Art. 11 Actul constitutiv al societăţii

I. Capitalul social minim

1. Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale nu determină un capital minim decât pentru societăţile pe acţiuni şi pentru societatea cu răspundere limitată. Exigenţele legiuitorului faţă de aceasta din urmă sunt, însă, mult mai reduse; capitalul social al acesteia este de doar 200 lei şi se divide în părţi sociale egale, în valoare minimă unitară de 10 lei.

Fără îndoială, complexitatea redusă a proiectului societar reprezentat de această formă de societate justifică indulgenţa legii; acelaşi principiu al libertăţii contractuale domină constituirea societăţilor cu

Citește mai mult

răspundere limitată şi în Franţa şi în Anglia, unde legea lasă la alegerea asociaţilor determinarea mărimii capitalului. în schimb, alte legislaţii europene au cerinţe mult mai mari în privinţa capitalului minim al societăţii cu răspundere limitată (Italia - 10.000 euro, Germania - 25.000 euro).

Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale arată că părţile sociale trebuie să aibă o valoare egală, fiind inadmisibil ca doi asociaţi care deţin un număr egal de părţi sociale să reprezinte cote diferite de capital.

II. Părţile sociale şi reducerea capitalului social

2. Al doilea alineat al acestui articol relevă una dintre diferenţele fundamentale care separă regimul juridic al acţiunilor de cel al părţilor sociale; în timp ce acţiunile sunt titluri negociabile, veritabile titluri comerciale de valoare, care pot fi folosite şi ca instrumente de plată, pentru stingerea unei datorii, părţile sociale, care sunt doar fracţiuni ale capitalului social, nu pot fi reprezentate prin titluri de valoare negociabile. Cu alte cuvinte, în timp ce părţile sociale sunt veritabile părţi ale unui întreg (care este capitalul social), acţiunile sunt titluri negociabile care exprimă şi încorporează aceste fracţiuni.

Funcţia societară a părţilor sociale este aceea de a exprima cota de participare a asociaţilor la formarea capitalului social şi la distribuţia, între aceştia, a profitului şi a pierderii şi, în consecinţă, de a oferi asociaţilor o serie de drepturi participative, cum ar fi dreptul de a vota în adunarea generală a asociaţilor sau dreptul de a alege şi a fi ales în organele de conducere. Ele nu sunt însă instrumente negociabile şi, în consecinţă, regimul circulaţiei lor este restrictiv, fiind supus, ca regulă, unor aprobări ale asociaţilor şi putând fi realizat doar prin intermediul cesiunii de drept comun.

încălcarea interdicţiei de a emite titluri negociabile reprezentând părţi sociale constituie infracţiune care, potrivit dispoziţiilor art. 275 alin. (1) pct. 4 Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale atrage aplicarea unei pedepse cu închisoarea de la o lună la un an sau cu amendă, subiectul activ al infracţiunii fiind administratorul societăţii cu răspundere limitată.

3. Pe de altă parte, este de remarcat că legiuitorul nu reglementează posibilitatea reducerii capitalului societăţii comerciale cu răspundere limitată sub valoarea minimului legal, concomitent cu luarea unei hotărâri de mărire sau reîntregire a acestuia, cel puţin la valoarea minimă prevăzută de Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, posibilitate pe care o oferă numai societăţilor pe acţiuni. Este adevărat însă că art. 201 alin. (2) Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale arată că dispoziţiile privitoare la reducerea capitalului social al societăţii pe acţiuni se aplică şi societăţilor cu răspundere limitată; dacă interpretăm prevederile art. 10 alin. (2) Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale ca fiind privitoare (şi) la reducerea capitalului societăţii cu răspundere limitată, atunci înseamnă că şi societatea cu răspundere limitată va putea să îşi micşoreze capitalul sub valoarea minimului legal, concomitent cu luarea unei hotărâri de mărire sau reîntregire a acestuia.