ICCJ. Decizia nr. 2073/2013. Penal. Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Recurs

Comentarii

0

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2073/2013

Dosar nr. 15062/118/2011

Şedinţa publică din 12 iunie 2013

Asupra recursului penal de faţă ;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

Prin sentinţa penală nr. 179 din 18 aprilie 2012 a Tribunalului Constanţa a fost condamnată inculpata S. (fostă D.) M. la pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. d) C. pen.;

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 1 an şi 8 luni închisoare aplicată pentru inculpată.

În baza art. 86² alin. (1) C. pen. s-a fixat termen de încercare de 3 ani şi 8 luni, termen compus din pedeapsa aplicată la care s-a adăugat intervalul de timp de 2 ani.

Pe durata termenului de încercare inculpata se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86³ alin. (1) lit. a)-d) C. pen. respectiv :

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probaţiune;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile ;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă ;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 86³ alin. (4) C. pen., s-a încredinţat supravegherea executării măsurilor stabilite în sarcina inculpatei către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatei asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor legale privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere prevăzute de art. 86⁴ C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

S-a admis în parte acţiunea civilă.

În baza art. 14 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 1349 şi urm. C. civ., art. 1382 C. civ. în referire la art. 193 C. civ.

A fost obligată inculpata S.M., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC P.M. SRL Medgidia, la plata către partea civilă Statul Român prin A.N.A.F. - Bucureşti la plata prejudiciului în cuantum total de 8.077.727 RON, echivalent a 2.610.575 euro, reprezentând impozit pe profit, T.V.A. şi impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa a reţinut în fapt următoarele:

S-a reţinut în actul de sesizare al instanţei că prin Ordonanţa nr. 783/P/2005 din data de 14 februarie 2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia, s-a dispus declinarea în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa a competenţei de soluţionare a cauzei privind pe inculpata S.M., asociat unic şi administrator al SC P.M. SRL Medgidia, cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 11 lit. b) din Legea nr. 87/1994 şi art. 215 alin. (1)-(4) C. pen., întrucât valoarea prejudiciului produs bugetului general consolidat al statului prin comiterea infracţiunii de evaziune fiscală reţinută în sarcina acesteia este mai mare decât echivalentul în lei a 1 milion euro.

În fapt, la data de 28 februarie 2005, organele de cercetare penală din cadrul Inspectoratului de poliţie al Judeţului Ialomiţa au fost sesizate de către reprezentantul SC A. SRL Ciochina, numitul S.N., cu privire la faptul că a fost indus în eroare de către inculpata S.M., în calitate de asociat unic al SC P.M. SRL Medgidia, cu ocazia încheierii unui contract de vânzare - cumpărare a cantităţii de 90.800 kg porumb boabe, în valoare de 291.740.400 ROL, sumă încasată doar parţial la data de 12 ianuarie 2005 (respectiv 100.000.000 ROL), pentru diferenţă sus-numita emiţând două file CEC ce au fost refuzate la plată de către banca trasă pe motivul lipsei disponibilului bănesc în contul bancar al trăgătorului.

Ulterior, pe parcursul efectuării cercetărilor penale, după obţinerea unor informaţii privind activitatea de achiziţie a cerealelor de pe raza judeţului Ialomiţa de către SC P.M. SRL Medgidia, cu sediul în mun. Medgidia, str. Rahovei, jud. Constanţa, s-a solicitat Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Constanţa efectuarea unei inspecţii fiscale la această societate.

Cu adresa nr. 5458 din data de 29 noiembrie 2005, A.N.A.F. - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa - S.A.F. - Activitatea de Control Fiscal a înaintat Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ialomiţa un exemplar al procesului-verbal încheiat la SC P.M. SRL Medgidia, înregistrat la A.C.F. Constanţa din 29 noiembrie 2005.

În cuprinsul procesului-verbal sus-menţionat se arată că, în vederea soluţionării solicitării transmise cu adresa din 25 mai 2005 a I.P.J. Ialomiţa - Serviciul de Investigare a Fraudelor, în perioada 21 septembrie 2005 - 25 noiembrie 2005, s-a procedat la verificarea modului de constituire, calculare şi virare la bugetul general consolidat de stat a impozitelor şi taxelor datorate de SC P.M. SRL Medgidia, respectiv impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor (pentru intervalul 01 septembrie 2001 - 31 decembrie 2001) şi taxă pe valoarea adăugată, verificare care a cuprins perioada 01 iunie 2001 - 31 ianuarie 2005 şi a fost efectuată în baza documentelor financiar - contabile ce au fost puse la dispoziţia organului de inspecţie de către inculpata S.M.

În urma controlului întreprins, a rezultat că, în perioada 01 iunie 2001 - 31 decembrie 2004, societatea verificată a achiziţionat cereale (grâu, floarea - soarelui, porumb, soia, orz, rapiţă), precum şi servicii de transport şi depozitare a cerealelor, de la numeroşi furnizori din judeţele Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Tulcea şi din municipiul Bucureşti.

La finalizarea inspecţiei fiscale, s-a stabilit că SC P.M. SRL Medgidia a diminuat creanţa fiscală cu suma totală de 8.077.727 RON, după cum urmează:

- cu suma de 269.739.576 ROL (26.974 RON) în perioada 01 septembrie 2001 - 31 decembrie 2001, întrucât societatea s-a comportat ca plătitoare de impozit pe profit, deşi îndeplinea toate condiţiile prevăzute de art. 1 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 24/2001 pentru a fi plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor;

- cu suma de 43.805.126.116 ROL (4.380.513 RON) reprezentând impozit pe profit, stabilit ca diferenţă faţă de evidenţa contabilă a societăţii datorită înregistrării de cheltuieli cu marfa şi cu prestările de servicii aferente aprovizionărilor pe bază de documente care nu îndeplinesc calitatea de document justificativ potrivit prevederilor H.G. nr. 831/1997, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 6 din Legea nr. 82/1991 republicată;

- cu suma de 36.702.400.358 ROL (3.670.240 RON) reprezentând TVA, datorat urmare pierderii dreptului de deducere pentru facturile de aprovizionare cu marfă, respectiv prestările de servicii aferente, care nu îndeplinesc calitatea de documente justificative potrivit prevederilor H.G. nr. 831/1997, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 6 din Legea nr. 82/1991 republicată.

Ulterior, prin rezoluţia nr. 14D/P/2006 din data de 03 mai 2006 a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Constanţa, s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei privind pe numiţii S.M. şi C.N., cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa, unde a fost înregistrată sub nr. 37/P/2006.

În cuprinsul rezoluţiei, s-a reţinut că, în perioada 2003 - 2004, SC P.M. SRL Medgidia, administrată de către inculpata S.M., a achiziţionat de la SC E.A. SRL Medgidia, reprezentată de către numitul C.N., importante cantităţi de cereale, pentru efectuarea tranzacţiilor fiind utilizate 42 facturi fiscale în conţinutul cărora s-a consemnat comercializarea de mărfuri în valoare totală de 104.779.812.375 ROL, din care TVA în sumă de 16.728.849.875 ROL.

În mod concret, la dosarul cauzei se regăsesc sesizarea penală formulată de Comisariatul Regional Constanţa - Garda Financiară cu adresa din 10 mai 2005 şi procesul-verbal cu acelaşi număr din data de 04 aprilie 2005 încheiat la SC P.M. SRL Medgidia, având ca obiect verificarea realităţii operaţiunilor comerciale derulate de societate cu SC E.A. SRL Medgidia. În urma verificării, organul de control a stabilit că, în perioada 2003 - 2004, SC P.M. SRL Medgidia a efectuat aprovizionări de cereale pentru care a prezentat facturi fiscale ce fac parte din două carnete cu seriile C. nr. x şi nr. y, la rubrica „furnizor” figurând SC E.A. SRL şi SC M.L. SRL

Din datele comunicate de SC H.M. SRL Constanţa organelor de control fiscal, a rezultat însă faptul că cele două carnete mai sus menţionate aparţin SC E.A. SRL, situaţie în care s-a apreciat că 28 facturi fiscale provenind din aceste carnete, dar pretins emise de SC M.L. SRL Constanţa, în valoare totală de 72.888.234.708 ROL, nu pot fi considerate documente legale de provenienţă şi nu puteau fi înregistrate în evidenţa contabilă a SC P.M. SRL Medgidia.

În consecinţă, în actul de sesizare a organelor de urmărire penală s-a precizat că prejudiciul produs bugetului de stat de către SC P.M. SRL Medgidia prin folosirea documentelor fiscale false menţionate anterior este de 26.945.355.438 ROL, compus din TVA în sumă de 11.631.062.348 ROL şi impozit pe profit în sumă de 15.314.393.090 ROL.

 De asemenea, la Dosarul penal nr. 14D/P/2006 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanţa, se mai regăseşte sesizarea penală nr. 4224 din 13 mai 2005 a Comisariatului Regional Constanţa - Garda Financiară având ca obiect stabilirea modului de reflectare în contabilitatea SC E.A. SRL Medgidia a unui număr de 42 facturi fiscale emise în perioada 2003 - 2004 către SC P.M. SRL Medgidia, în valoare totală de 104.779.812.375 ROL.

În cuprinsul sesizării, se arată că, în urma verificărilor întreprinse de către organul de control fiscal, a reieşit că societatea nu mai funcţionează la sediul declarat, iar asociatul unic al acesteia, în persoana numitului C.N., nu este de găsit, situaţie în raport de care s-a procedat la calcularea prejudiciului creat bugetului de stat prin neînregistrarea în contabilitate a facturilor emise către SC P.M. SRL Medgidia, astfel: TVA - 16.728.849.875 ROL şi impozit pe profit - 22.012.740.625 ROL.

Prin Ordonanţa nr. 37/P/2006 din data de 19 februarie 2007 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa, s-a dispus reunirea cauzei cu acelaşi nr. la cea înregistrată sub nr. 18/P/2006 a aceleiaşi unităţi de parchet.

 Din conţinutul materialului de urmărire penală administrat în cauză, rezultă că SC P.M. SRL Medgidia a fost înfiinţată la data de 30 mai 2001, când a primit numărul de ordine în Registrului Comerţului J13/1257/2001, având atribuit codul unic de înregistrare fiscală din 05 iunie 2001. Principalul obiect de activitate a fost reprezentat de „comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor şi furajelor” - cod CAEN 5121, calităţile de asociat unic şi administrator fiind deţinute de către inculpata S.M. de la data constituirii societăţii.

Astfel cum s-a arătat anterior, în perioada 21 septembrie 2005 - 25 noiembrie 2005, a fost efectuată o inspecţie fiscală generală la SC P.M. SRL Medgidia, urmare solicitării adresate Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Constanţa de către Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Ialomiţa - Serviciul de Investigare a Fraudelor.

Cu prilejul controlului, au fost identificaţi furnizorii de mărfuri şi servicii ai societăţii verificate, respectiv SC B.B. SRL, SC A.T. SRL, SC A.R. SRL, SC M. SRL, SC S.C. SRL., SC N.A.P. SRL, SC C.A. SRL, SC C. SRL, SC O.P. SRL, SC C.A. SRL, SC A.C.I. SRL, SC A.S. SRL, SC S.A. SRL, SC S.L.T. SRL, SC C.A. SRL, SC C.T. SRL, SC T.A. SRL, SC M. SRL, SC A.C. SRL, SC E. SRL, SC P.C. SRL, SC E.A. SRL, SC N.P. SRL, SC M. SRL, SC M.L. SRL, toate din Constanţa, SC I.I. SRL, SC K.A. SRL, SC F.C.I. SRL, S.C A.M. SRL, SC N.O. SRL, SC C.I.C. SRL, SC T.I. SRL, SC A.L. SRL, SC A.C.C. SRL, SC T.A.C. SRL, SC O.T.C. SRL, SC P.A. SRL, SC A. SRL, SC C.C. SRL, SC T.T. SRL, SC L.E. SRL, SC W.C. SRL, SC S.C.P. SRL, SC C.P. SRL, SC D. SRL şi SC P.R.I. SRL.

În scopul stabilirii realităţii aprovizionărilor şi prestărilor de servicii aferente mărfurilor achiziţionate, operaţiuni înregistrate în evidenţa contabilă a SC P.M. SRL Medgidia, organul de inspecţie fiscală a procedat la verificarea încrucişată a societăţilor comerciale furnizoare, în concret cu privire la existenţa acestora, la achiziţionarea facturilor fiscale de la societăţi autorizate să furnizeze formulare cu regim special şi la evidenţierea documentelor emise în propria contabilitate.

În cuprinsul procesului-verbal din 28 noiembrie 2005, întocmit cu ocazia controlului, se arată că:

- furnizorii de mărfuri şi prestări de servicii SC N.A.P. SRL, SC C.A. SRL, SC C.A. SRL, SC A.C.I. SRL, SC A.S. SRL, SC S.L.T. SRL, SC C.A. SRL, SC C.T. SRL, SC T.A. SRL, SC C. SRL, toate din Constanţa, SC K.A. SRL, SA A.M. SRL, SA A.L. SRL, SC A.C.C. SRL, SC T.A.C. SRL, SC O.T.C. SRL, SC P.A. SRL, SC A. SRL, SC T.T. SRL, SC W.C. SRL şi SC S.C.P. SRL, nu sunt înmatriculaţi la Oficiul Registrului Comerţului;

- au fost identificate societăţi furnizoare aflate în procedura de dizolvare şi/ sau dizolvate, societăţi radiate, societăţi care au sediile expirate, fapt ce a determinat imposibilitatea verificării realităţii tranzacţiilor comerciale;

- unele dintre facturile fiscale emise către SC P.M. SRL Medgidia nu au fost achiziţionate de la societăţile autorizate să furnizeze documente cu regim special.

Faţă de aspectele constatate de către organele de control fiscal şi expuse anterior, s-a conchis în cuprinsul procesului-verbal întocmit de către acestea că documentele înregistrate în contabilitatea SC P.M. SRL Medgidia nu reflectă realitatea operaţiunilor de aprovizionare cu mărfuri şi servicii efectuate de societate în perioada 01 iunie 2001 - 31 ianuarie 2005.

Urmare constatării potrivit căreia facturile primite de la aceşti furnizori nu întrunesc condiţiile pentru a putea constitui documente justificative legale ale diminuării taxei pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat, colectată din livrări, cu valoarea taxei deduse rezultate din facturile de aprovizionare, la terminarea controlului s-a stabilit că SC P.M. SRL Medgidia datorează bugetului general consolidat al statului TVA în sumă de 36.702.400.358 ROL (3.670.240 RON).

Aceleaşi constatări din timpul controlului, referitoare la caracterul nereal al operaţiunilor comerciale de aprovizionare cu mărfuri ce au fost înregistrate în contabilitatea societăţii, au determinat recalcularea profitului fiscal şi impozitului aferent acestuia, reieşind că SC P.M. SRL Medgidia a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 43.805.126.116 ROL (4.380.513 RON), reprezentând impozit pe profit.

Totodată, aşa cum s-a precizat anterior, organul de control fiscal a mai stabilit că SC P.M. SRL Medgidia a diminuat creanţa fiscală cu suma de 269.739.576 ROL (26.974 RON) în perioada 01 septembrie 2001 - 31 decembrie 2001, întrucât s-a comportat ca plătitoare de impozit pe profit, deşi îndeplinea toate condiţiile prevăzute de art. 1 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 24/2001 pentru a fi plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

În vederea verificării aspectelor constatate şi sesizate de către A.N.A.F. - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa - Activitatea de Control Fiscal, prin Ordonanţa procurorului nr. 18/P/2006 din data de 11 aprilie 2006, s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize contabile, cu următoarele obiective:

- stabilirea operaţiunilor comerciale (achiziţii şi vânzări de mărfuri) desfăşurate de SC P.M. SRL Medgidia în perioada iunie 2001 - 31 ianuarie 2005, precum şi corespondenţa dintre acestea (cantitativ şi valoric), avându-se în vedere documentele de evidenţă contabilă ale societăţii, balanţele de verificare lunară, deconturile de TVA şi bilanţurile contabile;

- identificarea persoanelor fizice şi juridice care, în perioada de referinţă, au achiziţionat mărfuri de la SC P.M. SRL Medgidia, cu indicarea expresă a facturilor fiscale emise de vânzător şi a modalităţilor în care a fost efectuată plata de către cumpărători;

- analizarea, din punct de vedere formal şi al conţinutului, a documentelor înregistrate în evidenţa contabilă a SC P.M. SRL Medgidia, pentru a se aprecia dacă acestea îndeplinesc condiţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare pentru a fi considerate documente justificative;

- stabilirea, în raport de răspunsurile formulate la obiectivele anterioare, a cuantumului exact al obligaţiilor de plată către bugetul consolidat al statului ce incumbă SC P.M. SRL Medgidia, indicându-se distinct sumele datorate cu titlu de impozit pe profit, TVA şi impozit pe venitul microîntreprinderilor.

Prin aceeaşi ordonanţă, a fost desemnat expertul contabil şi s-a stabilit suma cuvenită acestuia drept onorariu provizoriu, sumă ce a fost suportată de către inculpata S.M.. În ceea ce priveşte locul desfăşurării expertizei, s-a constatat că, în mod nejustificat, aceasta s-a realizat la sediul cabinetului apărătorului ales al inculpatei.

În cuprinsul raportului de expertiză întocmit, într-o formulare extrem de succintă, care nu răspunde în mod satisfăcător obiectivelor concrete stabilite de procuror, se fac următoarele constatări:

1. La primul obiectiv, expertul contabil a arătat că SC P.M. SRL Medgidia a efectuat, în perioada de referinţă (01 iunie 2001 - 31 ianuarie 2005), achiziţii de marfă în valoare totală de 191.814.030.723 ROL, din care TVA în sumă de 35.679.857.086 ROL, ce se bazează pe documente justificative înregistrate în registrele contabile obligatorii şi sunt reflectate în rulajele conturilor „371”, „401”, „4472” şi „707”, conturi între care există corespondenţă, potrivit balanţelor de verificare lunare.

Cu privire la acest aspect, expertul a precizat „nu am constatat anomalii cu privire la rulajele cantitative şi valorice”.

Referitor la vânzările de mărfuri din aceeaşi perioadă, totalizând 193.239.987.658 ROL, din care TVA în sumă de 36.826.619.124 ROL, în mod similar, se arată că acestea au fost înregistrate în totalitate în registrele contabile obligatorii, pe bază de documente justificative, şi au corespondenţă cantitativ şi valoric cu acestea, precum şi cu balanţele de verificare lunare, cu deconturile de TVA şi cu bilanţurile contabile. În acest sens, se menţionează că „fişa rulajelor conturilor 707 - Venituri din vânzări de mărfuri -, 411 - Clienţi - şi 4427 - TVA colectată - reflectă toate sumele cuprinse în documentele justificative expertizate şi concordă cu sumele cuprinse în registrele contabile obligatorii”, făcându-se aceeaşi precizare „nu am constatat anomalii cu privire la rulajele cantitative şi valorice”.

2. Pentru a răspunde celui de-al doilea obiectiv, expertul contabil a examinat facturile emise de SC P.M. SRL Medgidia, fişa contului „411 - Clienţi”, chitanţele şi ordinele de plată emise de cumpărători pentru plata mărfurilor, fişa contului „Casă”, fişa contului „Bancă”, Registrul - cartea mare, Registrul - jurnal şi Registrul de vânzări, pe baza cărora a întocmit Anexele 2, 2 bis, 3 şi 4 la raport, cuprinzând clienţii societăţii - persoane fizice şi juridice, precum şi modalităţile în care aceştia au efectuat plata contravalorii mărfurilor achiziţionate.

3. La cel de-al treilea obiectiv, expertul contabil a precizat faptul că „din punct de vedere formal şi al conţinutului, documentele înregistrate în evidenţa contabilă a SC P.M. SRL Medgidia corespund reglementărilor legale în materie de formulare utilizate de către agenţii economici şi au fost completate la toate rubricile cerute de formular. Documentele înregistrate în evidenţa contabilă împreună cu registrul jurnal, registrul inventar, balanţa de verificare, constituie documente justificative care îndeplinesc cerinţele prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991”, concluzie formulată în urma examinării facturilor de achiziţii şi vânzări, a Registrelor de cumpărări, respectiv de vânzări, a fişelor conturilor „371 - Mărfuri”, „401 - Furnizori” şi „411 - Clienţi”, precum şi a Registrului - cartea mare, Registrului - jurnal, Registrului - inventar, a chitanţelor şi ordinelor de plată.

4. În raport de constatările astfel efectuate şi răspunsurile formulate la obiectivele anterioare, examinând conţinutul fişelor conturilor „441 - Impozit pe profit”, „442 - Taxa pe valoarea adăugată”, deconturile privind TVA, balanţele analitice, Registrul - jurnal, Registrul - cartea mare, bilanţurile, balanţele de verificare, declaraţiile lunare privind obligaţiile la bugetul consolidat al statului şi documentele justificative care au stat la baza înregistrărilor în notele contabile privind funcţionarea conturilor respective, expertul contabil a conchis „cuantumul exact al obligaţiilor de plată către bugetul consolidat al statului ce incumbă SC P.M. SRL Medgidia, prezentat şi în balanţa încheiată la 31 ianuarie 2005 (Anexa 7), este următorul:

- impozit pe profit - zero

- TVA - zero

- impozit pe profitul microîntreprinderilor - zero”.

Ulterior, având în vedere inconsistenţa raportului de expertiză contabilă, în cuprinsul căruia nu sunt prezentate argumente fundamentate din punct de vedere legal, precum şi existenţa unor contradicţii evidente între concluziile formulate de către expert şi constatările organelor fiscale care au sesizat organele de urmărire penală, în scopul înlăturării neconcordanţelor şi al înlăturării îndoielilor inerente privitoare la exactitatea fie a actului de control, fie a raportului de expertiză judiciară, prin rezoluţia nr. 18/P/2006 din data de 09 noiembrie 2006, s-a dispus întocmirea în cauză a unei note preliminare de constatare tehnico - ştiinţifică de către specialistul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa, având ca obiect identificarea dispoziţiilor legale ce nu au fost avute în vedere de către expertul contabil judiciar, fapt ce a determinat formularea răspunsurilor la obiectivele 3 şi 4 din raportul întocmit.

În cuprinsul notei întocmite la data de 14 noiembrie 2006, specialistul din cadrul D.N.A. a precizat următoarele:

- Cu privire la obiectivul nr. 3 din expertiza contabilă judiciară, referitor la analizarea, din punct de vedere formal şi al conţinutului, a documentelor înregistrate în evidenţa contabilă a SC P.M. SRL Medgidia, se constată că expertul contabil a apreciat în mod nejustificat că acestea îndeplinesc condiţiile legale, fără a face vreo referire la conţinutul datelor înscrise la rubrica „furnizor” din facturile fiscale.

În acest sens, potrivit constatărilor organului de control fiscal, la care expertul contabil a avut acces cu ocazia efectuării expertizei, unele dintre societăţile comerciale înscrise la rubrica „furnizor” nu figurează înregistrate la Oficiile Registrului Comerţului corespunzătoare sediului social declarat, iar celelalte figurează fie ca fiind dizolvate din oficiu, conform art. 30 din Legea nr. 359/2004, fie radiate în baza art. 5 alin. (5) din Legea nr. 314/2001, fie neînregistrate ca plătitoare de TVA (ex. SC C.P. SRL Bucureşti). De asemenea, facturile fiscale aferente aprovizionărilor cu marfa nu au fost procurate de la societăţile autorizate să comercializeze astfel de documente.

Specialistul a mai arătat că, mai mult decât atât, SC P.M. SRL Medgidia nu a putut justifica calitatea de plătitor de TVA a societăţilor furnizoare pentru bunurile şi serviciile achiziţionate cu o taxă mai mare de 20 milioane lei, respectiv 50 milioane lei, condiţie obligatorie pentru exercitarea dreptului de deducere, conform art. 25 lit. B-b) din O.U.G. nr. 17/2000, respectiv art. 29 lit. B-b) din Legea nr. 345/2002. Prin înregistrarea acestor documente în evidenţa contabilă, societatea a dedus taxa pe valoarea adăugată cu nerespectarea prevederilor art. 19 lit. a) din O.U.G. nr. 17/2000, respectiv ale art. 24 alin. (1) din Legea nr. 345/2002, precum şi ale art. 146 din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc.

- Cu privire la obiectivul nr. 4 din expertiza contabilă judiciară, privind stabilirea cuantumului exact al obligaţiilor de plată către bugetului general consolidat al statului ce incumbă SC P.M. SRL Medgidia, cu precizarea distinctă a sumelor datorate cu titlu de impozit profit, TVA şi impozit pe veniturile microîntreprinderilor, specialistul a subliniat faptul că, în cuprinsul raportului de expertiză contabilă judiciară, nu se argumentează legal răspunsul formulat prin indicarea actului normativ în baza căruia societatea nu datorează impozit pe veniturile microîntreprinderilor pentru perioada 01 septembrie 2001 - 31 decembrie 2001, deşi îndeplinea condiţiile stipulate în art. 1 din O.G. nr. 24/2001, respectiv: veniturile realizate în anul anterior erau până la 100.000 euro, numărul salariaţi mai mic de 9 (în anul fiscal 2001, societatea nu a înregistrat cheltuieli cu salariile), a fost desfăşurată activitate de comerţ, iar capitalul social era integral privat.

Referitor la documentele ataşate raportului de expertiză contabilă, care au fost examinate şi pe baza cărora expertul judiciar a stabilit lipsa obligaţiilor de plată ale SC P.M. SRL Medgidia către bugetul general consolidat al statului, în cuprinsul aceleiaşi note, specialistul din cadrul D.N.A. a arătat că nici jurnalele pentru cumpărări, nici cele pentru vânzări întocmite de societate nu au completate toate datele cerute de formular, respectiv numărul şi data facturii, denumirea vânzătorului, total factură (inclusiv TVA), neimpozabile, cumpărări/ vânzări pe cote de impozitare.

Astfel, se precizează faptul că jurnalele pentru cumpărări şi cele pentru vânzări trebuie să cuprindă toate datele din facturile fiscale ce atestă achiziţiile, respectiv livrările efectuate de contribuabil în perioada de raportare, înregistrate în mod sistematic şi cronologic, datele din cuprinsul acestora fiind preluate în deconturile pentru TVA şi balanţele de verificare.

În raport de aceste considerente, s-a apreciat că jurnalele pentru cumpărări şi cele pentru vânzări ataşate raportului de expertiză contabilă nu pot constitui documente de analiză pe baza cărora să se stabilească valoarea taxei pe valoarea adăugată deductibilă, respectiv colectată.

În această situaţie, prin rezoluţia din data de 03 august 2007, s-a dispus întocmirea de către specialistul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa a unui raport de constatare tehnico - ştiinţifică având următoarele obiective:

- stabilirea valorii prejudiciului cauzat bugetului general consolidat al statului de către SC P.M. SRL Medgidia, prin înregistrarea în evidenţele contabile ale societăţii a operaţiunilor economice pe bază de documente care nu îndeplinesc calitatea de documente justificative din punct de vedere formal şi al conţinutului;

- stabilirea capacităţii SC P.M. SRL Medgidia de a depozita şi transporta cerealele pretins achiziţionate de la furnizorii menţionaţi în facturile fiscale, a împrejurării dacă operaţiunile înscrise în aceste documente reflectă realitatea, precum şi a faptului dacă, la sfârşitul anilor 2001, 2002, 2003 şi 2004, cantităţile de mărfuri aflate în stoc au fost evidenţiate în liste de inventar.

În cuprinsul raportului întocmit, se arată că, din conţinutul documentelor supuse analizei, existente la dosarul cauzei, rezultă următoarele:

1. În perioada 01 iunie 2001 - 31 decembrie 2004, SC P.M. SRL Medgidia a efectuat achiziţii de cereale (grâu, floarea soarelui, porumb, orz, soia, rapiţă) şi a înregistrat pe costuri contravaloarea serviciilor de transport şi depozitare a cerealelor de la diverse entităţi care figurează înscrise la rubrica „Furnizor” din facturile fiscale de achiziţie.

Pe parcursul urmăririi penale, s-a stabilit faptul că, în facturile fiscale de achiziţie, la rubrica „Date privind expediţia”, în legătură cu pretinsele persoane delegate, sunt înscrise serii şi numere de acte de identitate inexistente, nealocate sau aparţinând altor persoane decât cele care figurează menţionate în document (de exemplu, actul de identitate seria x, indicat în cazul „delegatului” P.D., aparţine în realitate numitului Ungureanu Mircea), aspecte ce reies din adresa din 28 iulie 2006 a Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanei (Anexa 2 la raport).

De asemenea, pe baza datelor obţinute de organele de cercetare penală şi organele de inspecţie fiscală de la Oficiile Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalele Constanţa, Tulcea, Călăraşi, Ialomiţa şi Bucureşti şi de la societăţile autorizate să distribuie documente cu regim special, precum şi în urma verificării modului de înregistrare în contabilitatea societăţilor furnizoare a operaţiunilor comerciale derulate cu SC P.M. SRL Medgidia, referitor la înmatricularea la Oficiul Registrului Comerţului a entităţilor înscrise la rubrica „Furnizor” de pe facturile fiscale de achiziţie marfă/servicii şi la comportamentul fiscal al acestora, comunicat de Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice şi secţiile Gărzii Financiare, rezultă că aproximativ jumătate din numărul total al societăţilor furnizoare nu figurează înregistrate la O.R.C. (SC N.A.P. SRL, SC C.A. SRL, SC C.A. SRL, SC A.C.I. SRL, SC A.S. SRL, SC S.L.T. SRL, SC C.A. SRL, SC C.T. SRL, SC T.A. SRL, SC C. SRL, SC K.A. SRL, SC A.M. SRL, SC A.L. SRL, SC A.C.C. SRL, SC T.A.C. SRL, SC O.T.C. SRL, SC P.A. SRL, SC A. SRL, SC T.T. SRL, SC W.C. SRL şi SC S.C.P. SRL), iar celelalte au fost dizolvate de drept, radiate sau se aflau la data efectuării inspecţiei fiscale în procedura falimentului sau, chiar dacă se aflau în funcţiune, nu au depus bilanţuri contabile pentru perioada 2002 - 2004 (SC A.R. SRL, SC A.C. SRL, SC B.B. SRL, SC E.A. SRL, SC E. SRL, SC M.L. SRL, SC M. SRL, SC M. SRL, SC O.P. SRL, SC N.P.I. SRL, SC P.C. SRL, SC R.M. SRL, SC S.A. SRL S.A., SC C.P. SRL, SC D. SRL, SC L.E. SRL, SC F.C.I. SRL, SC I.I. SRL, SC N.O. SRL, SC T.I. SRL).

Referitor la furnizorul SC A. SRL Tulcea, s-a stabilit că, în luna noiembrie 2001, acesta a emis către SC P.M. SRL Medgidia un număr de 5 (cinci) facturi fiscale, deşi societatea nu a achiziţionat documentele cu regim special cuprinse în plaja de numere 9151651 - 9151700 de la societăţile autorizate în acest sens, fapt ce rezultă din fişa de magazie a formularelor cu regim special seria X. Valoarea celor patru facturi fiscale aflate în situaţia menţionată a fost înscrisă în jurnalul pentru vânzări al SC A. SRL Tulcea ca provenind din operaţiuni de export, scutite de plata TVA.

De asemenea, facturile fiscale seria X, emise în numele SC A. SRL Tulcea, societate neînmatriculată la O.R.C., aparţin în realitate SC C.I. SRL Tulcea, firmă ce nu a avut raporturi comerciale cu SC P.M. SRL Medgidia.

Aceeaşi situaţie se regăseşte, de altfel, şi în următoarele cazuri:

- facturile fiscale X, cu numerele cuprinse între X şi Y, au fost procurate la data de 05 august 2002 de către SC S.R. SRL (CF - X) şi au fost emise atât în numele SC E. SRL, cât şi în numele SC A.C. SRL;

- facturile fiscale seria X, cu numerele cuprinse între X şi Y, au fost procurate la data de 05 aprilie 2002 de către SC S.R. SRL şi au fost emise în numele SC N.P.I. SRL;

- facturile fiscale seria X, cu numerele cuprinse între X şi Y, au fost procurate la data 28 august 2002 de către SC A. SRL şi au fost emise în numele SC P.C. SRL;

- facturile fiscale seria X, cu numerele cuprinse între X şi Y, au fost procurate la data 05 iulie 2000 de către SC T. SRL şi au fost emise în numele SC A.C. SRL;

- facturile fiscale seria X, cu numerele cuprinse între X şi Y, au fost procurate la data 05 august 2002 de către SC S.R. SRL şi au fost emise în numele SC A.C. SRL;

- facturile fiscale seria X, cu numerele cuprinse între X şi Y, au fost procurate la data 10 decembrie 2001 de către SC M.S. SRL şi au fost emise în numele SC C.A.T. SRL;

- facturile fiscale seria X, cu numerele cuprinse între X şi Y, au fost procurate la data 18 septembrie 2003 de către SC E.I. SRL şi au fost emise în numele SC C.A.T. SRL;

- facturile fiscale seria X, cu numerele cuprinse între X şi Y, au fost procurate la data 11 februarie 2003 de către SC F. SRL şi au fost emise în numele SC S.A. SRL S.R.L.;

- facturile fiscale seria X, cu numerele cuprinse între X şi Y, au fost procurate la data 22 iunie 2004 de către SC E.A. SRL şi au fost emise atât în numele SC M.L. SRL, cât şi în numele SC E.A. SRL

SC E.A. SRL a făcut obiectul controlului fiscal efectuat de S.A.F. - Activitatea de Control Fiscal Constanţa şi Garda Financiară Constanţa, control care s-a finalizat prin procesul-verbal din 23 ianuarie 2006, în cuprinsul căruia se menţionează şi faptul că această societate a emis facturi cu numerele cuprinse între x şi y la o dată anterioară procurării acestora de la furnizorul autorizat să comercializeze documente cu regim special.

- facturile fiscale seria x, cu numerele cuprinse între X şi Y, au fost procurate la data 05 noiembrie 1998 de către SC S. SRL şi au fost emise în numele SC M. SRL

Plata contravalorii mărfurilor pretins achiziţionate de la furnizorii menţionaţi s-a realizat, în majoritatea cazurilor, în numerar, documentele ce au stat la baza înregistrării cheltuielilor în contabilitatea SC P.M. SRL Medgidia fiind chitanţele fiscale întocmite cu acest prilej, fapt ce demonstrează că entităţile înscrise la rubrica „Furnizor” de pe facturile fiscale de achiziţie nu aveau deschise conturi bancare.

Sumele destinate efectuării plăţilor proveneau din ridicările de numerar din conturile de disponibil ale SC P.M. SRL Medgidia, operaţiuni care aveau înscrisă la rubrica „Scopul plăţii” menţiunea „Retragere numerar S.M. - achiziţii cereale persoane fizice/achiziţii materii prime”.

Sumele astfel ridicate în numerar au fost înregistrate ca atare în Registrul de casă şi, în aceeaşi zi, au fost efectuate plăţi pe bază de dispoziţii de plată către persoana fizică S.M., scopul plăţii fiind „restituire creditare” sau „avans”.

Având în vedere aspectele expuse, în raportul de constatare tehnico - ştiinţifică se arată că, prin înregistrarea în evidenţa contabilă de facturi care nu îndeplinesc calitatea de documente justificative, SC P.M. SRL Medgidia a diminuat obligaţiile sale de plată faţă de bugetul de stat, reprezentând taxa pe valoarea adăugată şi impozit pe profit/impozit pe venitul întreprinderilor, astfel:

- Fiind înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată începând cu data de 01 iulie 2001, societatea şi-a exercitat lunar dreptul de deducere, prin reţinerea din suma reprezentând TVA aferentă bunurilor livrate a taxei aferente achiziţiilor efectuate pe bază facturi fiscale care nu îndeplinesc calitatea de documente justificative de înregistrare în evidenţa contabilă.

Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată, SC P.M. SRL Medgidia avea obligaţia, conform art. 19 lit. a) din O.U.G. nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată, art. 24 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, art. 146 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc., să justifice suma taxei prin documente întocmite, conform legii, de către contribuabili înregistraţi ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată.

Concluzia formulată de către specialist cu privire la acest aspect este aceea că SC P.M. SRL a diminuat obligaţia de plată faţă de bugetul de stat cu suma de 3.670.240 RON, echivalentă a 1.180.267 euro (curs BNR - serii lunare sfârşit perioadă), prin exercitarea nelegală a dreptului de deducere.

- SC P.M. SRL Medgidia, potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din O.G. nr. 70/1994, republicată, privind impozitul pe profit, art. 1 alin. (1) din Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, art. 13 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc., este obligată la plata impozitului pe profit pentru veniturile realizate din orice sursă, respectiv din activitatea principală declarată şi desfăşurată, „comerţul cu ridicata al cerealelor, seminţelor şi furajelor” - cod CAEN 5121, pentru perioadele 01 iunie 2001 - 31 august 2001 şi, respectiv, 01 ianuarie 2002 - 31 ianuarie 2005, perioade pentru care societatea a organizat şi prezentat evidenţa financiar - contabilă.

Astfel cum am arătat anterior, societatea a înregistrat în evidenţa contabilă cheltuieli cu marfă şi servicii de transport cu marfa, pe bază de facturi fiscale emise de entităţi care fie nu sunt înregistrate sau sunt radiate din registrului comerţului, fie se aflau în procedura de lichidare şi/sau dizolvare, nu sunt înregistrate la organul fiscal ca plătitoare de taxă pe valoarea adăugată.

De asemenea, documentele pretins emise de către societăţile furnizoare nu au fost procurate de la agenţi economici autorizaţi să distribuie formulare cu regim special, aşa cum este prevăzut de art. 1 alin. (6) din H.G. nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabilă şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora, sau nu au fost emise de societăţile care le-au procurat de la furnizorii autorizaţi, astfel încât acestea nu pot face dovada realităţii efectuării operaţiunii economice consemnate în cuprinsul lor şi, potrivit prevederilor art. 6 din H.G. nr. 831/1997, asemenea operaţiuni nu pot fi înregistrate în contabilitate, iar bunurile care fac obiectul tranzacţiilor respective sunt considerate fără documente legale de provenienţă.

În consecinţă, prin înregistrarea în contabilitate de cheltuieli cu marfa şi cheltuieli cu serviciile de transport marfă pe bază de documente care nu îndeplinesc, potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, condiţiile pentru a fi considerate documente justificative, SC P.M. SRL Medgidia a diminuat creanţa fiscală reprezentând impozit pe profit cu suma de 4.380.513 RON, echivalentă a 1.421.543 euro (curs BNR - serii lunare sfârşit perioadă).

Întrucât SC P.M. SRL Medgidia nu înregistrează cheltuieli cu personalul sau cu colaboratori pe toată perioada supusă inspecţiei fiscale, respectiv 01 iunie 2001 - 31 ianuarie 2005, răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii revine, potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, administratorului, respectiv învinuitei S.M.

- Pentru activitatea desfăşurată în perioada 01 septembrie 2001 - 31 decembrie 2001, SC P.M. SRL Medgidia se încadra în prevederile art. 1 alin. (1) şi (2) din O.G. nr. 24/200 privind impunerea microîntreprinderilor, impozitarea efectuându-se prin aplicarea procentului de 1,5% asupra veniturilor.

Veniturile realizate de societate în perioada menţionată au fost în sumă de 1.798.264 RON (17.982.638.381 ROL), iar impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat este de 26.974 RON (269.739.576 ROL), echivalent a 8.765 euro (curs BNR - serii lunare sfârşit perioada), impozit pe care societatea nu l-a înregistrat ca obligaţie de plată faţă de bugetul de stat conform art. 3 lit. a) din O.G. nr. 70/1997 privind controlul fiscal şi nici nu a achitat această obligaţie.

2. Cu privire la capacitatea de depozitare, din evidenţa contabilă a SC P.M. SRL Medgidia rezultă că societatea nu deţine şi nu a deţinut în proprietate active de natura imobilizărilor corporale - construcţii sau spaţii de depozitare proprii.

Singurul document care atestă utilizarea de spaţii de depozitare este factura fiscală seria x din 06 iunie 2002 emisă de SC I.I. SRL Călăraşi, spaţiu pentru care însă nu s-a făcut dovada existenţei vreunui contract de închiriere din care să reiasă suprafaţa închiriată, datele de identificare a spaţiului de depozitare, perioada de valabilitate a contractului, valoarea lunară a chiriei. Cheltuielile cu chiriile/redevenţele care nu au la bază un contract în formă scrisă şi pentru care beneficiarii nu pot justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizată, potrivit prevederilor art. 9 alin. (7) lit. s) din Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, sunt cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal la calculul profitului impozabil.

Cu privire la capacitatea de transport al cerealelor achiziţionate, având în vedere faptul că majoritatea entităţilor furnizoare înscrise pe facturile de achiziţie era din judeţele Călăraşi, Ialomiţa, Tulcea şi din municipiul Bucureşti, în raportul de constatare se arată că, din evidenţa contabilă (balanţe de verificare), reiese că SC P.M. SRL Medgidia nu deţine şi nu a deţinut în proprietate active de natura imobilizărilor corporale - mijloace de transport.

Societatea a înregistrat în contabilitate cheltuieli cu servicii de transport numai în anii financiari 2001 şi 2002, cu toate că, aşa cum rezultă din documentele existente la dosarul cauzei (facturi fiscale, balanţe de verificare lunare), a desfăşurat activitate economică şi în anii financiari 2003 şi 2004.

Cheltuielile cu transportul evidenţiate în contabilitate au avut la bază documente (facturi fiscale) care nu îndeplinesc calitatea de documente justificative de înregistrare în contabilitate, pentru considerentele expuse anterior.

În acest sens, se exemplifică următoarele situaţii:

- Facturile fiscale emise în numele SC T.T. SRL Tulcea, având seria x, nu au fost alocate de Imprimeria Naţională spre distribuire judeţului Tulcea, iar, cu adresa din 20 iunie 2006, Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Tulcea a comunicat faptul că nu este înregistrată nici o societate sub această denumire. De asemenea, pe facturile fiscale emise în numele acestei entităţi nu sunt completate datele de identificare ale societăţii, respectiv codul de identificare fiscală şi numărul de ordine în Registrul Comerţului;

- Facturile fiscale seria X au fost emise pe numele SC C.A. SRL Constanţa, iar societatea nu figurează ca fiind înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa, fapt ce reiese din adresa din 06 iunie 2006.

Datele de identificare înscrise pe facturile fiscale, respectiv codul fiscal nr. R xxxx, nu este alocat în evidenţele organelor fiscale, fapt ce reiese din consultarea datelor de interes public de pe sit-ul Ministerului de Finanţe. Facturile fiscale seria X, cu marja de numere X - Y au fost procurate de SC E.I. SRL Constanţa, prin delegat M.D., de la distribuitorul autorizat să comercializeze documente fiscale cu regim special (SC H.M. SRL Constanţa, potrivit adresei din 08 iunie 2006 emise de D.G.F.P. Constanţa;

- Facturile fiscale seria TL ACB au fost emise pe numele SC S.L.T. SRL Constanţa, societate care nu figurează ca fiind înregistrată în evidenţele Oficiului Registrului de pe lângă Tribunalul Constanţa (adresa din 06 iunie 2006).

Pentru aceeaşi entitate, respectiv SC S.L.T. SRL Constanţa, sunt înscrise pe facturile fiscale existente la dosarul cauzei atât codul de identificare fiscală X şi număr de ordine în registrul comerţului X, cât şi numărul de identificare fiscală X şi numărul de ordine în Registrul Comerţului X, ambele coduri fiscale figurând ca fiind inexistente în baza de date a Ministerului de Finanţe. De asemenea, facturile fiscale au serii de numere pe numele judeţului Tulcea (TL).

- Facturile fiscale seria X au fost emise pe numele SC O.T. SRL Ialomiţa, societate care nu figurează ca fiind înregistrată în evidenţele Oficiului Registrului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa (adresa din 06 octombrie 2005). Datele de identificare înscrise pe facturile fiscale, respectiv codul fiscal nr. R xxxx, sunt alocate în evidenţele organelor fiscale SC A.A.I. SRL Bucureşti (adresa din 18 octombrie 2005 emisă de D.G.F.P. Ialomiţa).

- Facturile fiscale seria X cu marja de numere cuprinsă între X-Y au fost emise pe numele SC T.A. SRL Constanţa, societate care nu figurează ca fiind înregistrată în evidenţele Oficiului Registrului de pe lângă Tribunalul Constanţa (adresa din 06 iunie 2006). Facturile fiscale utilizate de entitatea în cauză nu au fost procurate de la distribuitorii autorizaţi să comercializeze documente cu regim special pe raza judeţului Constanţa, iar datele de identificare înscrise pe facturile fiscale, respectiv codul fiscal nr. R xxxx, nu sunt alocate în evidenţele organelor fiscale, fapt ce reiese din consultarea datelor de interes public de pe sit-ul Ministerului de Finanţe.

- Facturile fiscale seria X cu marja de numere X - Y au fost procurate de SC I.I. SRL Călăraşi de la SC S.I. SRL, distribuitor autorizat să comercializeze documente cu regim special pe raza judeţului Călăraşi, însă facturile cu seria X, cu marja de numere X - Y, au fost procurate de SC O.C. SRL Călăraşi şi emise în numele SC I.I. SRL Călăraşi.

- Facturile fiscale seria X cu numerele X - Y au fost emise în numele SC C.T. SRL Constanta, societate care nu figurează ca fiind înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa, astfel cum reiese din adresa din 06 iunie 2006. Datele de identificare înscrise pe facturile fiscale, respectiv codul fiscal nr. R xxxx, nu sunt alocate în evidenţele organelor fiscale, fapt ce reiese din consultarea datelor de interes public de pe sit-ul Ministerului de Finanţe.

Pentru justificarea realităţii prestărilor de servicii, în speţă servicii de transport, SC P.M. SRL Medgidia avea obligaţia de a încheia contracte de prestări de servicii cu entităţile înscrise la rubrica „Furnizor” de pe facturile fiscale, în lipsa unor atare convenţii cheltuielile cu transportul înregistrate în evidenţa contabilă reprezentând cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil, conform prevederilor art. 4 alin. (6) lit. r) din O.G. nr. 70/1994, republicată, privind impozitul pe profit. De altfel, lipsa contractelor de prestări servicii privind transportul mărfurilor achiziţionate de societate a fost sesizată şi de către organele de inspecţie fiscală, luându-se măsura verificării realităţii acestor operaţiuni, verificări care au demonstrat că aceste operaţiuni nu sunt reale.

Cu privire la legalitatea operaţiunilor efectuate pe bază de facturi fiscale, în raportul de constatare tehnico - ştiinţifică se arată că, pentru mărfurile aprovizionate în perioada 01 iunie 2001 - 31 ianuarie 2005, SC P.M. SRL Medgidia nu a întocmit documente pentru recepţia bunurilor (note de recepţie şi constatare diferenţe), documente care potrivit prevederilor Ordin M.F.P. nr. 425/1998 servesc ca document justificativ de înregistrare în contabilitate. În fapt, cu încălcarea dispoziţiei legale menţionate, înregistrările în evidenţa contabilă a SC P.M. SRL Medgidia s-au efectuat pe baza facturilor fiscale de aprovizionare.

Pentru considerentele expuse, concluzia formulată de către specialist este în sensul că operaţiunile economice consemnate în documentele fiscale existente la dosarul cauzei în ceea ce priveşte SC P.M. SRL Medgidia nu reflectă realitatea.

Cu privire la inventarierea mărfurilor existente în stoc la sfârşitul anilor financiari 2001, 2002, 2003 şi 2004, se arată că SC P.M. SRL Medgidia a prezentat organelor de inspecţie fiscală Registrul - inventar, registru în care sunt preluate soldurile conturilor contabile din balanţele de verificare întocmite la sfârşitul anilor financiari 2001, 2002, 2003, 2004, fără a prezenta rezultatele inventarierii faptice a elementelor de activ şi de pasiv. Mai mult, societatea nu a respectat prevederile pct. 4.66 din Ordin M.F.P. nr. .306/2002 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, pct. 33 din Ordin M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene cu privire la ţinerea contabilităţii stocurilor, în sensul că a ţinut contabilitatea numai valoric, fără a folosi inventarul permanent sau intermitent, fapt ce nu permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric.

De asemenea, SC P.M. SRL Medgidia nu a respectat prevederile art. 7 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, pct. 3 din Ordin M.F.P. nr. 2388/1995 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, pct. 3 din Ordin M.F.P. nr. 1753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de pasiv, în sensul obligativităţii de a efectua inventarierea elementelor de activ şi pasiv cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionării, cu toate că, la sfârşitul anilor financiari 2003 şi 2004, contul de marfă prezenta sold în valoare de 5.056 RON (50.563.665 ROL) şi, respectiv, 68.534 RON (685.335.081 ROL), sold care s-a menţinut şi la data de 31 ianuarie 2005, dată de la care nu s-au mai prezentat organelor de inspecţie fiscală documente financiar contabile. Mai mult decât atât, pentru stocul de marfă înregistrat la data de 31 ianuarie 2005 nu existe documente din care să reiasă locul depozitării sau vânzării mărfurilor până la data încheierii procesului verbal nr. 11602 din data de 29 noiembrie 2005.

În consecinţă, s-a stabilit că, prin operaţiunile economice desfăşurate în perioada iunie 2001 - 31 ianuarie 2005, SC P.M. SRL Medgidia a diminuat obligaţiile de plată faţă de bugetul de stat cu suma totală de 8.077.727 RON, echivalent a 2.610.575 euro (curs BNR - serii lunare sfârşit perioadă), cu următoarea componenţă:

- taxă pe valoarea adăugată - 3.670.240 RON, echivalent a 1.180.267 euro;

- impozit pe profit - 4.380.513 RON, echivalent a 1.421.543 euro;

- impozit pe venitul microîntreprinderilor - 26.974 RON, echivalent a 8.765 euro;

Faptele inculpatei S.M. sunt susţinute în actul de sesizare al instanţei prin:

- adresa din 29 noiembrie 2005 a D.G.F.P. Constanţa, SAF - Activitatea de Control Fiscal şi procesul - verbal din aceeaşi dată, cu anexe;

- proces - verbal din 10 mai 2005 al Comisariatului Regional Constanţa - Garda Financiară;

- raport de expertiză contabilă judiciară cu anexe;

- notă preliminară de constatare tehnico-ştiinţifică asupra raportului de expertiză contabilă, întocmită de către specialistul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa;

- raport de constatare tehnico - ştiinţifică întocmit de către specialistul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa, cu anexe;

- documente de evidenţă contabilă ale SC P.M. SRL Medgidia, ridicate în original de la învinuita S.M.;

- adresa nr. 15673 din 11 noiembrie 2011 a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de constituire ca parte civilă;

- declaraţiile învinuitei S.M..

Analizând cauza prin prisma materialului probatoriul administrat în cauză atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de cercetare judecătorească instanţa va reţine următoarele aspecte :

Audiată fiind în legătură cu comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, atât în şedinţa publică din data de 22 februarie 2012 cât şi în timpul urmării penale inculpata S.M. nu a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa şi arată că îşi menţine declaraţiile date la parchet neavând nimic de adăugat în faţa instanţei.

Din perspectiva declaraţiilor date la urmărire penală tribunalul reţine că inculpata a susţinut că relaţiile comerciale atestate de facturile fiscale de achiziţie a bunurilor şi serviciilor, înregistrate în evidenţa contabilă a societăţii pe care o administra, reflectă realitatea, în mod concret mărfurile achiziţionate de la societăţile furnizoare fiind livrate direct de către acestea clienţilor SC P.M. SRL Medgidia şi a negat împrejurarea că ar fi avut cunoştinţă despre caracterul nelegal al documentelor emise, precum şi despre comportamentul fiscal al acestor entităţi.

Analizând conţinutul materialului de urmărire penală, se constată că susţinerile inculpatei sunt infirmate de probele administrate, din a căror interpretare coroborată rezultă cu certitudine caracterul fictiv al operaţiunilor comerciale înregistrate în contabilitatea SC P.M. SRL Medgidia, precum şi intenţia administratorului acesteia de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale prin evidenţierea de cheltuieli care nu au la bază operaţiuni economice reale. În acest sens, avem în vedere următoarele argumente:

Trebuie sesizat că majoritatea covârşitoare a furnizorilor SC P.M. SRL Medgidia este reprezentată de societăţi inexistente, dizolvate sau radiate, care nu aveau deschise conturi bancare, fapt cunoscut de către inculpată, care, astfel cum am arătat anterior, a efectuat plata contravalorii facturilor fiscale de achiziţie aproape exclusiv în numerar, cu trei excepţii, când au fost emise file CEC, refuzate însă ulterior la decontare de către banca trasă pentru motivul lipsei disponibilului bănesc din contul trăgătorului.

Sumele necesare efectuării plăţilor în numerar proveneau din retragerile efectuate de inculpată din conturile bancare ale SC P.M. SRL Medgidia cu justificarea „Retragere numerar S.M. - achiziţii cereale persoane fizice/ achiziţii materii prime”.

Inculpata nu solicita reprezentanţilor furnizorilor dovada calităţii de plătitor de TVA a acestor entităţi în cazul tranzacţiilor comerciale cu o taxă mai mare de 20 milioane lei, respectiv 50 milioane lei, condiţie obligatorie pentru exercitarea dreptului de deducere, conform art. 25 lit. B - b) din O.U.G. nr. 17/2000, respectiv art. 29 lit. B - b) din Legea nr. 345/2002.

Trebuie reţinut că au fost înregistrate în evidenţa contabilă a SC P.M. SRL Medgidia documente fiscale cu regim special procurate de la societăţile autorizate să le comercializeze la o dată ulterioară emiterii acestora, fiind astfel evidentă împrejurarea că, în asemenea situaţii, facturile fiscale erau întocmite, cu ştiinţa învinuitei, în mod retroactiv.

În acest sens, se exemplifică facturile fiscale cu numerele X - Y, emise de SC M. SRL începând cu data de 01 septembrie 2002, deşi documentele cu regim special au fost achiziţionate de societate, prin delegat M.E., la data de 29 octombrie 2002 (Anexa 6 la raportul de constatare tehnico - ştiinţifică), precum şi facturile cu numerele cuprinse în marja X - Y, emise de SC E.A. SRL începând cu data de 01 noiembrie 2003.

Mai mult unul dintre furnizorii SC P.M. SRL Medgidia, respectiv SC I.I. SRL Călăraşi, a înscris în facturile fiscale emise în cursul lunii iulie 2001 codul fiscal R xxxx, iar în cea emisă în cursul lunii septembrie 2002, respectiv seria X din 06 septembrie 2002, codul fiscal R xxxx.

Pretinsele persoane delegate, menţionate în facturile fiscale de achiziţie la rubrica „Date privind expediţia”, în mod evident nu se puteau legitima cu actele de identitate înscrise în documentele de achiziţie, acte având serii şi numere inexistente, nealocate sau aparţinând altor persoane decât cele indicate în factură.

SC P.M. SRL Medgidia a înregistrat în contabilitate cheltuieli cu servicii de transport numai în anii financiari 2001 şi 2002, cu toate că, aşa cum rezultă din documentele existente la dosarul cauzei (facturi fiscale, balanţe de verificare lunare), a desfăşurat activitate economică şi în anii financiari 2003 şi 2004.

Din evidenţa contabilă a SC P.M. SRL Medgidia rezultă că societatea nu deţine şi nu a deţinut în proprietate active de natura imobilizărilor corporale - construcţii sau spaţii de depozitare proprii, iar singurul document care atestă utilizarea de spaţii de depozitare este factura fiscală seria x din 06 iunie 2002 emisă de SC I.I. SRL Călăraşi, spaţiu pentru care însă nu s-a făcut dovada existenţei vreunui contract de închiriere din care să reiasă suprafaţa închiriată, datele de identificare a spaţiului de depozitare, perioada de valabilitate a contractului, valoarea lunară a chiriei.

În mod nelegal, societatea a ţinut contabilitatea stocurilor numai valoric, fără a fi în măsură să prezinte organelor de inspecţie fiscală rezultatele inventarierii faptice a elementelor de activ şi pasiv, fapt ce nu permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi valoric.

Cu toate acestea, deşi inculpata S.M. a susţinut că cerealele achiziţionate de SC P.M. SRL Medgidia erau livrate în mod direct de către furnizori către clienţii acesteia, la sfârşitul anilor financiari 2003 şi 2004, contul de marfă din balanţele de verificare întocmite prezenta un sold scriptic în valoare de 50.563.665 Rol, respectiv de 685.335.081 ROL, pentru care nu există documente din care să reiasă locul depozitării sau vânzarea acestora până la data încheierii procesului-verbal de control fiscal din 29 noiembrie 2005.

S-a susţinut de către apărare că în urma verificărilor efectuate la SC P.M. SRL de către doi inspectori de control fiscal, la acel moment şefa acestora fiind B.M., care în calitate de şef serviciu a vizat nota de constatare întocmită de cei doi inspectori, în baza căreia a fost începută urmărirea penală.

Ulterior, pentru că era necesar, s-a dispus efectuarea unei expertize contabile cu obiective lămuritoare, a fost desemnat un expert de către D.N.A., inculpata nu a avut nevoie de expert parte, iar concluziile expertului desemnat de D.N.A. au fost în sensul că prejudiciul este zero. Ulterior, D.N.A. fiind nemulţumit de rezultatul expertizei, s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico ştiinţifice de către specialistul din cadrul D.N.A. ulterior, s-a dispus o altă constatare tehnico ştiinţifică, a cărei concluzie a fost că inculpata se face vinovată.

Se susţine că cel mai important aspect este faptul că această ultimă lucrare a fost efectuată de doamna B.M., care avea deja o opinie formată de la momentul la care avizare nota de constatare iniţială, când a considerat că trebuie începută urmărirea penală, şi chiar dacă nu efectuase ea controlul, avea deja o opinie formată.

Menţionează că se invocă faptul că fapta a fost dovedită prin această constatare tehnico ştiinţifică efectuată de specialistul D.N.A. apreciază că în raport de disp. art. 112 C. proc. pen., nu se justifică urgenţa, atât timp cât toate actele societăţii fuseseră preluate de parchet.

Astfel se apreciază că constatarea tehnico ştiinţifică nu poate sta ca probă contra expertizei efectuate, având în vedere şi faptul că în conformitate cu disp. art. 116 şi urm. C. proc. pen., Parchetul ar fi avut posibilitatea să dispună completarea expertizei. Astfel, apreciază că nu au fost dovedite cele reţinute de către Parchet, iar proba trebuie să fie utilă şi pertinentă.

Din această perspectivă solicită instanţei să observe că în cursul urmăririi penale a motivat nulitatea acestei note de constatare, însă nu s-a respectat această excepţie pe considerentul că doamna Bostan nu era organ de urmărire penală şi nu-i sunt aplicabile dispoziţiile legale privind incompatibilitatea.

În această situaţie, apreciază că nu poate fi reţinută această probă constând în constatarea tehnico ştiinţifică efectuată la urmărire penală, ori neexistând o probă care să o incrimineze pe inculpată, solicită achitarea acesteia în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., respectiv fapta nu există, menţionând că o faptă neprobată nu există.

Din perspectiva celor invocate de apărare tribunalul va reţine că la data de 29 noiembrie 2011, s-a procedat la prezentarea materialului de urmărire penală învinuitei, în prezenţa apărătorului ales al acesteia, care, cu acest prilej, a formulat o cerere scrisă, prin care a invocat nulitatea absolută a raportului de constatare tehnico - ştiinţifică, întocmit de către specialistul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa.

Solicitarea astfel formulată a fost motivată prin aceea că specialistul sus-menţionat „a întocmit actele de control iniţiale şi avea deja exprimată o opinie în cauză”, fapt care, după părerea apărătorului învinuitei, echivalează cu nerespectarea dreptului la apărare, cu atât mai mult cu cât inculpata nu a avut posibilitatea să formuleze obiecţiuni, iar raportul întocmit contrazice concluziile expertizei contabile efectuate de către expertul judiciar desemnat de organul de urmărire penală.

În consecinţă, pentru motivele invocate, s-a solicitat înlăturarea din ansamblul probator a raportului de constatare contestat, în legătură cu care s-a apreciat că este un mijloc de probă obţinută în mod nelegal, conform art. 62 şi urm. C. proc. pen.

Examinând cererea apărătorului ales al inculpatei S.M., se constată, în primul rând, faptul că susţinerea privind întocmirea, de către specialistul din cadrul Serviciului Teritorial Constanţa al D.N.A., numita B.M., a „actelor de control iniţiale”, respectiv a procesului-verbal din 29 noiembrie 2005, este nefondată. Astfel, actul de control invocat a fost încheiat de către numitele D.C. - consilier superior şi B.G. - inspector principal în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Constanţa - Activitatea de Control Fiscal. Ulterior, organele fiscale au emis decizie de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare stabilite de inspecţia fiscală pentru contribuabilul SC P.M. SRL Medgidia, care a fost avizată de numita B.M., în calitate de şef serviciu, şi aprobată de către directorul executiv adjunct al D.G.F.P. Constanţa.

Împrejurarea că o persoană s-a pronunţat anterior într-o cauză penală, exprimându-şi, în mod direct şi explicit, opinia în legătură cu modul de soluţionare a acesteia, este prevăzută în disp. art. 47 C. proc. pen. exclusiv ca incompatibilitate a magistratului - judecător, nu şi a celorlalţi participanţi la procesul penal, cu atât mai puţin a specialistului care efectuează o constatare tehnico - ştiinţifică.

În al doilea rând, referitor la celelalte aspecte invocate, se constată că inculpata a avut posibilitatea să formuleze obiecţiuni în legătură cu raportul de constatare cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, când a luat cunoştinţă de conţinutul tuturor mijloacelor de probă administrate în cauză, însă a precizat că nu înţelege să adreseze cereri noi sau să facă declaraţii suplimentare, care să impună organului de urmărire penală obligaţia examinării şi completării cercetărilor, în caz de necesitate.

În ceea ce priveşte neconcordanţa dintre concluziile exprimate în raportul de constatare, întocmit de specialistul din cadrul D.N.A., Serviciul Teritorial Constanţa, şi cele cuprinse în raportul de expertiză contabilă, întocmit de către expertul contabil judiciar, fapt care, în opinia apărătorului ales al învinuitei, ar impune înlăturarea din ansamblul probator a actului contestat, apreciem că o astfel de interpretare este lipsită de fundament juridic, întrucât contravine dispoziţiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., potrivit cărora : „Probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului”.

Ca atare, împrejurarea că, în cauză, au fost administrate două mijloace de probă în urma cărora au fost formulate concluzii contradictorii nu determină, în mod aprioric, înlăturarea din ansamblul probator a celui de-al doilea act, ci ambele rapoarte contabile trebuie analizate şi interpretate prin coroborare cu celelalte mijloace de probă existente la dosarul cauzei. În cuprinsul prezentului rechizitoriu, s-a procedat la o atare analizare şi interpretare a celor două probe ştiinţifice, reieşind cu evidenţă caracterul lipsit de consistenţă şi neargumentat din punct de vedere legal şi probator al raportului întocmit de către expertul contabil judiciar.

În raport de acest considerent, de altfel, pe parcursul urmăririi penale, s-a impus necesitatea efectuării unei constatări tehnico - ştiinţifice contabile, specialistului din cadrul D.N.A. Constanţa solicitându-i-se să formuleze răspunsuri concrete şi să lămurească tocmai acele împrejurări neclarificate anterior de către expertul contabil.

Totodată, se impune precizarea că aspectele invocate în susţinerea cererii formulate de către inculpata S.M., expuse mai sus, nu sunt de natură a atrage nulitatea absolută a mijlocului de probă contestat, neregăsindu-se printre cauzele expres şi limitativ prevăzute de art. 197 alin. (2) C. proc. pen., dar nici nulitatea relativă a raportului de constatare tehnico - ştiinţifică, întrucât nu a fost încălcată nicio dispoziţie legală cu prilejul administrării acestei probe ştiinţifice.

În drept:

Faptele inculpatei S.M., administrator al SC P.M. SRL Medgidia, constând în aceea că, în anii financiari 2001, 2002, 2003, 2004, în mod repetat, acţionând în baza unei unice rezoluţii infracţionale, a procedat la înregistrarea, în actele contabile, de cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, precum şi la înregistrarea de operaţiuni fictive, în scopul de a nu plăti sau de a diminua impozitul şi taxa, cu consecinţa prejudicierii bugetului general consolidat al statului cu suma de 8.077.727 RON (echivalentă a 2.610.575 euro), reprezentând impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi T.V.A., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă I.C.C.J. - D.N.A.- Serviciul Teritorial Constanţa, inculpata S.M. şi partea civila Statul Român prin A.N.A.F. prin D.G.F.P. Constanta.

Apelul declarat de procuror vizează netemeinicia sentinţei în referire la pedeapsa aplicată, în condiţiile reţinerii greşite a dispoziţiilor art. 74 lit. a) C. pen., şi omisiunea de a se reţine si aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), întrucât dispoziţiile art. 9 alin. (3) din Legea nr. 241/2005, sunt mai grave decât dispoziţiile art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, fiind majorate limitele minime si maxime ale pedepsei.

Inculpata S.M. a criticat in apelul declarat, greşita apreciere a probelor, apreciind soluţia de condamnare ca fiind nelegală, nefiind întemeiată pe elemente de fapt care să conducă la adoptarea acestei hotărâri.

Apelantul parte civilă Statul Român prin A.N.A.F. prin D.G.F.P. Constanta, a criticat hotărârea sub aspectul modului de stabilire a despăgubirilor civile la care inculpatul a fost obligat.

Verificând sentinţa apelată, în condiţiile art. 371 C. proc. pen., Curtea a considerat că apelurile sunt fondate, fiind însă întemeiate pe un alt motiv de desfiinţare, decât cel invocat de apelanţi, respectiv cauza de nelegalitate vizând încălcarea de către prima instanţa a dispoziţiilor privind competenţa materială de judecare a cauzei în prima instanţă, motiv de apel invocat din oficiu in cadrul soluţionării apelului şi pus in discuţia contradictorie a părţilor.

Curtea a apreciat că în cauză, sentinţa apelată este afectată de nulitate absolută in condiţiile art. 197 alin. (2) C. proc. pen., fiind încălcate normele vizând competenţa după materie a primei instanţe.

Astfel, s-a apreciat că, în cauză, competentă să judece în primă instanţă, era Judecătoria Medgidia şi nu Tribunalul Constanţa, pentru următoarele argumente.

Potrivit art. 25 alin. (1) C. proc. pen., judecătoria judecă în primă instanţă toate infracţiunile, cu excepţia celor date prin lege in competenţa altor instanţe.

Caracterul de competenţă generală a judecătoriei, face ca excepţiile de la această normă să fie de strică interpretare.

Este adevărat că prin dispoziţiile art. XVIII pct. 3 din Legea nr. 202/2010 s-a modificat competenţa materială a tribunalului, în sensul judecării în primă instanţă şi a infracţiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 din legea nr. 241/2005.

Însă, se apreciază de către instanţa de apel că această normă de competenţă este incidentă in cauză, doar dacă in mod cumulativ pentru faptele incriminate de Legea nr. 87/1994 sunt aplicabile ca lege penală mai favorabilă, dispoziţiile art. 9 din legea nr. 241/2005.

În măsura în care dispoziţiile din legea nouă sunt aplicabile în cauză cu privire la încadrarea juridică sau cu privire la alte instituiţii şi proceduri în aplicarea art. 13 alin. (1) C. pen., ele sunt aplicabile şi cu privire la stabilirea competenţei instanţei de judecată, dispozițiile art. 9 din Legea nr. 241/2005 rămânând norme de drept substanţial supuse principiului retroactivităţii limitate şi condiţionate şi neavând caracterul unor norme de competenţă care ar impune aplicarea imediată după intrarea în vigoare.

Norma de competenţă ce se aplică este cea prev. de art. 27 pct. 1 lit. e¹) C. proc. pen., însă aplicarea ei de îndată în forma nouă este condiţionată de aplicarea retroactivă a normei substanţiale referitoare la încadrarea juridică dată faptei, fiind împotriva principiilor juridice ca, norma substanţială cuprinsă în legea nouă., deşi nu se aplică în mod retroactiv in ce priveşte răspunderea penală a inculpatului să se aplice totuşi la stabilirea competenţei primei instanţe de judecată.

În situaţiile de incidenţă succesivă in timp a mai multor norme substanţiale penale ce prevăd ca infracţiune aceeaşi faptă, doar una dintre încadrările juridice apte să stabilească răspunderea penala a inculpatului, poate constitui temeiul de drept al condamnării inculpatului, urmând a se stabili încadrarea juridică dată faptei în raport de dispoziţiile în materie ale codului penal.

Astfel, dispoziţiile art. 10 C. pen., prevăd ca legea penala se aplica infracţiunilor săvârşite in timpul cit ea se află în vigoare, aceasta ultra activând in condiţiile art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), daca are caracter mai favorabil decât legea nouă intervenita după săvârşirea faptei si până la soluţionarea definitiva a cauzei.

Efectul de ultra activitate specific al legii vechi in vigoare la momentul săvârşirii faptei, este mixt, respectiv vizează atât stabilirea procedurilor aplicabile in vederea judecării cauzei, inclusiv a normelor de procedura vizând competenta de judecata in prima instanţa, cât şi stabilirea răspunderii penale a inculpatului, practic conferind caracter unitar procesului penal sub aspectul încadrării juridice dată faptei ce face obiectul judecaţii.

Această concluzie impune ca înainte de desfăşurarea cercetării judecătoreşti în etapa verificării competenţei, să se stabilească de prima instanţă, din oficiu, dacă are sau nu competenţa materială să judece cauza, această verificare fiind efectuată in raport de încadrarea data cauzei in actul de sesizare a instanţei, care în speţă se referă la dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplic. art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi art. 297 alin. (1) C. pen., ambele infracţiuni pentru care competenţa de judecata in primă instanţa in condiţiile art. 25 alin. (1) C. proc. pen. revin judecătoriei ca primă instanţă de judecată.

Or, în prezenta cauza, prima instanţă nu a efectuat aceasta verificare, încâlcind astfel principiul rolului activ şi pe cale de consecinţă şi dispoziţiile privind competenţa materială, neregularităţi sancţionate cu nulitatea absolută ce nu poate fi acoperită în nici un mod.

Pentru aceste motive, prin decizia penală nr. 121/ P din 27 septembrie 2012, Curtea de Apel Constanţa a admis apelurile declarate în cauză, a desfiinţat sentinţa penală nr. 179 din 18 aprilie 2012 a Tribunalului Constanţa şi a dispus rejudecarea de către instanţa competentă - Judecătoria Medgidia.

Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa, criticând-o pentru nelegalitate sub aspectul stabilirii competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa.

În drept a fost invocat cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17¹ C. proc. pen. şi pentru aspectele relatate pe larg cu ocazia dezbaterii recursului s-a solicitat casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei pentru continuarea judecăţii la Curtea de Apel Constanţa.

Recursul este întemeiat, decizia recurată fiind supusă casării în baza dispoziţiilor art. 385⁹ pct. 17¹ C. proc. pen.

Inculpata S. (fostă D.) M. a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul nr. 18/P/2006 din 2 decembrie 2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), reţinându-se în fapt că inculpata, în calitate de administrator la SC P.M. SRL Medgidia, în anii 2001, 2002, 2003, 2004, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a procedat la înregistrarea, în actele contabile, de cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, precum şi la înregistrarea de operaţiuni fictive, în scopul de a nu plăti sau de a diminua impozitul şi taxa, cu consecinţa prejudicierii bugetului general consolidat al statului cu suma de 8.077.727 RON (echivalentă a 2.610.575 euro), reprezentând impozit pe profit, impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi TVA.

La data de 2 decembrie 2011, cu soluţionarea acestei cauze a fost investit Tribunalul Constanţa, care, reţinând că inculpata a comis fapta pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, a dispus condamnarea acesteia la pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere în condiţiile art. 86¹ C. pen.

În mod greşit, Curtea de Apel Constanţa a apreciat că, în speţă, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine judecătoriei.

Prin Legea nr. 202/2010 s-a modificat art. 27 pct. 1 lit. e)¹ C. proc. pen. în sensul că tribunalul este competent să judece în primă instanţă infracţiunile de spălare a banilor şi infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare.

Prin dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 241/2005 a fost abrogată în mod expres Legea nr. 87/1994, însă această abrogare nu este identică unei dezincriminări întrucât faptele prevăzute de legea veche au fost menţinute ca infracţiuni.

În acest sens, prin decizia nr. 4 din 21 ianuarie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost admis recursul în interesul legii şi s-a stabilit că „fapta de omisiune, în tot sau în parte, a evidențierii în actele contabile sau în alte documente legale a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive constituie infracţiunea complexă de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005 (fost art. 11 lit. c)), fost art. 13 din Legea nr. 87/1994)”.

Dispoziţiile art. 27 pct. 1 lit. e)¹ C. proc. pen. astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 202/2010 au în vedere infracţiunile de evaziune fiscală comise sub imperiul legii în vigoare la acest moment (Legea nr. 241/2005) cât şi pe cele comise sub imperiul legii vechi (Legea nr. 87/1994), faptele prevăzute în aceasta fiind menţinute ca infracţiuni şi în legea nouă, aşa cum s-a arătat.

Normele procedurale referitoare la competenţa după materie sunt norme imperative prevăzute sub sancţiunea nulităţii absolute şi sunt de imediată aplicare.

La momentul sesizării instanţei de judecată cu soluţionarea cauzei - 2 decembrie 2011 erau aplicabile normele de procedură astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 202/2010, competenţa de soluţionare a cauzei revenind aşadar Tribunalului Constanţa.

Prin dispoziţiile art. XXIV alin. (1)-(3) din Legea nr. 202/2010 s-a stabilit o derogare de la principiul aplicării imediate a normelor de drept procesual penal, stabilindu-se că dispoziţiile relative la competenţă, căi de atac, termene şi motive ultraactivează după ieşirea lor din vigoare, fiind însă obligatoriu să existe o hotărâre dată în primă instanţă, înainte de intrarea în vigoare a noii legi de procedură, în caz contrar, fiind incident principiul aplicării imediate a normei de drept procesual penal.

În speţă, la data sesizării instanţei de judecată erau în vigoare dispoziţiile Legii nr. 202/2010, astfel că normele de procedură referitoare la competenţa soluţionării cauzei erau de imediată aplicare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 385¹⁵ pct. 2 lit. c) C. proc. pen., Înalte Curte va admite recursul declarat de procuror, va casa în totalitate decizia penală recurată şi va trimite cauza pentru continuarea judecăţii la aceeaşi instanţă.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa împotriva deciziei penale nr. 121/ P din 27 septembrie 2012 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, privind pe intimata inculpată S.M. (fostă D.).

Casează decizia penală recurată şi trimite cauza spre continuarea judecăţii la aceeaşi instanţă - Curtea de Apel Constanța.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 12 iunie 2013.

← ICCJ. Decizia nr. 2095/2013. Penal		ICCJ. Decizia nr. 2060/2013. Penal. Contestaţie la executare... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 1953/2013. Penal ICCJ. Decizia nr. 1998/2013. Penal ICCJ. Decizia nr. 2005/2013. Penal ICCJ. Decizia nr. 2060/2013. Penal. Contestaţie la executare (art.461 C.p.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 2095/2013. Penal ICCJ. Decizia nr. 225/2013. Penal ICCJ. Decizia nr. 231/2013. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs