureat, însă această motivaţie a apărut pe parcursul efectuării percheziţiei, la momentul la care a sesizat că se redacta procesul-verbal.
În continuare, inculpata a fost condusă la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea, fiindu-i desemnat un apărător din oficiu cu care a putut lua legătura premergător redactării vreunei declaraţii. Consecutiv contactului cu apărătorul, se constată că I.E. îşi modifică total poziţia, pretinzând că banii i-ar fi fost oferiţi de către cele trei eleve pentru meditaţii în vederea pregătirii susţinerii examenului de bacalaureat. Într-un final, a recunoscut că totuşi elevele au rugat-o să le încheie media 5 pentru a putea să se înscrie la examenul de bacalaureat.
În aceeaşi declaraţie olografă, a menţionat totuşi modalitatea în care i-au fost aduşi banii de către fiecare persoană, precizând că şi în cursul anilor trecuţi aceste eleve s-ar fi pregătit cu ea.
Din toate dialogurile înregistrate, atât cele purtate de către inculpată, cât şi cele purtate de eleve, a rezultat cu certitudine că banii erau pretinşi în mod primordial pentru promovarea la disciplina pe care o preda inculpata, iar în subsidiar, dacă şi-ar fi dorit, elevele ar fi putut veni la meditaţii, însă inculpata a arătat în mod cert că nu le va chema ea la pregătire.
De altfel, până la încheierea situaţiei şcolare a elevelor aflate în stare de corigentă, mai erau exact trei zile şi este greu de crezut că aceste eleve ar fi putut să frecventeze şi meditaţiile şi să facă faţă atât situaţiei şcolare dezastruoase în care se aflau, cât şi examenului de bacalaureat care urma să aibă loc destul de curând. De altfel chiar inculpata se exprimă la modul că nu va mai fi îngăduitoare şi pretinde în mod direct bani.
De asemenea, într-o altă discuţie purtată cu mama sa, inculpată face referire şi la împrejurarea că F.G. i-ar fi adus un crap mare "ca să o treacă" (să o promoveze).
În drept, faptele inculpatei I.E. de a condiţiona promovarea la disciplina pe care o preda la Colegiul B.S. de primirea de bani şi aite foloase materiale, pretinzând şi primind în cursul lunilor mai-iunie 2010 câte 200 RON de la elevele B.R.F., A.R., R.A. şi G.I.A., o perie rotativă de păr şi o cantitate de peşte pentru a le promova în anul şcolar 2009-2010, iar în cursul anului şcolar 2010-2011 a pretins şi primit la data de 10 mai 2011 de la elevele B.R.F., A.R.şi R.A. câte 200 euro, tot în vederea promovării la materia Limba şi Literatura Română, constituie infracţiunea de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 254 alin. (1) cu aplicarea art. 41, alin. (2) C. pen.
Faptele inculpatei F.G. de a însoţi în mod repetat pe cele trei colege ale sale şi a intermedia, în intervalul mai-iunie 2010, promovarea la Limba şi literatura română în anul şcolar 2009-2010, cât şi în perioada 6-10 mai 2011 promovarea la aceeaşi materie pentru anul şcolar 2010-2011, precum şi cuantumul mitei pe care urma să o primească inculpata I.E., insistând pe lângă aceasta să „nu practice tarife exagerate" întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1) cu aplic. art. 41, alin. (2) C. pen., iar fapta aceleiaşi inculpate de a oferi inculpatei I.E. un peşte pentru a o promova întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen.
Fapta inculpatei A.R. care, pentru promovarea anului şcolar 2009-2010 la Limba şi Literatura Română, a oferit inculpatei I.E. în luna iunie 2010 suma de 200 RON şi a participat la cumpărare unei perii pentru păr, iar pentru a promova şi în anul şcolar 2010-2011, i-a dat aceleiaşi inculpate suma de 200 euro, descoperiţi la percheziţia din 10 mai 2011, constituie infracţiunea de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Fapta inculpatei A.R. de a oferi inculpatei I.E. suma de 200 RON şi a participa la cumpărarea unei perii pentru păr în luna iunie 2010 pentru a promova anul 2009-2010 la Limba şi Literatura Română, iar pentru a promova şi în anul şcolar 2010-2011, i-a oferit aceleiaşi inculpate suma de 800 RON, descoperiţi la percheziţia din 10 mai 2011, constituie infracţiunea de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Fapta inculpatei G.I.A.de a oferit inculpatei I.E. suma de 200 RON, a participa la cumpărarea unei perii pentru păr şi a procura şi oferi cantitatea de 10 kg peşte în perioada mai-iunie 2010, pentru a promova la Limba şi literatura română în anul şcolar 2009-2010 constituie infracţiunea de dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 255 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Inculpatele au invocat aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., recunoscând în totalitate faptele pentru care au fost trimise în judecată şi solicitând soluţionarea cauzei doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cerere încuviinţată de prima instanţă.
Împotriva sentinţei penale nr. 66 din 27 aprilie 2012 pronunţată de Tribunalul Tulcea în Dosarul nr. 4097/88/2011 au declarat apel inculpatele I.E. şi F.G.
Inculpata I.E. a solicitat reducerea pedepsei aplicate de prima instanţă, în raport de datele personale, conduita sa sinceră, ce impunea reţinerea circumstanţei atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen.
Inculpata F.G. a criticat greşita încadrare juridică a faptei, în complicitate la infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), susţinând că această faptă întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de dare de mită, faptă prevăzută de art. 26, raportat la art. 255 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), întrucât inculpata a ajutat la darea de mită, iar nu la luarea de mită, prin facilitarea legăturii dintre colegele sale de şcoală şi inculpata I.E.
Al doilea motiv de apel a vizat reducerea pedepselor aplicate, printr-o evaluare corespunzătoare a datelor sale personale.
Prin decizia penală nr. 150/P din 23 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, au fost admise apelurile formulate de inculpatele I.E. şi F.G, a fost desfiinţată în parte sentinţa penală apelată şi, în rejudecare:
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a fost dedusă din pedeapsa rezultantă de 1 an şi 9 luni închisoare aplicată inculpatei I.E. durata reţinerii de 24 de ore de la 10 mai 2011, ora 2000 la 11 mai 2011, ora 2000.
S-a dispus înlăturarea aplicării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. pentru inculpata I.E.
În baza art. 254 alin. (3) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpata I.E. a sumei de 250 RON, reprezentând contravaloarea unei perii rotative de păr.
A fost redusă pedeapsa aplicată inculpatei F.G. pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de dare de mită, faptă prevăzută de art. 26 raportat la art. 254 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. şi a art. 3201 C. proc. pen. de la 1 an şi 9 luni închisoare la 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedeapsele de 1 an închisoare aplicată pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de dare de mită, faptă prevăzută de art. 26 raportat la art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. şi a art. 3201 C. proc. pen., cu pedeapsa de 1 lună închisoare aplicată pentru infracţiunea de dare de mită, faptă prevăzută de art. 255 alin. (1) cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen. şi a art. 3201 C. proc. pen., urmând ca inculpata F.G. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatei F.G. pe o perioadă de 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen.
În baza art. 71 C. pen. au fost interzice inculpatei F.G. drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a (dreptul de a fi ales) şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a (dreptul de a fi ales) şi lit. b) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executări pedepsei principale.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. s-a dispus a rămâne în sarcina statului cheltuielile judiciare, iar în baza art. 189 C. proc. pen. s-a dispus ca suma de 150 RON reprezentând onorarii parţiale apărători desemnaţi din oficiu - avocat N.M.(75 RON) şi avocat V.C.(75 RON) să fie avansată din fondurile Ministerului Justiţiei în favoarea Baroului Constanţa.
Pentru a decide astfel instanţa de control judiciar a reţinut că, referitor la individualizarea pedepsei aplicate inculpatei I.E., instanţa de fond a manifestat suficientă clemenţă faţă de persoana inculpatei, în condiţiile în care a reţinut în favoarea acesteia circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., cu consecinţa coborârii pedepsei sub minimul special de 2 ani închisoare; o reducere mai substanţială a pedepsei, s-a reţinut de instanţa de apel, ar lipsi de eficienţă sancţiunea penală, care nu ar mai putea să-şi atingă scopul şi funcţiile prevăzute de art. 52 C. pen., raportat la gravitatea faptei. Curtea a avut în vedere că pedeapsa trebuie să-şi realizeze funcţiile de exemplaritate şi prevenţie generală şi specială, mai ales că suntem în prezenţa unei infracţiuni de corupţie, care, în actualul context, impune reacţii prompte din partea organelor judiciare pentru descurajarea unor conduite viitoare similare.
Atitudinea sinceră a inculpatei din faţa instanţei nu impune reducerea pedepsei, întrucât aceasta nu a avut o atitudine sinceră în cursul urmăririi penale, negând săvârşirea faptelor. Circumstanţa atenuantă judiciară, potrivit art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., a arătat curtea, ar putea fi reţinută doar în considerarea atitudinii sincere constante a unui inculpat pe parcursul întregului proces penal, iar nu şi în ipoteza unei conduite sincere parţiale, în anumite faze procesuale, întrucât în acest din urmă caz suntem în prezenţa unei conduite procesuale oscilante, care nu poate releva un grad mai redus de pericol social al infractorului.
Totodată, prin recurgerea la procedura prev. de art. 3201 C. proc. pen., inculpata a beneficiat de reducerea cu o treime a limitelor speciale de pedeapsă, astfel că nu poate invoca aceeaşi împrejurare pentru a beneficia şi de o eventuală circumstanţă atenuantă judiciară, potrivit art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., reţinându-se că nu se poate acorda recunoaşterii săvârşirii faptelor o dublă valenţă juridică, din perspectiva atât a art. 3201 C. proc. pen. cât şi a art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., întrucât s-ar ajunge la o dublă atenuare a pedepsei pentru aceeaşi cauză.
S-a apreciat totuşi că apelul inculpatei I.E. este întemeiat din perspectiva aplicării necorespunzătoare a dispoziţiilor art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), art. 64 lit. c) şi art. 254 alin. (3) C. pen.
S-a reţinut că prima instanţă a constatat că inculpata I.E. a fost arestată în intervalul 10 mai 2011-11 mai 2011, însă în realitate inculpata a fost doar reţinută 24 de ore de la data de 10 mai 2011, ora 2000 la data de 11 mai 2011, ora 2000, astfel că se impune aplicarea art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) în referire la perioada pentru care inculpata a fost reţinută.
Curtea a mai constatat că prima instanţă a stabilit ca pedeapsă accesorie interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b), c) C. pen. .Cu referire la interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen., s-a observat că textul de lege prevede interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiuni.
Prima instanţă a făcut o referire generică la interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen., însă textul de lege face trimitere la o categorie largă de drepturi, ce nu sunt individualizate de legiuitor, revenind instanţei obligaţia de a individualiza conţinutul dreptului efectiv interzis cu titlu de pedeapsă accesorie sau complementară.
În mod nelegal, s-a reţinut, prima instanţă a interzis cu caracter generic exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. fără a individualiza dreptul interzis, de aceea se impune ca instanţa de apel să înlăture această neregularitate prin înlăturarea interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen., iar individualizarea dreptului efectiv interzis nu se poate realiza de instanţa de apel, întrucât ar însemna o înrăutăţire a situaţiei inculpatei în propria cale de atac.
Relativ la aplicarea dispoziţiilor art. 254 alin. (3) C. pen., s-a reţinut că prima instanţă a dispus confiscarea de la inculpata I.E. a contravalorii unei perii rotative de păr, dar fără a menţiona valoarea acesteia. Indicarea valorii bunului este obligatorie pentru punerea în executare a hotărârii, astfel că şi această neregularitate a fost înlăturată de instanţa de apel, din declaraţiile elevelor B.R.F., A.R.. şi G.I.A. a rezultat că valoarea periei a fost de 250 RON.
Referitor la inculpata F.G., instanţa a constatat că aceasta a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. privind judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei, declarând că recunoaşte săvârşirea faptei şi a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, iar prima instanţă a încuviinţat această cerere.
Prin apelarea la această procedură simplificată inculpata şi-a însuşit acuzaţiile penale, în sensul că a ajutat-o pe inculpata I.E. la săvârşirea infracţiunii de luare de mită, iar mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală susţin aceste acuzaţii.
Din starea de fapt şi mijloacele de probă administrate în cauză a rezultat că inculpata F.G. era persoana care punea în legătură elevele care doreau să dea mită cu inculpata I.E., profesoara la disciplina limba şi literatura română. Rezultă că în luna iunie 2010 inculpata F.G. a discutat cu inculpata I.E., care a fost de acord să le promoveze pe inculpatele A.R., R.A., G.I.A., în schimbul primirii unor foloase materiale, comunicând acest fapt celor trei eleve. A doua zi inculpata F.G. le- a condus pe coinculpatele A.R., R.A., G.I.A.la locuinţa inculpatei I.E., care iniţial a fost reticentă, ceea ce a determinat intervenţia inculpatei F.G., care a negociat inclusiv sumele de bani pe care inculpata I.E. să le pretindă de la cele trei eleve, în final stabilindu-se ca fiecare elevă să remită suma de 200 RON.
În anul 2011 situaţia s-a repetat, inculpata F.G. având acelaşi rol în intermedierea relaţiei dintre eleve şi inculpata I.E. în acest caz, pe lângă declaraţiile inculpatelor, înregistrările convorbirilor confirmă faptul că inculpata stabilea legătura dintre eleve şi profesoară.
Inculpata F.G. a intermediat legătura dintre eleve şi inculpata I.E., activitate prin care a facilitat inculpatei I.E. pretinderea şi primirea de la eleve a sumelor de bani şi a bunurilor. Este adevărat că inculpata I.E. a pretins în mod direct sumele de bani de la eleve, dar fără activitatea inculpatei I.E., de a pune în legătură elevele şi profesoara, aceasta din urmă nu ar fi putut comite infracţiunea de luarea de mită. Din înregistrările convorbirilor telefonice dintre inculpata F.G. şi martora B.R.F., dar şi cu inculpata I.E., rezultă că şi în anul 2011 tot inculpata a fost cea care a intermediat legătura cu inculpata I.E., inclusiv sumele ce trebuiau plătite de eleve, fiind neîntemeiate susţinerile apelantei că elevele au luat legătura profesoara fără intermedierea sa.
Curtea a constatat că activitatea inculpatei F.G. corespunde formei de participaţie penală a complicităţii la luare de mită, ajutorul său fiind esenţial pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită. Prin acţiunile sale, inculpata F.G. Ie-a ajutat şi pe inculpatele A.R., R.A. şi G.I.A. ca şi pe martora B.R.F. să săvârşească infracţiunea de dare de mită, însă aceasta este urmarea dublei valenţe a acţiunilor sale şi a specificului activităţii de intermediere şi punere în legătură a tuturor persoanelor implicate în „tranzacţia ilicită", dar la încadrarea juridică s-a reţinut doar participaţia penală la infracţiunea cea mai gravă de luare de mită.
În consecinţă, în mod corect prima instanţă a reţinut că fapta inculpatei F.G. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la luare de mită, iar nu pe cele ale complicităţii la dare de mită. Această din urmă infracţiune ar fi putut fi reţinută eventual în concurs ideal cu infracţiunea de complicitate la luare de mită, dar fiind în apelul inculpatei, o astfel de discuţie este fără finalitate, în raport cu dispoziţiile art. 372 C. proc. pen.
Cu referire la individualizarea pedepselor aplicate inculpatei F.G., Curtea a apreciat că fapta acesteia prezintă un grad mai redus de pericol social decât fapta inculpatei I.E., având în vedere forma de participaţie penală, lipsa unei calităţi speciale, lipsa oricăror foloase care ar fi urmat să-i revină prin săvârşirea faptei, vârsta tânără, conduita sinceră pe întreg parcursul procesului penal, aspecte care au determinat Curtea să aprecieze că se impune reducerea pedepsei pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită în formă continuată, la un cuantum de 1 an, în condiţiile art. 81 C. pen., pedepsă ce corespunde pe deplin gradului de implicare a inculpatei în săvârşirea faptei, pericolului social al faptei, persoanei şi conduitei procesuale a inculpatei.
Ca şi în cazul inculpatei I.E., prima instanţă a stabilit pentru inculpata F.G., cu titlu de pedeapsă accesorie, interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b), c), C. pen., făcând o referire generică la interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen., neregularitate ce a fost înlăturată prin înlăturarea interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen. împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs inculpatele I.E. şi F.G.
Inculpata I.E., prin apărător, invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., a solicitat casarea ambelor hotărâri şi cu reţinerea şi a circumstanţei atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., şi în consecinţă o reindividualizare a pedepsei în sensul reducerii mai accentuate a acesteia. inculpata F.G. prin apărător, a solicitat:
- schimbarea încadrării juridice, din complicitate la infracţiunea de luare de mită, faptă prevăzută de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în complicitate la infracţiunea de dare de mită, faptă prevăzută de art. 26, raportat la art. 255 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);
- o reindividualizare a pedepsei rezultante în sensul reducerii acesteia, prin acordarea unei efeiciente sporite circumstanţelor atenuante deja reţinute.
Examinând decizia recurată în raport cu motivele de casare invocate de recurentele inculpate, dar şi din oficiu conform prevederilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursurile declarate de inculpatele I.E. şi F.G. sunt nefondate, pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când faptei săvârşite i s-a dat o greşită încadrare juridică.
Înalta Curte constată că inculpata F.G. a fost trimisă în judecată pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită, în formă continuată , prevăzută de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), şi pentru infracţiunea de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen., reţinându-se că Ie-a însoţit în mod repetat pe colegele sale A.R., R.A. şi G.I.A. la întâlnirile cu inculpata I.E. şi a intermediat în intervalul mai-iunie 2010, promovarea acestora la disciplina Limba şi Literatura Română în anii şcolari 2009-2010 şi 2010-2011, precum şi cuantumul mitei pe care urma să o primească inculpata I.E., insistând pe lângă aceasta să „nu practice tarife exagerate"; s-a mai reţinut că inculpata F.G. a oferit în luna mai 2011 inculpatei I.E. un peşte pentru a o promova la aceeaşi disciplină.
Cererea de schimbare a încadrării juridice, din complicitate la infracţiunea de luare de mită, faptă prevăzută de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în complicitate la infracţiunea de dare de mită, faptă prevăzută de art. 26, raportat la art. 255 alin. (1) ,cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), formulată de inculpata F.G. şi în apel şi respinsă cu justificat temei, nu poate fi primită.
Conform art. 254 alin. (1) C. pen, constituie infracţiunea de luarea de mită „fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri".
Potrivit art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) „complice este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Este de asemenea complice persoana care promite, înainte sau în timpul săvârşirii faptei, că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvârşirea faptei promisiunea nu este îndeplinită".
Pentru a se reţine forma de participaţie penală a complicităţii este necesar să constate săvârşirea de către autor a unei fapte prevăzute de legea penală, să se săvârşească de către complice acte de ajutor sau de sprijinire a comiterii faptei, care să aibă un caracter efectiv. Nu este necesar să se săvârşească acte care să se circumscrie elementului material al infracţiunii, deoarece astfel de acţiuni sunt specifice autorului.
Inculpata F.G. a intermediat legătura dintre eleve şi inculpata I.E., activitate prin care a facilitat inculpatei I.E. pretinderea şi primirea de la eleve a sumelor de bani şi a bunurilor. Este adevărat că inculpata I.E. a pretins în mod direct sumele de bani de la eleve, dar fără activitatea inculpatei F.G., de a pune în legătură elevele şi profesoara, aceasta din urmă nu ar fi putut comite infracţiunea de luarea de mită. Din înregistrările convorbirilor telefonice dintre inculpata F.G. şi martora B.R.F., dar şi cu inculpata I.E., rezultă că în anul 2011 tot F.G. a intermediat legătura cu inculpata I.E., inclusiv sumele ce trebuia plătite de eleve, fiind neîntemeiate susţinerile acesteia că elevele au luat legătura profesoara fără intermedierea sa.
Înalta Curte constata că activitatea inculpatei F.G. corespunde formei de participaţie penală a complicităţii la luare de mită, ajutorul său fiind esenţial pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită. Prin acţiunile sale inculpata F.G. le-a ajutat şi pe inculpatele A.R., R.A., G.I.A., ca şi pe martora B.R.F., să săvârşească infracţiunea de dare de mită, însă aceasta este urmarea dublei valenţe a acţiunilor sale şi a specificului activităţii de intermediere şi punere în legătură a tuturor persoanelor implicate în „tranzacţia ilicită", dar la încadrarea juridică s-a reţinut doar participaţia penală la infracţiunea cea mai gravă de luare de mită.
În consecinţă, în mod corect prin hotărârea primei instanţe, confirmată de instanţa de apel, s-a reţinut că fapta inculpatei F.G. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la luare de mită, iar nu infracţiunea de complicitate la dare de mită.
Totodată, se constată că în faţa instanţei de fond inculpata F.G. a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. privind judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei, declarând că recunoaşte săvârşirea faptei şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, iar prima instanţă a încuviinţat această cerere.
Prin apelarea la această procedură simplificată inculpata şi-a însuşit acuzaţiile penale, în sensul că a ajutat-o pe inculpata I.E. la săvârşirea infracţiunii de luare de mită, iar mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală susţin aceste acuzaţii; întradevăr din mijloacele de probă administrate în cauză rezultă că inculpata F.G. a fost persoana care le punea în legătură pe elevele care doreau să dea mită cu inculpata I.E., profesoara la disciplina Limba şi Literatura Română.
Potrivit art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării, când s-au aplicat pedepse greşit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că, în mod corect, s-a analizat întreg materialul probator şi că pedeapsele astfel cum au fost individualizate, răspund, atât principiului proporţionalităţii, cât şi scopului prevăzut în art. 52 C. pen., avându-se în vedere infracţiunile săvârşite de cele două inculpate - complicitate la luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 26, raportat la art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), şi infracţiunea de dare de mită prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. - F.G., şi, respectiv, infracţiunea de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) inculpata I.E. De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că inculpatelor le-au fost reţinute dispoziţiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. şi, prin acodarea circumstenţei atenuate judiciare prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., le-au fost aplicate pedepse în cuantum de 1 an şi 9 luni închisore - inculpata I.E., respectiv 1 an închisoare - inculpata F.G., în ambele cazuri cu suspendarea executării pedepsei în condiţiile art. 81 C. pen., aceastea fiind justificate în conformitate cu criteriile stabilite în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), relativ la gradul de pericol social al faptelor săvârşite, împrejurările în care aceastea au fost comise,durata întimp a activităţii infracţionale, cuantumul sumelor şi valoarea bunurilor primite, datele favorabile inculpatelor vârsta, pregătirea, lipsa antecedentelor penale.
Poziţia de recunoaştere a faptelor, valorificată de inculpate prin prisma dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., în raport cu dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), nu justifică reţinerea şi a circumstanţei atenuante prevăzute în art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. (solicitată de inculpata I.E.) şi nici reducerea pedepselor , astfel cum a fost solicitată de către apărare în ambele cazuri.
Chiar dacă inculpatele au recunoscut faptele şi şi-au exprimat regretul, solicitând aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., pedeapsele aplicate de 1 an şi 9 luni închisoare - inculpata I.E., respectiv 1 an închisoare - inculpata F.G., astfel cum au fost stabilite reflectă o individualizare temeinică, conform dispoziţiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), încât nu se impune reducerea acestora.
În condiţiile aplicării dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., reţinerea dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. solicitată de inculpata I.E. nu mai poate fi valorificată ca reprezentând o circumstanţă atenuate judiciară, deoarece ar însemna ca aceleiaşi situaţii de drept să i se acorde o dublă valenţă juridică.
Dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. pot coexista cu dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen. numai atunci când art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. reflectă o altă atitudine favorabilă inculpatului, după săvârşirea infracţiunii, alta decât comportamentul sincer.
O reindividualizare a pedepselor, astfel cum se solicită de inculpate nu se justifică, scopul pedepsei, astfel cum este prevăzut de art. 52 C. pen., putând fi realizat prin cuantumul, pedepselor stabilite, care este necesar şi suficient şi totodată, reprezintă un avertisment pentru formarea unei atutudini corecte faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.
Faţă de considerentele ce precedă, avându-se în vedere şi faptul că, verificându-se decizia atacată în raport cu prevederile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., nu se identifică existenţa altor motive, care, analizate din oficiu, să ducă la casare, urmează ca recursurile declarate în cauză să fi respinse, ca nefondate, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentele inculpate vor fi obligate la plata cheltuielilor judiciare către stat astfel:
- inculpata I.E. la plata sumei de 375 RON, din care suma de 75 RON reprezentând onorariul parţial pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
- inculpata F.G. la plata sumei de 600 RON, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatele I.E. şi F.G. împotriva deciziei penale nr. 150/P din 23 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
Obligă recurenta inculpată I.E. la plata sumei de 375 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 75 RON reprezentând onorariul parţial pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă recurenta inculpată F.G. la plata sumei de 600 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 aprilie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1354/2013. Penal. înşelăciunea (art. 215... | ICCJ. Decizia nr. 1299/2013. Penal → |
|---|
