CSJ. Decizia nr. 1087/2003. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1087/2003
Dosar nr. 5398/2002
Şedinţa publică din 4 martie 2003
Asupra recursului în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 150 din 15 iunie 2001, Judecătoria Tg. Secuiesc, în baza art. 208 alin. (1) raportat la art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen., art. 37 lit. a) şi art. 39 C. pen., a condamnat pe inculpatul G.G. la 3 ani închisoare.
În baza art. 36 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele de 9 luni închisoare, de 3 ani şi 6 luni închisoare aplicate inculpatului prin sentinţa penală nr. 10 din 18 ianuarie 2001, respectiv nr. 106 din 24 aprilie 2001 a Judecătoriei Tg. Secuiesc, rămase definitive, cu pedeapsa aplicată în cauză şi a dispus executarea pedepsei rezultante de 3 ani şi 6 luni închisoare.
A dedus timpul executat în detenţie de la 17 mai 2001 până la data pronunţării sentinţei, menţinând în continuare starea de arest a inculpatului.
A aplicat art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A revocat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 140 din 9 mai 2001 a Judecătoriei Tg. Secuiesc şi a dispus emiterea unui nou mandat de executare.
A constatat că prejudiciul cauzat părţii vătămate S.C. T.I. S.R.L. Breţcu, reprezentat prin P.A., în calitate de administrator, în valoare de 582.000 lei, a fost recuperat în cursul urmăririi penale.
A obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut, în fapt, că în noaptea de 2 februarie 2001, inculpatul, împreună cu alţi făptuitori, a sustras de pe câmp 100 kg paie şi, ulterior, prin escaladare, au pătruns în curtea S.C. T.I. S.R.L., parte vătămată, de unde au sustras făină concentrat (97 kg).
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în anulare Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, criticând-o sub două aspecte:
1) faptei inculpatului G.G. i s-a dat o greşită încadrare juridică prin reţinerea stării de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen.
2) Contopirea pedepselor pentru infracţiuni concurente este contrară legii.
Curtea, verificând actele dosarului, constată următoarele:
În cauză, la data pronunţării sentinţei recurate, instanţa de judecată a procedat corect reţinând starea de recidivă postcondamnatorie faţă de pedeapsa de 9 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 10 din 18 ianuarie 2001 a Judecătoriei Tg. Secuiesc, definitivă prin neapelare la 29 ianuarie 2001, întrucât infracţiunea ce a format obiectul cauzei a fost comisă în data de 2 februarie 2001.
Faţă de această situaţie, în mod corect s-a procedat la încadrarea juridică a faptei inculpatului întrucât, potrivit prevederilor art. 37 lit. a) C. pen., există recidivă când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat săvârşeşte din nou o infracţiune cu intenţie, înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării acesteia sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua infracţiune este închisoarea mai mare de un an.
Cum, însă, ulterior, prin Decizia penală nr. 1678 din 28 martie 2002 a fost admis recursul în anulare, casându-se sentinţa penală nr. 10 din 18 ianuarie 2001 a Judecătoriei Tg. Secuiesc, schimbând încadrarea juridică a faptei din infracţiunea prevăzută de art. 181 în infracţiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 şi art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. şi a trimis cauza la procuror pentru efectuarea urmăririi penale, în cauză nu mai există primul termen al recidivei postcondamnatorii prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., în condiţiile în care respectiva sentinţă a fost desfiinţată printr-o cale extraordinară de atac.
Cu privire la al doilea motiv de recurs în anulare formulat, se constată, de asemenea, că, în condiţiile în care sentinţa penală nr. 10 din 18 ianuarie 2001 a fost desfiinţată, nu mai există condamnarea de 9 luni închisoare pentru fapta din 25 ianuarie 2000, aşa încât nu se mai pot aplica dispoziţiile referitoare la concursul de infracţiuni faţă de această faptă.
Urmează a anula mandatul de executare emis în baza sentinţei penale atacate şi a dispune emiterea unui nou mandat.
În conformitate cu art. 4141 cu referire la art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., recursul în anulare va fi admis în sensul celor reţinute.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva sentinţei penale nr. 150 din 15 iunie 2001 a Judecătoriei Tg. Secuiesc, privind pe intimatul inculpat G.G.
Casează sentinţa penală nr. 150 din 15 iunie 2001 a Judecătoriei Tg. Secuiesc cu privire la reţinerea greşită a stării de recidivă şi a contopirii pedepselor conform art. 36 C. pen.
Înlătură aplicarea prevederilor art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), la infracţiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. a), g), i), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi menţine pedeapsa aplicată de 3 ani închisoare.
Înlătură contopirea pedepselor dispusă conform art. 36 C. pen., cu pedepsele de 9 luni închisoare şi 3 ani şi 6 luni închisoare aplicate prin sentinţele penale nr. 10/2001 şi 106/2001 ale Judecătoriei Tg. Secuiesc.
Anulează mandatul de executare emis în baza sentinţei penale atacate şi dispune emiterea unui nou mandat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 300.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 4 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1086/2003. Penal. Art.181 alin.1, 192 alin.1... | CSJ. Decizia nr. 1088/2003. Penal. Art.208, 209 c.pen. Recurs... → |
|---|
