Art. 139 Noul Cod Penal Dizolvarea persoanei juridice Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

Art. 139

Dizolvarea persoanei juridice

(1) Pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice se aplică atunci când:

a) persoana juridică a fost constituită în scopul săvârşirii de infracţiuni;

b) obiectul său de activitate a fost deturnat în scopul comiterii de infracţiuni, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea mai mare de 3 ani.

(2) În caz de neexecutare, cu rea-credinţă, a uneia dintre pedepsele complementare prevăzute în art. 136 alin. (3) lit. b)-e), instanţa dispune dizolvarea persoanei juridice.

(3) Abrogat.

Legea 187/2012 - pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal din 24 octombrie 2012, Monitorul Oficial 757/2012;

Comentarii despre Art. 139 Noul Cod Penal Dizolvarea persoanei juridice Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

Avocat Roman Laur Dan 26.03.2017

NCP aduce o modificare în privinţa dizolvării persoanei juridice al cărei obiect de activitate a fost deturnat în scopul comiterii de infracţiuni. Astfel, spre deosebire de C. pen. 1969, simpla deturnare a obiectului de activitate nu mai este suficientă pentru aplicarea dizolvării, NCP adăugând o nouă condiţie, respectiv pedeapsa prevăzută de lege trebuie să fie închisoarea mai mare de 3 ani. Prin urmare, pedeapsa complementară a dizolvării nu poate fi aplicată persoanei juridice al cărei obiect de activitate a fost deturnat în scopul comiterii de infracţiuni dacă pedeapsa prevăzută de lege

Citește mai mult

pentru persoana fizică este amenda penală sau închisoarea de 3 ani sau mai mică.

In schimb, când persoana juridică a fost constituită în scopul săvârşirii de infracţiuni, pedeapsa complementară a dizolvării poate fi aplicată fără a fi necesară îndeplinirea unei condiţii legate de cuantumul pedepsei.

Răspunde

Av. Diana Ionescu 12.07.2016

Dizolvarea persoanei juridice este cea mai drastică dintre pedepsele complementare ce pot fi dispuse faţă de o persoană juridică, prin aplicarea ei aceasta încetând să mai existe. Legea prevede expres cazurile când se aplică dizolvarea ca pedeapsă complementară. în primul rând, ea se dispune atunci când persoana juridică a fost constituită în scopul săvârşirii de infracţiuni. într-o astfel de situaţie, nu trebuie confundat scopul formal, declarat, care de regulă este legal, cu finalitatea reală a înfiinţării persoanei juridice 4'. în al doilea rând, instanţa poate dispune dizolvarea persoanei

Citește mai mult

dacă obiectul său de activitate a fost deturnat în scopul comiterii de infracţiuni. într-o asemenea situaţie, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită trebuie să fie închisoarea mai mare de 3 ani. Spre deosebire de primul caz prezentat mai sus, de această dată persoana juridică a fost constituită într-un scop licit, însă ulterior acesta a fost deturnat spre activităţi ilicite. Din faptul că textul de lege face referire, în ambele situaţii, la scopul săvârşirii de infracţiuni putem deduce că în aceste cazuri de dizolvare este vorba de infracţiuni intenţionate.

în fine, se mai aplică această pedeapsă atunci când persoana juridică, cu rea-credinţă, nu respectă una sau mai multe dintre celelalte pedepse complementare, cu excepţia afişării sau publicării hotărârii de condamnare. Astfel, dizolvarea, cea mai aspră pedeapsă complementară, nu se aplică direct, ci într-o manieră subsidiară, în măsura în care persoana juridică nu respectă cu rea-credinţă una dintre celelalte pedepse complementare mai blânde. în acest caz, ea poate fi aplicată indiferent dacă infracţiunea săvârşită a fost din culpă sau intenţionată.

Legea penală mai favorabilă. în comparaţie cu art. 712CP 1969, legea nouă introduce o condiţie suplimentară pentru aplicarea acestei măsuri în cazul persoanelor juridice al căror obiect de activitate a fost deturnat în scopul comiterii de infracţiuni, şi anume ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită să fie închisoarea mai mare de 3 ani. Prin urmare, legea penală mai favorabilă este legea nouă.

Răspunde

defara 3.02.2014

Corespondența cu vechiul Cod Penal (1969): art. 71^2: „Conţinutul pedepsei complementare a dizolvării persoanei juridice. (1) Pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice se aplică atunci când persoana juridică a fost constituită în scopul săvârşirii de infracţiuni sau când obiectul său de activitate a fost deturnat în acest scop. (2) In caz de neexecutare, cu rea-credinţă, a uneia dintre pedepsele complementare prevăzute în art. 53^1 alin. (3) lit. b)-d), instanţa dispune dizolvarea persoanei juridice. (3) Pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice are ca efect

Citește mai mult

deschiderea procedurii de lichidare, potrivit legii, iar o copie după dispozitivul hotărârii definitive de condamnare prin care s-a aplicat această pedeapsă va fi comunicată, de îndată, instanţei civile competente, care va proceda la desemnarea lichidatorului”.

Răspunde