Art. 146 Noul Cod Penal Recidiva în cazul persoanei juridice Dispoziţii comune
| Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Dispoziţii comune
Dispoziţii comune
Art. 146
Recidiva în cazul persoanei juridice
(1) Există recidivă pentru persoana juridică atunci când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare şi până la reabilitare, persoana juridică săvârşeşte din nou o infracţiune, cu intenţie sau cu intenţie depăşită.
(2) În caz de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracţiune se majorează cu jumătate, fără a depăşi maximul general al pedepsei amenzii.
(3) Dacă amenda anterioară nu a fost executată, în tot sau în parte, amenda stabilită pentru noua infracţiune, potrivit alin. (2), se adaugă la pedeapsa anterioară sau la restul rămas neexecutat din aceasta.
(4) Dispoziţiile art. 42 se aplică în mod corespunzător.
| ← Art. 145 Noul Cod Penal Afişarea sau publicarea hotărârii de... | Art. 147 Noul Cod Penal Atenuarea şi agravarea răspunderii... → |
|---|
Astfel, pentru existenţa stării de recidivă trebuie să existe o faptă săvârşită cu intenţie sau cu intenţie depăşită (TI), iar după ce persoana juridică este condamnată definitiv pentru acea faptă şi până la împlinirea termenului reabilitării, aceeaşi persoană juridică mai
Citește mai mult
săvârşeşte o infracţiune cu intenţie sau cu intenţie depăşită (T2). Observăm că, spre deosebire de recidiva în cazul persoanei fizice, legiuitorul nu condiţionează existenţa lui TI de un anumit cuantum al pedepsei aplicate.în ceea ce priveşte recidiva postcondamnatorie, T2 este săvârşită după ce hotărârea penală pentru TI a rămas definitivă, dar înainte ca amenda penală aplicată pentru TI să fie executată sau considerată ca executată. În acest caz, instanţa va stabili amenda penală pentru T2 între limitele speciale ale pedepsei prevăzute pentru noua infracţiune, majorate cu jumătate, iar pedeapsa astfel stabilită se adaugă la pedeapsa anterioară sau la restul rămas neexecutat din aceasta. Majorarea cu jumătate va fi efectuată asupra limitelor speciale ale zilei-amendă prevăzute de art. 137 alin. (4) NCP.
Regimul recidivei postexecutorii este prevăzut de alin. (2), T2 fiind săvârşit după ce amenda penală aplicată pentru TI a fost executată sau considerată ca executată, dar până la împlinirea termenului reabilitării. În acest caz, instanţa va aplica o pedeapsă pentru infracţiunea respectivă între limitele speciale prevăzute de lege pentru acea infracţiune, majorate cu jumătate. Majorarea cu jumătate va fi efectuată asupra limitelor speciale ale zilei-amendă prevăzute de art. 137 alin. (4) NCP.
Când o infracţiune este săvârşită de o persoană juridică în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracţiune se majorează cu jumătate, fără a putea depăşi
Citește mai mult
maximul general al pedepsei amenzii, prevăzut în art. 137 NCP. în cazul în care amenda stabilită pentru prima infracţiune nu a fost achitată în tot sau în parte, amenda stabilită pentru noua infracţiune, în conformitate cu regula de mai sus, se adaugă la pedeapsa anterioară sau la restul rămas neexecutat din aceasta.Legea penala mai favorabilă. Există două deosebiri importante între art. 146 NCP și norma corespunzătoare din legea veche, şi anume art. 402 CP 1969. în primul rând, s-a schimbat modul de stabilire a pedepsei. Conform legii vechi, în cazul recidivei postcondamnatorii, amenda aplicată pentru infracţiunea anterioară şi cea aplicată pentru infracţiunea ulterioară se contopeau, aplicându-se amenda cea mai mare, care putea fi sporită până la maximul ei special, iar dacă acel maxim nu era îndestulător, se putea aplica un spor de până la jumătate din acel maxim. în cazul recidivei postexecutorii, se aplica pedeapsa amenzii până la maximul special, la care se putea adăuga un spor de până la două treimi din acel maxim. în schimb, textul de lege analizat nu mai prevede modalităţi diferite de stabilire a pedepsei pentru recidiva postcondamnatorie şi pentru cea postexecutorie. în ambele cazuri, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracţiune se majorează cu jumătate, fără a se putea depăşi maximul general al pedepsei amenzii, urmând să se ţină cont de tipul de recidivă la individualizarea pedepsei. Se observă că, în comparaţie cu legea veche, care prevedea, în caz de recidivă, doar majorarea maximului special al pedepsei cu jumătate, respectiv cu două treimi, în funcţie de tipul de recidivă, legea nouă majorează atât minimul special, cât şi maximul special cu jumătate, indiferent de tipul de recidivă. în aceste condiţii, raportat la modalitatea de stabilire a pedepsei, legea penală mai favorabilă nu se poate stabili in abstracto, ci numai în funcţie de împrejurările concrete ale cauzei. Spre exemplu, dacă instanţa se orientează spre aplicarea unei pedepse către minimul special, legea penală mai favorabilă va fi legea veche, deoarece nu prevede şi majorarea acestui minim. Dacă, în schimb, pedeapsa va fi orientată spre maximul special, în cazul recidivei postcondamnatorii, cele două legi ar fi similare ca gravitate, dar în cazul recidivei postexecutorii poate fi considerată mai favorabilă legea nouă.
în al doilea rând, legea nouă lărgeşte domeniul infracţiunilor care pot constitui al doilea termen al recidivei, incluzând aici nu numai infracţiunile intenţionate, ca în art. 40^ CP 1969, ci şi infracţiunile săvârşite cu intenţie depăşită. Din acest motiv, se poate afirma că legea mai favorabilă ar fi legea veche.
Citește mai mult
prevăzute în alin. (1) lit. a), amenda stabilită pentru infracţiunea săvârşită ulterior şi amenda aplicată pentru infracţiunea anterioară se contopesc, potrivit art. 401 alin. (1) şi (3). Sporul prevăzut în art. 40^1 alin. (1) se poate mări până la jumătate. (3) Dacă amenda anterioară a fost executată în parte, contopirea se face între amenda ce a mai rămas de executat şi amenda aplicată pentru infracţiunea săvârşită ulterior. (4) în cazul recidivei prevăzute în alin. (1) lit. b), se aplică pedeapsa amenzii până la maximul special prevăzut în art. 71^1 alin. (2) sau (3), iar dacă acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la două treimi din acel maxim. (5) Dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi mai înainte ca amenda să fi fost executată sau considerată ca executată, se descoperă că persoana juridică condamnată se află în stare de recidivă, instanţa aplică dispoziţiile din alin. (2), în cazul recidivei prevăzute în alin. (1) lit. a), şi dispoziţiile din alin. (4), în cazul recidivei prevăzute în alin. (1) lit. b)”.