CSJ. Decizia nr. 1153/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1153/2003
Dosar nr. 2661/2002
Şedinţa publică din 6 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 82 din 22 aprilie 2002, Tribunalul Caraş Severin a condamnat-o pe inculpata F.V. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 257 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) din acelaşi cod, în condiţiile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 257 alin. (2) C. pen., s-a dispus confiscarea sumei de 7.500 mărci germane şi 700 dolari S.U.A. sau contravaloarea acestor sume primite de la părţile vătămate, precum şi confiscarea de la partea vătămată S.N.D. a sumei de 500 mărci germane, iar de la partea vătămată S.V. a sumei de 1300 mărci germane, sume restituite de inculpată, ori a echivalentului în lei a acestor sume.
În temeiul dispoziţiilor art. 191 alin. (1) C. pen., a obligat-o pe inculpată să plătească suma de 2.000.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut în esenţă că, în perioada martie 1999 – decembrie 2000, inculpata a pretins şi primit de la şase persoane suma de 9.300 mărci germane şi respectiv 700 dolari S.U.A., lăsând să se înţeleagă faptul că, are influenţă pe lângă un funcţionar din cadrul serviciului locativ al Primăriei Reşiţa, în vederea repartiţiei unor locuinţa, infracţiunea fiind comisă în condiţiile art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Situaţia de fapt astfel reţinută a fost dovedită cu probatoriul administrat la dosarul cauzei, respectiv înscrisuri, declaraţii de martori, toate coroborate cu interogatoriile inculpatei prin care a recunoscut infracţiunea săvârşită în modalitatea în care a fost descrisă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpata care fără să îl motiveze, deşi a fost legal citată, nu s-a prezentat în instanţă pentru susţinerea acestuia.
Prin Decizia penală nr. 234/A din 3 iunie 2002, Curtea de Apel Timişoara a respins ca nefondat apelul declarat, apreciind că hotărârea pronunţată în cauză este legală şi temeinică.
Împotriva acestei decizii, ca şi a hotărârii primei instanţe, în termen legal a declarat recurs inculpata, care prin apărătorul său, a criticat hotărârile atacate pentru motivul de casare cuprins la pct. 14 al art. 3859 C. proc. pen., solicitând în esenţă reducerea pedepsei.
Recursul declarat este nefondat.
Examinând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivului de casare invocat, Curtea Supremă de Justiţie constată că, instanţele au aplicat inculpatei o pedeapsă corect individualizată în raport de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), având în vedere, atât elementele ce circumstanţiază favorabil persoana inculpatei respectiv, lipsa antecedentelor penale şi atitudinea procesuală sinceră, atunci când au stabilit o pedeapsă orientată către minimul special prevăzut de lege, dar totodată, au ţinut cont şi de pericolul social concret al faptei săvârşite şi urmările produse, atunci când au aplicat-o în cuantumul arătat, aşa încât, nu se identifică temeiuri noi care să conducă la o nouă reindividualizare, în sensul reducerii acesteia, situaţie în care recursul va fi respins, ca atare.
În concluzie, întrucât motivul de recurs este nefondat, iar din analiza actelor dosarului nu se constată existenţa unor cazuri de casare din cele prevăzute de dispoziţiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, secţia penală, a Curţii Supreme de Justiţie, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat, recursul declarat de inculpată, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata F.V. împotriva deciziei penale nr. 234/A din 3 iunie 2002 a Curţii de Apel Timişoara.
Obligă pe recurentă la plata sumei de 1.100.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1152/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 1154/2003. Penal. Art.312 c.pen. Recurs → |
|---|
