ICCJ. Decizia nr. 188/2013. Penal. Strămutare (art. 55 şi următoarele C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 188/2013
Dosar nr. 8115/1/2012
Şedinţa publică din 14 februarie 2013
Prin cererea formulată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, petiţionara A.C.M.E. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 6431/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti, motivând că la această instanţă nu va avea loc o judecată dreaptă şi imparţială, datorită vrăjmăşiilor locale, a nerespectării de către oficiali a Legii nr. 78/2000 şi a Convenţiei Uniunii Europene din 1997, precum şi a Constituţiei României.
Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost solicitate informaţii de la Ministerul Justiţiei.
Din informarea transmisă de la Ministerul Justiţiei rezultă că dosarul are ca obiect plângerea petiţionarei împotriva rezoluţiei nr. 48/P/2012 din 29 mai 2012 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de Combatere a Corupţiei şi nr. 1114/C/2012 din 2 iulie 2012 a procurorului şef al D.N.A.
Cauza a avut primul termen la 7 septembrie 2012, fiind amânată succesiv până la 5 februarie 2012.
În ce priveşte motivele invocate în cererea de strămutare, acestea nu sunt de natură să conducă la aprecierea potrivit căreia petiţionara nu ar beneficia de o judecată imparţială şi obiectivă.
Împotriva acestui dosar, petiţionara a mai formulat cerere de strămutare, respinsă prin Sentinţa penală nr. 1480 din 6 noiembrie 2012 în Dosar nr. 5808/1/2012.
Examinând cererea formulată în raport de motivele invocate, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la o instanţă competentă la o altă instanţă egală în grad, în cazul în care, imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părţi are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei.
În cauză, nici una dintre cerinţele art. 55 alin. (1) C. proc. pen. nu sunt întrunite.
În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar şi din perspectiva celui interesat. La acest control, instanţa investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuţie imparţialitatea judecătorului şi justifică temerea celui interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în privinţa imparţialităţii obiective a judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
În cazul de faţă, Curtea, constată că petiţionarul a mai solicitat strămutarea Dosarului nr. 6431/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti, invocând aceleaşi motive, soluţionată prin Sentinţa nr. 1480 din 6 noiembrie 2012 în Dosarul nr. 5808/1/2012.
Prin urmare, în raport de prevederile art. 61 C. proc. pen., cererea de strămutare este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de petiţionara A.C.M.E. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 6431/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti.
Obligă petiţionarul la plata sumei de 200 RON, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 308/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 187/2013. Penal. Strămutare (art. 55 şi... → |
|---|
