ICCJ. Decizia nr. 231/2013. Penal. Strămutare (art. 55 şi următoarele C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
RO MÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 231/2013
Dosar nr. 7457/1/2012
Şedinţa publică din 26 februarie 2013
Asupra cererii de strămutare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, petentul D.I. a solicitat strămutarea cauzei ce, formează obiectul Dosarului nr. 5263/291/2012 al Judecătoriei Roman.
În motivarea cererii, petentul a susţinut în esenţă că imparţialitatea judecătorilor ar putea fi «tirbită, datorită contextului cauzei, având în vedere că între judecătorii Judecătoriei Roman şi procurorii Parchetului de pe lângă aceeaşi instanţă există reiaţii familiale şi profesionale, tatăl procurorului de caz fiind un fost judecător al instanţei.
În cuprinsul informaţiilor solicitate potrivit art. 57 C. proc. pen. şi comunicate de Tribunalul Neamţ se prezintă etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărei strămutare s-a solicitat şi motivele cererii de strămutare, confirmându-se susţinerea petentului că tatăl procurorului de şedinţă este un fost judecător al instanţei, apreciindu-se, însă, că se impune respingerea cererii de strămutare, întrucât nu există niciun motiv legal de strămutare.
Examinând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele cererii de strămutare şi cu informaţiile comunicate, Înalta Curte va respinge cererea, având în vedere considerentele care urmează:
Potrivit art. 55 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 356/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la instanţa competentă la o altă instanţă egală în grad, în cazul în care imparţialitatea judecătorilor ar putee fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii oărţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii publice ori când una dintre părţi are o rudă sau un afin până la gradul al patrulea inclusiv printre judecători sau procurori, asistenţi judiciari sau grefierii instanţei.
În prezenta cauză, se constată că motivele invocate de petent nu încadrează în dispoziţiile legale menţionate şi prin urmare, neexistând motive legale şi temeinice care să justifice strămutarea judecării Dosarului nr. 5263/291/2012 al Judecătoriei Roman, cererea urmează a fi respinsă.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul D.I. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 5263/291/2012 al Judecătoriei Roman.
Obligă petentul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 26 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 18/2013. Penal. Strămutare (art. 55 şi... | ICCJ. Decizia nr. 23/2013. Penal. Strămutare (art. 55 şi... → |
|---|
