Art. 124 Noul Cod Penal Internarea într-un centru educativ Regimul măsurilor educative privative de libertate
Comentarii |
|
Regimul măsurilor educative privative de libertate
Art. 124
Internarea într-un centru educativ
(1) Măsura educativă a internării într-un centru educativ constă în internarea minorului într-o instituţie specializată în recuperarea minorilor, unde va urma un program de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor sale, precum şi programe de reintegrare socială.
(2) Internarea se dispune pe o perioadă cuprinsă între unu şi 3 ani.
(3) Dacă în perioada internării minorul săvârşeşte o nouă infracţiune sau este judecat pentru o infracţiune concurentă săvârşită anterior, instanţa poate menţine măsura internării într-un centru educativ, prelungind durata acesteia, fără a depăşi maximul prevăzut de lege, sau o poate înlocui cu măsura internării într-un centru de detenţie.
(4) În cazul în care pe durata internării minorul a dovedit interes constant pentru însuşirea cunoştinţelor şcolare şi profesionale şi a făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale, după executarea a cel puţin jumătate din durata internării, instanţa poate dispune:
a) înlocuirea internării cu măsura educativă a asistării zilnice pe o perioadă egală cu durata internării neexecutate, dar nu mai mult de 6 luni, dacă persoana internată nu a împlinit vârsta de 18 ani;
b) liberarea din centrul educativ, dacă persoana internată a împlinit vârsta de 18 ani.
(5) Odată cu înlocuirea sau liberarea instanţa impune respectarea uneia sau mai multora dintre obligaţiile prevăzute în art. 121 până la împlinirea duratei măsurii internării.
(6) Dacă minorul nu respectă, cu rea-credinţă, condiţiile de executare a măsurii asistării zilnice sau obligaţiile impuse, instanţa revine asupra înlocuirii sau liberării şi dispune executarea restului rămas neexecutat din durata măsurii internării într-un centru educativ.
(7) În cazul săvârşirii, până la împlinirea duratei internării, a unei noi infracţiuni de către o persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi faţă de care s-a dispus înlocuirea măsurii internării într-un centru educativ cu măsura asistării zilnice, instanţa revine asupra înlocuirii şi dispune:
a) executarea restului rămas din durata măsurii internării iniţiale, cu posibilitatea prelungirii duratei acesteia până la maximul prevăzut de lege;
b) internarea într-un centru de detenţie.
← Art. 123 Noul Cod Penal Prelungirea sau înlocuirea măsurilor... | Art. 125 Noul Cod Penal Internarea într-un centru de detenţie... → |
---|
Citește mai mult
NCP.Internarea într-un centru educativ nu mai este dispusă pe o durată nedeterminată, ci pentru o perioadă cuprinsă între unu şi 3 ani. Din prevederile art. 134 NCP rezultă că măsura educativă poate fi dispusă pentru faptele săvârşite în timpul minorităţii, chiar dacă inculpatul a împlinit 18 ani la data pronunţării hotărârii. Totodată, executarea măsurii educative va continua şi după împlinirea vârstei de 18 ani, instanţa având posibilitatea ca, după majoratul minorului, să dispună continuarea executării măsurii într-un penitenciar, în condiţiile art. 126 NCP (persoana internată are un comportament prin care influenţează negativ sau împiedică procesul de recuperare şi reintegrare a celorlalte persoane internate).
Când minorul săvârşeşte în timpul minorităţii două sau mai multe fapte concurente, judecate împreună, pentru care instanţa consideră că este necesară aplicarea acestei măsuri educative, va dispune internarea într-un centru educativ pentru toate faptele săvârşite, conform art. 129 alin. (1) NCP. Atunci când în cadrul pluralităţii de infracţiuni se regăseşte şi o faptă săvârşită după împlinirea vârstei de 18 ani, instanţa va aplica regulile prevăzute de art. 129 alin. (2) NCP (v. observaţii art. 129).
Dacă în perioada internării minorul săvârşeşte, înainte de a împlini 18 ani, o nouă infracţiune sau este judecat pentru o infracţiune concurentă, instanţa poate menţine măsura şi să o prelungească până la durata maximă de 3 ani sau poate înlocui măsura cu internarea într-un centru de detenţie. Spre deosebire de art. 125 alin. (3) NCP, legiuitorul nu prevede că perioada executată se scade din durata măsurii educative.
Dacă minorul a executat jumătate din măsura educativă privativă de libertate şi sunt îndeplinite celelalte condiţii prevăzute de alin. (4), instanţa: (i) dacă minorul nu a împlinit 18 ani până la acel moment, are posibilitatea să înlocuiască măsura internării cu măsura neprivativă de libertate a asistării zilnice, pe o durată egală cu restul neexecutat, dar nu mai mult de 6 luni; (ii) dacă minorul a împlinit 18 ani până la acel moment, va putea dispune liberarea din centrul educativ. în ambele situaţii, instanţa poate impune una sau mai multe dintre obligaţiile prevăzute de art. 121, până la împlinirea duratei măsurii internării neexecutate.
Când minorul nu respectă executarea măsurii asistării zilnice sau a obligaţiilor impuse, instanţa revine asupra înlocuirii sau eliberării şi dispune executarea restului neexecutat.
Dacă minorul, înainte de împlinirea duratei internării, săvârşeşte o nouă infracţiune iar anterior s-a dispus înlocuirea cu măsura asistării zilnice, instanţa va dispune fie executarea restului rămas cu prelungirea duratei măsurii până la maximul de 3 ani, fie internarea într-un centru de detenţie [spre exemplu, minorului de 16 ani îi este aplicată măsura internării într-un centru educativ pe o durată de 3 ani. După executarea a 1 an şi 6 luni, instanţa înlocuieşte măsura internării cu măsura educativă a asistării zilnice - minorul are acum vârsta de 17 ani şi 6 luni, prin urmare este incident cazul prevăzut de art. 124 alin. (4) lit. a) - pe o perioadă de 6 luni - durata maximă conform art. 124 alin. (4) lit. a). Pe parcursul acestor 6 luni, înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, minorul săvârşeşte o nouă infracţiune, pentru care instanţa revine asupra înlocuirii şi va dispune executarea restului rămas neexecutat din măsura internării într-un centru educativ [1 an şi 6 luni]].
Când minorul săvârşeşte o pluralitate de infracţiuni, fie că este concurentă, fie că este săvârşită pe parcursul executării măsurii educative, dintre care cel puţin una este săvârşită după majorat, sunt aplicabile dispoziţiile art. 129 alin. (2) NCP [spre exemplu, atunci când minorului de 17 ani i-a fost aplicată măsura internării într-un centru educativ pe o perioadă de 2 ani. Dacă la împlinirea vârstei de 18 ani acesta săvârşeşte o nouă infracţiune, pentru care instanţa stabileşte pedeapsa închisorii de 2 ani, inculpatului i se va aplica pedeapsa închisorii de 2 ani, care va fi majorată obligatoriu cu cel puţin 3 luni [o pătrime din restul neexecutat de 1 an], conform art. 129 alin. (2) lit. b) NCP].
Potrivit art. 399 alin. (3) lit. d) NCPP, instanţa va pune de îndată în libertate inculpatul arestat preventiv atunci când pronunţă o măsură educativă.
Sustragerea de la executarea unei măsuri educative privative de libertate prin părăsirea fără drept a centrului educativ sau de detenţie ori prin neprezentarea după expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate constituie infracţiunea de neexecutare a sancţiunilor penale prevăzută de art. 288 alin. (2) NCP.
Aplicarea legii penale mai favorabile - art. 5 NCP. Cazuri de aplicare a legii penale mai favorabile:
(i) Dacă după comiterea infracţiunii şi până la pronunţarea hotărârii infractorul a împlinit vârsta de 18 ani, va fi, în principiu, mai favorabil NCP, care prevede posibilitatea aplicării în continuare numai a măsurilor educative, cu excluderea pedepselor;
(ii) Când infractorul este minor şi la momentul pronunţării hotărârii:
a. între măsurile educative neprivative de libertate din C. pen. 1969 şi internarea într-un centru educativ, legea veche va fi considerată mai favorabilă, întrucât nu implică privarea de libertate a minorului;
b. dacă instanţa consideră că potrivit legii vechi ar trebui aplicată o pedeapsă, fie închisoarea, fie amenda, însă cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei prevăzută de art. 81 sau sub supraveghere conform art. 861 C. pen. 1969, iar potrivit legii noi instanţa apreciază că este necesară internarea într-un centru educativ, art. 17 LPANCP instituie o prezumţie legală în sensul că legea veche va fi mai favorabilă;
c. referitor la comparaţia între măsura internării într-un centru de reeducare prevăzută de C. pen. 1969 şi cea a internării într-un centru educativ prevăzută de legea nouă, va fi mai favorabilă legea nouă, întrucât măsura se va dispune pe un termen fix. Totodată, instanţa nu are posibilitatea prelungirii măsurii decât în situaţia în care minorul săvârşeşte o nouă infracţiune.
Aplicarea art. 6 NCP - Potrivit art. 18 alin. (1) LPANCP, măsura educativă a libertăţii supravegheate pronunţate pentru o infracţiune judecată definitiv sub imperiul legii vechi va continua să se execute potrivit prevederilor C. pen. 1969. Prin urmare, măsura libertăţii supravegheate poate fi revocată numai pentru cazurile prevăzute de art. 103 alin. (6) C. pen. 1969. în ceea ce priveşte consecinţele revocării, instanţa va aplica dispoziţiile derogatorii prevăzute de art. 18 alin. (2) sau (3) LPANCP. Astfel, dacă măsura a fost revocată pentru sustragerea de la supraveghere sau purtări rele ale minorului, instanţa va dispune înlocuirea măsurii cu internarea într-un centru educativ pe o perioadă de un an.
Dacă însă minorul a săvârşit o infracţiune înainte de majorat, iar aceasta este judecată după intrarea în vigoare a NCP, instanţa va revoca măsura şi o va înlocui fie cu măsura internării într-un centru educativ, fie într-un centru de detenţie, în funcţie de gravitatea infracţiunii.
Când executarea pedepsei cu închisoarea aplicate pentru infracţiuni săvârşite în stare de minoritate a fost suspendată condiţionat, sub supraveghere sau sub control, conform art. 22 alin. (1) LPANCP, aceasta se va menţine şi după intrarea în vigoare a legii noi.
Când suspendarea condiţionată va fi revocată pentru neîndeplinirea cu rea-credinţă a obligaţiilor civile, sustragerea minorului de la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de art. 103 alin. (3) C. pen. 1969, neîndeplinirea măsurilor de supraveghere ori obligaţiilor prevăzute de art. 86* C. pen. 1969, pedeapsa închisorii va fi înlocuită cu măsura educativă a internării într-un centru educativ, pe o durată egală cu durata pedepsei, fără însă a depăşi maximul general al internării, respectiv 3 ani.
Dacă motivul revocării suspendării condiţionate a pedepsei închisorii este săvârşirea unei noi infracţiuni în termenul de încercare, art. 22 alin. (4) LPANCP distinge între două situaţii:
(i) când noua infracţiune a fost săvârşită în timpul minorităţii, instanţa va revoca suspendarea condiţionată, va înlocui pedeapsa închisorii cu măsura educativă a internării într-un centru educativ, pe o durată egală cu durata pedepsei, fără însă a depăşi maximul general al internării de 3 ani şi va stabili o măsură educativă pentru noua infracţiune. Minorul va executa măsura educativă cea mai grea;
(ii) când noua infracţiune a fost săvârşită după împlinirea majoratului, instanţa va revoca suspendarea condiţionată, va înlocui pedeapsa închisorii cu măsura educativă a internării într-un centru educativ, pe o durată egală cu durata pedepsei, fără însă a depăşi maximul general al internării de 3 ani, iar pentru noua infracţiune instanţa va stabili o pedeapsă. în funcţie de pedeapsa stabilită, instanţa va aplica prevederile art. 129 alin. (2) lit. b), c) sau d) NCP.
Dacă la data intrării în vigoare a NCP minorul execută măsura educativă a internării într-un centru de reeducare dispusă conform art. 104 C. pen. 1969, potrivit art. 19 alin. (1) LPANCP, instanţa va dispune înlocuirea măsurii cu cea a internării într-un centru educativ, conform art. 124 NCP. în ceea ce priveşte durata măsurii, având în vedere că, potrivit legii noi, aceasta va fi stabilită pentru un termen fix, art. 19 alin. (1) LPANCP dispune că durata va fi egală cu timpul rămas de la momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare pronunţate conform legii vechi şi până la majoratul celui în cauză, dar nu mai mult de 3 ani.
Dacă în perioada executării acestei pedepse minorul săvârşeşte o nouă infracţiune sau este judecat pentru o infracţiune concurentă săvârşită anterior, instanţa poate să prelungească durata măsurii internării într-un centru educativ fără să
Citește mai mult
depăşească maximul prevăzut de lege sau o poate înlocui cu măsura educativă privativă de libertate mai aspră, şi anume cu internarea într-un centru de detenţie.Dacă pe durata internării persoana internată a prezentat interes constant pentru perfecţionarea şcolară şi profesională şi dacă a făcut progrese clare în vederea reintegrării sociale, după executarea a cel puţin jumătate din durata măsurii educative, instanţa poate să dispună înlocuirea cu măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice, pentru o durată egală cu durata neexecutată din măsura internării într-un centru educativ, dar nu mai mult de 6 luni; însă, în cazul în care persoana internată se găseşte în situaţia de mai sus şi a împlinit 18 ani, instanţa poate dispune liberarea din centrul educativ. în aceste două situaţii de înlocuire sau de liberare, instanţa dispune respectarea unora sau mai multora dintre obligaţiile menţionate la art. 121, până la împlinirea duratei internării. în cazul în care persoana nu respectă cu rea-credinţă aceste obligaţii sau condiţiile de executare a măsurii educative a asistării zilnice, instanţa revine asupra înlocuirii sau liberării şi dispune executarea restului neexecutat din durata internării într-un centru educativ. în situaţia în care minorul faţă de care s-a dispus înlocuirea internării într-un centru educativ cu măsura asistării zilnice, până la împlinirea duratei internării, săvârşeşte o nouă infracţiune, instanţa va reveni asupra înlocuirii şi va dispune fie executarea restului rămas din măsura internării iniţiale, cu posibilitatea prelungirii acestei măsuri până la maximul prevăzut de lege, fie internarea într-un centru de detenţie.
Art. 124 NCP oferă judecătorului multiple posibilităţi de individualizare a acestei măsuri educative privative de libertate, dar şi mijloace eficiente de supraveghere a minorului în situaţiile în care se dispune înlocuirea cu o măsură educativă neprivativă de libertate.
Legea penală mai favorabilă. în comparaţie cu măsura internării într-un centru de reeducare prevăzută de art. 104 CP 1969, măsura internării într-un centru educativ este mai blândă, pentru că se ia pe o durată determinată, între 1 şi 3 ani, în timp ce internarea într-un centru de reeducare se lua pe timp nedeterminat, ce putea dura până la împlinirea vârstei de 18 ani, conform art. 106 CP 1969. Prin urmare, legea penală mai favorabilă este legea nouă.
în schimb, în comparaţie cu o pedeapsă cu suspendarea executării prevăzută de Codul penal din 1969, în aplicarea dispoziţiilor referitoare la legea penală mai favorabilă intervenită în cursul procesului, măsura internării într-un centru educativ este considerată mai aspră, conform dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 187/2012. Prin urmare, într-o astfel de situaţie, chiar dacă legea veche prevede o pedeapsă, iar legea nouă o măsură educativă, legea penală mai favorabilă este legea veche.
De asemenea, ca dispoziţii tranzitorii, Legea nr. 187/2012 prevede că, dacă măsura educativă a libertăţii supravegheate pronunţată în baza Codului penal din 1969 se revocă după intrarea în vigoare a noului Cod penal din altă cauză decât comiterea unei infracţiuni, libertatea supravegheată se înlocuieşte cu internarea într-un centru educativ pe o perioadă de un an, iar în cazul revocării libertăţii supravegheate datorită săvârşirii unei noi infracţiuni, instanţa va dispune, ţinând seama de gravitatea infracţiunii comise, o măsură educativă privativă de libertate prevăzută de noul Cod penal (art. 18).
Potrivit art. 19 din Legea nr. 187/2012, măsura educativă a internării într-un centru de reeducare dispusă în baza Codului penal din 1969 se înlocuieşte cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o durată egală cu timpul rămas din momentul rămânerii definitivă a hotărârii prin care s-a luat măsura internării în centrul de reeducare şi până la majoratul celui în cauză, dar nu mai mult de 3 ani, iar perioada executată din măsura educativă a internării în centrul de reeducare, precum şi durata reţinerii şi arestării preventive se consideră ca parte executată din durata măsurii educative a internării în centrul educativ. în cazul în care, potrivit Codului penal din 1969, s-a dispus prelungirea duratei măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, măsura se va executa într-un centru educativ.
în fine, conform art. 22 din aceeaşi lege, măsura suspendării executării pedepselor aplicate în baza Codului penal din 1969 pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii se menţine şi după intrarea în vigoare a noului Cod penal, iar în cazul în care suspendarea executării unei pedepse cu închisoarea se revocă din alte cauze decât comiterea unei noi infracţiuni, pedeapsa închisorii se înlocuieşte cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă egală cu durata pedepsei suspendate, dar nu mai mult de 3 ani. Dacă în termenul de încercare al suspendării executării unei pedepse pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii condamnatul a săvârşit din nou o infracţiune, instanţa revocă suspendarea şi înlocuieşte pedeapsa potrivit celor anterior arătate, după care, dacă noua infracţiune a fost comisă în timpul minorităţii, se stabileşte şi pentru aceasta o măsură educativă, iar apoi se aplică măsura educativă cea mai grea, iar dacă noua infracţiune a fost comisă după majorat, se aplică o sancţiune rezultantă stabilită potrivit art. 129 alin. (2) NCP.
Art. 18. (1) Măsura educativă a libertăţii supravegheate pronunţată în baza Codului penal din 1969 se execută potrivit dispoziţiilor acestuia.
(2) Dacă măsura prevăzută la alin. (1) se revocă după intrarea în vigoare a Codului penal din altă cauză decât comiterea unei infracţiuni, libertatea supravegheată se înlocuieşte cu internarea într-un centru educativ pe o perioadă de un an. (3) în cazul revocării libertăţii supravegheate datorită săvârşirii unei noi infracţiuni, instanţa va dispune, ţinând seama de
Citește mai mult
gravitatea infracţiunii comise, o măsură educativă privativă de libertate prevăzută de Codul penal.Art. 19. (1) Măsura educativă a internării într-un centru de reeducare dispusă în baza Codului penal din 1969 se înlocuieşte cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o durată egală cu timpul rămas din momentul rămânerii definitivă a hotărârii prin care s-a luat măsura internării în centrul de reeducare şi până la majoratul celui în cauză, dar nu mai mult de 3 ani. (2) Perioada executată din măsura educativă a internării în centrul de reeducare, precum şi durata reţinerii şi arestării preventive se consideră ca parte executată din durata măsurii educative a internării în centrul educativ. (3) în cazul în care, potrivit Codului penal din 1969, s-a dispus prelungirea duratei măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, măsura se va executa într-un centru educativ.
Art. 22. (1) Măsura suspendării executării pedepselor aplicate în baza Codului penal din 1969 pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii se menţine şi după intrarea în vigoare a Codului penal. (2) în cazul în care suspendarea executării unei pedepse cu închisoarea prevăzute la alin. (1) se revocă din alte cauze decât comiterea unei noi infracţiuni, pedeapsa închisorii se înlocuieşte cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă egală cu durata pedepsei suspendate, dar nu mai mult de 3 ani. (3) în situaţia prevăzută la alin. (2), pedeapsa amenzii a cărei executare a fost suspendată se înlocuieşte cu măsura educativă a consemnării la sfârşit de săptămână pe o durată de 6 săptămâni. (4) Dacă în termenul de încercare al suspendării executării unei pedepse pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii condamnatul a săvârşit din nou o infracţiune, instanţa revocă suspendarea şi înlocuieşte pedeapsa potrivit alin. (2) sau (3), după care: a) dacă noua infracţiune a fost comisă în timpul minorităţii, se stabileşte şi pentru aceasta o măsură educativă, iar apoi se aplică măsura educativă cea mai grea; b) dacă noua infracţiune a fost comisă după majorat, se aplică o sancţiune rezultantă stabilită potrivit art. 129 alin. (2) din Codul penal.
Corespondența cu vechiul Cod Penal (1969):
► art. 104: „Internarea într-un centru de reeducare. (1) Măsura educativă a internării într-un centru de reeducare se ia în scopul reeducării minorului, căruia i se asigură posibilitatea de a dobândi învăţătura necesară şi o pregătire profesională potrivit cu aptitudinile sale. (2) Măsura internării se ia faţă de minorul în privinţa căruia celelalte măsuri educative sunt neîndestulătoare”;
► art. 106: „Durata măsurilor. (1) Măsurile prevăzute în art. 104 (...) se iau pe timp nedeterminat, însă nu pot dura decât până la împlinirea vârstei de 18 ani (...). (2) La data când minorul devine major, instanţa poate dispune prelungirea internării pe o durată de cel mult 2 ani, dacă aceasta este necesară pentru realizarea scopului internării”;
► art. 107: „Liberarea minorului înainte de a deveni major. Dacă a trecut cel puţin un an de la data internării în centrul de reeducare şi minorul a dat dovezi temeinice de îndreptare, de sârguinţă la învăţătură şi la însuşirea pregătirii profesionale, se poate dispune liberarea acestuia înainte de a deveni major”;
► art. 108: „Revocarea liberării sau internării minorului. (1) Dacă în perioada liberării acordate potrivit articolului precedent, minorul are o purtare necorespunzătoare, se poate dispune revocarea liberării. (2) Dacă în perioada internării într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ ori a liberării înainte de a deveni major, minorul săvârşeşte din nou o infracţiune pentru care se apreciază că este cazul să i se aplice pedeapsa închisorii, instanţa revocă internarea. în cazul când nu este necesară o pedeapsă, se menţine măsura internării şi se revocă liberarea”.