ICCJ. Decizia nr. 186/2013. Penal. Strămutare (art. 55 şi următoarele C.p.p.). Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 186/2013
Dosar nr. 8014/1/2012
Şedinţa publică din 14 februarie 2013
Prin cererea formulată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, petiţionarul I.G. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 12693/180/2012 al Judecătoriei Bacău, motivând că la această instanţă nu va avea loc o judecată dreaptă şi imparţială, întrucât intimaţii împotriva cărora a formulat plângere sunt apăraţi de conducerea Primăriei Cleja.
Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost solicitate informaţii de la Tribunalul Bacău.
Din informarea transmisă de la Tribunalul Bacău rezultă că dosarul a cărui strămutare se cere are ca obiect plângere împotriva rezoluţiilor procurorului, în Dosar nr. 4568/P/2011 din 26 iunie 2012 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţii C.M., B.M., B.V. ş.a.
Cauza a avut primul termen de judecată la 25 septembrie 2012 când s-a amânat pentru lipsa procedurii cu părţile, apoi la 30 octombrie 2012 şi 4 decembrie 2012, pentru viciu de procedură, iar ultimul termen a fost acordat la 29 ianuarie 2013.
În ce priveşte motivele, nu s-a făcut dovada afirmaţiilor petiţionarului şi lasă la aprecierea instanţei cu privire la cererea de strămutare.
Examinând cererea formulată în raport de motivele invocate, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la o instanţă competentă la o altă instanţă egală în grad, în cazul în care, imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părţi are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei.
În cauză, nici una dintre cerinţele art. 55 alin. l C. proc. pen. nu sunt întrunite.
În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar şi din perspectiva celui interesat. La acest control, instanţa investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuţie imparţialitatea judecătorului şi justifică temerea celui interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în privinţa imparţialităţii obiective a judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
În cazul de faţă, Curtea, în raport de prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen. şi de datele expuse, apreciază că temerile petentului nu sunt justificate.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petiţionarul I.G. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 12693/180/2012 al Judecătoriei Bacău.
Obligă petiţionarul la plata sumei de 200 RON, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 februarie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 187/2013. Penal. Strămutare (art. 55 şi... | ICCJ. Decizia nr. 158/2013. Penal. Strămutare (art. 55 şi... → |
---|