Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Sentința nr. 311/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 311/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 12-05-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR.311
Ședința publică de la 12 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. P.
Grefier E. D. A.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. C. D. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul B. E. V., având ca obiect infracțiuni privind circulația pe drumurile publice (O.U.G nr. 195/2002).
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 04.05.2015 și au fost consemnate în încheierea din aceea și dată care face parte integrantă din prezenta sentința când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a fixat data pronunțării la 12.05.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul din data de 27.02.2015 emis de P. de pe lângă Judecătoria Sector 1 București în dosarul nr._/P/2011, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului B. E. V., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, faptă prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 5 C.pen.
În fapt, prin actul de sesizare al instanței, P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a reținut că la data de 15.06.2011, inculpatul B. E. V. a condus autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ pe . București, având o îmbibație alcoolică de aproximativ 1,60 g%0 alcool pur în sânge.
Situația de fapt a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului, buletin de analiză toxicologică alcoolemie, raport de expertiză medico-legală, declarații martori, declarații învinuit si inculpat.
Prin încheierea din data de 20.04.2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat, în baza art. 346 alin. 2 C.p.p., legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății.
În cursul fazei de judecată, la termenul din data de 04.05.2015, cu respectarea tuturor garanțiilor și drepturilor procesuale, instanța a procedat la ascultarea inculpatului B. E. V., care a solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art. 374 alin. 4 si art. 375 C. proc. pen., în sensul ca judecarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile solicitate de textul de lege mai sus menționat, respectiv că inculpatul a recunoscut în totalitate fapta reținută în actul de sesizare a instanței și nu a solicitat administrarea de probe, astfel încât a procedat la judecata cauzei numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a înscrisurilor în circumstanțiere depuse de inculpat.
S-a depus la dosarul cauzei fișa de cazier judiciar a inculpatului.
Pe parcursul procesului penal nu a fost dispusă față de inculpat nicio măsură preventivă.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Astfel cum rezultă din procesul-verbal de cercetare la fața locului, la data de 15.06.2011, în jurul orei 03,00, în timp ce conducea autovehiculul marca Peugeot cu nr. de înmatriculare_, pe . București, dinspre .. Aviatorilor, la intersecția cu . E. V. a tamponat în partea din spate autospeciala de poliție cu nr. de înmatriculare_, care se afla staționată pe partea dreaptă a carosabilului. În urma impactului, autospeciala cu nr. de înmatriculare_ a fost proiectată în autospeciala cu nr. de înmatriculare MAI –_, care de asemenea era parcată.
În urma impactului a rezultat vătămarea corporală a inculpatului B. E. V., precum și a agenților de poliție M. D., aflat în autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ și C. V., aflat în spatele autospecialei cu nr. de înmatriculare MAI –_, care a fost prins între cele două autospeciale de poliție staționate.
Organele de poliție rutieră sosite la fața locului au procedat la testarea cu aparatul alcooltest a inculpatului, acesta indicând o valoare de 0,54 mg/l alcool pur în aerul expirat.
În consecință, inculpatul a fost condus la sediul Institutului Național de Medicină Legală M. Minovici în vederea recoltării de probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei, unde i-au fost recoltate două probe de sânge, rezultând valorile de 1,30 g %0 la ora 04,55 și 1,15 g%0 la ora 05,55, astfel cum reiese din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 1528/16.06.2011.
Aspectele consemnate în procesul-verbal de cercetare fața locului și în buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie se coroborează cu declarațiile martorilor M. D. și C. V., care au arătat că în noaptea de 15.06.2011, în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de agenți de poliție în cadrul Brigăzii Rutiere, au observat că autoturismul marca Peugeot cu nr. de înmatriculare_, condus de inculpatul B. E. V., a tamponat în partea din spate autospeciala de poliție cu nr. de înmatriculare_, care se afla staționată pe partea dreaptă a carosabilului.
În urma impactului, autospeciala cu nr. de înmatriculare_ a fost proiectată în autospeciala cu nr. de înmatriculare MAI –_, care de asemenea era parcată, rezultând totodată vătămarea corporală a agenților de poliție M. D. și C. V. (7-8 zile de îngrijiri medicale).
Pentru a se stabili cu exactitate nivelul concentrației de alcool în sânge a inculpatului de la momentul depistării sale în trafic, în cursul urmăririi penale s-a efectuat o expertiză medico-legală având ca obiect calcularea retroactivă a alcoolemiei. Raportul efectuat de INML cu nr. 1045/i/2013 a concluzionat că la data și ora la care inculpatul a fost surprins în trafic de către organele de poliție ar fi putut avea o alcoolemie teoretică de aproximativ1,60 g%o.
Mijloacele de proba indicate anterior se coroboreaza cu declaratiile inculpatului, care a recunoscut ca la data indicată anterior, între orele 23,45-03,00, a consumat 300 ml vin, cu aport alimentar, iar apoi a condus autovehiculul marca Peugeot cu nr. de înmatriculare_, pe drumurile publice.
Vinovăția inculpatului rezulta fara dubii si din declaratia acestuia dată în cursul fazei de judecată, prin care a recunoscut în totalitate fapta reținută în actul de sesizare a instanței și a solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art. 374 alin. 4 si art. 375 C. proc. pen., în sensul ca judecarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
În drept, instanta reține că legea penală mai favorabilă inculpatului este legea în vigoare la momentul săvârșirii faptei deduse judecății. Astfel, cu toate că noua reglementare prevede și pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii, instanța apreciază că în speța de față reglementarea anterioară este mai favorabilă inculpatului sub aspectul modalității de individualizare judiciară a executării pedepsei, întrucât instanța urmează să dispună suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, modalitate de individualizare mai favorabilă decât corespondentul acesteia din noua reglementare, prin raportare la sfera obligațiilor impuse inculpatului pe durata termenului de încercare.
Astfel, conform art. 16 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal, pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art. 5 din Codul penal, instanța va avea în vedere sfera obligațiilor impuse condamnatului și efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate față de durata termenului de încercare sau supraveghere.
Prin urmare, văzând și Decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale a României, prin care s-a statuat că dispozitiile art. 5 din Codul penal sunt constitutionale in masura in care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile, instanța apreciază că dispozițiile anterioare intrării în vigoare a Noului Cod penal, în ansamblul lor, sunt mai favorabile inculpatului, astfel încât acesta va fi judecat în baza acestor dispoziții.
Așadar, fapta inculpatului B. E. V., care la data de 15.06.2011 a condus autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ pe . București, având o îmbibație alcoolică de aproximativ 1,60 g%0 alcool pur în sânge, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată cu aplic. art. 5 C.pen.
Astfel, din punctul de vedere al laturii obiective, elementul material al infracțiunii se caracterizează prin acțiunea inculpatului de conducere a unui autovehicul pe un drum public, având o îmbibație alcoolică de 1,60 g/l alcool pur în sânge, deci peste limita de 0,80 g/l alcool pur în sânge.
Infracțiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge este o infracțiune de pericol, rezultatul faptei constând într-o stare contrară celei existente anterior, stare de pericol sub imperiul căreia valoarea socială constând în siguranța circulației pe drumurile publice este amenințată, relațiile create în jurul și datorită acestei valori neputându-se desfășura normal.
Cum starea de pericol se produce prin însăși săvârșirea faptei, legătura de cauzalitate între ele este implicită, rezultând din materialitatea faptei.
Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost săvârșită cu intenție indirectă, modalitate prevăzută de art.19 al. 1 lit. b C.pen. din 1969, dat fiind că inculpatul a prevăzut starea de pericol care rezultă din săvârșirea infracțiunii și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.
Pe plan subiectiv, inculpatul a avut o atitudine de indiferență față de eventualitatea producerii unui accident de circulație urmare a faptului că se afla la volanul autoturismului, având o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala.
Întrucât fapta dedusă judecății există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat, atragând răspunderea penală conform art. 17 C.pen. din 1969, instanța urmează să pronunțe o soluție de condamnare a acestuia.
La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 72 alin. 1 și ale art. 52 Cod penal din 1969.
În conformitate cu dispozițiile art. 52 și 72 Cod penal, instanța va avea în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, circumstanțele personale ale inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.
Gradul de pericol social al faptei comise va fi apreciat în baza art. 181 alin. 2 Cod penal din 1969, urmând a se avea în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, precum și urmarea produsă.
Astfel, instanța apreciază că fapta săvârșită de inculpat prezintă un grad de pericol social ridicat, având în vedere că fapta a fost de natură să pună în pericol siguranța traficului rutier, ținând cont și de faptul că acest pericol s-a produs în mod efectiv, inculpatul fiind implicat din culpa sa într-un accident rutier, în urma căruia a rezultat vătămarea corporală atât a sa cât și a martorilor M. D. și C. V., agenți de poliție aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, dar și avarierea a două autospeciale de poliție.
Totodată, faptul că inculpatul a pierdut controlul asupra directiei de deplasare denotă că din cauza consumului de alcool acesta și-a diminuat abilitatile de a conduce pe drumurile publice, savarsirea infractiunii prezentand astfel, in mod evident, un grad de pericol social deloc de neglijat.
De asemenea, nivelul de îmbibație alcoolica stabilit prin raportul de expertiză medico-legală efectuat în cauză, de 1,60 g/l alcool pur în sange, deci de 2 ori mai mare decât limita la care consumul de alcool de către o persoană care conduce pe drumurile publice un autovehicul intră in sfera ilicitului penal, indică un grad de pericol social al faptei ridicat, impunând pe cale de consecință aplicarea unei pedepse mai mari decât minimul special prevăzut de lege. Instanța are în vedere și frecvența săvârșirii infracțiunilor de acest gen în ultima perioadă, uneori având consecințe tragice, precum pierderea de vieți omenești.
În ceea ce privește persoana inculpatului B. E. V., acesta a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârșirea faptei reținute în sarcina sa și colaborând cu organele judiciare. Totodată, instanța va ține cont că inculpatul nu se află la prima abatere de la dispozițiile legii penale, fiind anterior sancționat în două rânduri cu amendă administrativă, pentru săvârșirea unor infracțiuni la legea circulației pe drumurile publice, respectiv la legea privind combaterea evaziunii fiscale, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar atașată la dosarul cauzei.
În privința limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, instanța reține că potrivit art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 fapta dedusă judecății se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Totodată, având în vedere că la termenul din data de 04.05.2015 inculpatul a solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art. 374 alin. 4 si art. 375 C. proc. pen., în sensul ca judecarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, arătând că recunoaște săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare a instanței, fără a solicita administrarea de probe, instanța urmează a da deplină eficiență dispozițiilor art. 396 alin. 10 C.pr.pen., potrivit cărora inculpatul beneficiază în cazul pedepsei închisorii de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, astfel încât limitele de pedeapsă la care instanța se va raporta la dozarea sancțiunii ce urmează a fi aplicată inculpatului sunt închisoarea de la 8 luni la 3 ani și 4 luni.
Astfel, punând în balanță ansamblul acestor considerente, prin prisma dispozițiilor legale invocate anterior, instanța apreciază că în cauză se impune aplicarea unei pedepse inculpatului îndreptată spre jumătatea intervalului prevăzut de lege, în cuantum de 2 ani închisoare, având ca modalitate de executare suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, aceasta fiind aptă să atingă scopul preventiv și punitiv al sancțiunii, neimpunându-se executarea pedepsei în regim de detenție pentru îndreptarea inculpatului, cu atât mai mult cu cât acesta va executa efectiv pedeapsa aplicata prin prezenta hotărâre în cazul în care în termenul de încercare ce urmează a fi stabilit conform art. 86² C.pen. din 1969 va săvârși o altă infracțiune.
Față de aceste considerente, în baza art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 5 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.p.p., instanța îl va condamna pe inculpatul B. E. V. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.
În privința pedepsei accesorii, instanța reține că deși art. 71 alin. (2) Cod penal prevede: “condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii, atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a-c Cod penal din momentul în care hotărârea a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei…”, totuși, prin Decizia nr. 74 din 05.11.2007, instanța supremă a statuat că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I – Cod penal nu se va face automat, ci va fi supusă aprecierii instanței în funcție de criteriile prevăzute de art. 71 alin. (3) din Codul penal.
De asemenea, în cauza S. și P. c. României și Hirst c. Marii Britanii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului - a cărei jurisprudență este obligatorie, aplicându-se cu preeminență față de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. (2) din Constituție - a stabilit că exercițiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.
În plus, interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenție.
Instanța apreciază că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de către inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu-i va interzice exercițiul acestui drept.
Comportamentul antisocial al acestuia relevă însă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b). Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat vor fi interzise pe durata executării pedepsei.
Pentru aceste motive, în baza art. 71 alin. 1 Cod penal din 1969 va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II- a și lit. b) Cod penal din 1969.
În baza art. 861 C.pen. din 1969 cu aplic. art. 16 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 86² C.pen. din 1969.
În baza art. 863 alin. 1 C.pen. din 1969 pe durata termenului de încercare inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:
- se va prezenta la Serviciul de Probațiune Bucuresti la datele fixate de consilierul de probațiune;
- va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- va comunica și justifica schimbarea locului de muncă;
- va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În baza art. 71 alin. 5 C.pen. din 1969 va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C.pen. din 1969 a căror nerespectare atrage revocarea suspendarii.
În baza art. 274 alin. 1 C.p.p. va obliga inculpatul la plata sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 5 C.pen. și art. 396 alin. 10 C.p.p. condamnă pe inculpatul B. E. V. (fiul lui M. și M., născut la data de 17.03.1979 în mun. Sibiu, CNP -_) domiciliat in sector 3, București, ., ., .>la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.
În baza art. 71 alin. 1 C.pen. din 1969 rap. la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa accesorie prevazuta de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si b C.pen. din 1969.
În baza art. 861 C.pen. din 1969 cu aplic. art. 16 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 suspendă sub supraveghere executarea pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 86² C.pen. din 1969.
În baza art. 863 alin. 1 C.pen. din 1969 pe durata termenului de încercare inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:
- se va prezenta la Serviciul de Probațiune Bucuresti la datele fixate de consilierul de probațiune;
- va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- va comunica și justifica schimbarea locului de muncă;
- va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În baza art. 71 alin. 5 C.pen. din 1969 suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C.pen. din 1969 a căror nerespectare atrage revocarea suspendarii.
În baza art. 274 alin. 1 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.05.2015.
PRESEDINTEGREFIER
Jud. P. A. A. E. D.
Red. P.A/ Dac. E.A /2 ex/19.06.2015
| ← Furt. Art.228 NCP. Sentința nr. 823/2015. Judecătoria SECTORUL... | Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... → |
|---|
