CSJ. Decizia nr. 1207/2003. Penal. Art.174, 176 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1207/2003
Dosar nr. 5328/2002
Şedinţa publică din 11 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Giurgiu prin sentinţa penală nr. 130 din 15 iulie 2002, a condamnat pe inculpatul B.C. la 21 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, prevăzută şi pedepsită de art. 174 şi art. 176 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) din acelaşi cod.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a computat din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 28 mai 2001, la zi.
A făcut aplicarea art. 71, raportat la art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) şi a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 61 C. pen., a revocat restul rămas neexecutat de 335 zile din pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 832 din 2 august 1999, a Judecătoriei Giurgiu, rest pe care l-a contopit cu pedeapsa aplicată în cauză.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a achitat pe acelaşi inculpat pentru comiterea infracţiunii de profanare de cadavre, prevăzută de art. 319 C. pen.
În baza art. 14 C. proc. pen., raportat la art. 998 C. civ., a admis în parte acţiunea civilă formulată de mama victimei D.D. şi l-a obligat pe inculpat să-i plătească suma de 25.000.000 lei despăgubiri civile din care, 10.000.000 lei reprezintă cheltuieli de înmormântare şi 15.000.000 lei, reprezintă daune morale.
În baza art. 191 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat să plătească 11.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 300.000 lei, onorariu avocat oficiu, avansată din fondurile special destinate.
Hotărând astfel, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Prin rechizitoriul nr. 334/ P din 21 noiembrie 2001, Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu a trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe inculpatul B.C. pentru săvârşirea infracţiunilor de omor deosebit de grav şi profanare de morminte (cadavre), fapte prevăzute de art. 174 şi art. 176 lit. a) C. pen. şi art. 319 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) şi a art. 37 lit. a) din acelaşi cod.
La data de 15 mai 2001, orele 13,30, în urma unei sesizări, organele de poliţie au descoperit sub platforma unei macarale amplasată în imediata apropiere a Casei Tineretului din Giurgiu (aflată în construcţie de peste 10 ani), o pungă din material plastic cu inscripţia LOTUS în care se aflau două membre superioare umane, detaşate de trunchi.
Degetele celor două mâini au fost amprentate şi, în urma expertizei dactiloscopice s-a stabilit că ele aparţineau numitului P.M. zis B.
A doua zi, în jurul orelor 5,45 la groapa de gunoi din spatele Bisericii SMÂRDA din Giurgiu, a fost găsit un trunchi de corp uman, ce avea amputate membrele superioare şi inferioare, cât şi capul.
În acelaşi loc au fost descoperite două membre inferioare de corp uman aflate într-un sac de rafie legat cu o fâşie de material textil de culoare lila.
În urma autopsiei şi reasamblării celor cinci segmente de cadavru descoperite la 15 şi 16 mai 2001, s-a constatat că aparţin aceleiaşi persoane P.M. identificat criminalistic prin expertiza dactiloscopică.
În urma investigaţiilor s-a stabilit că victima P.M., eliberat de curând din penitenciar a dormit câteva nopţi în casa inculpatului B.C., situată în Giurgiu.
La data de 23 mai 2001, inculpatul (aflat în cercul suspecţilor) a solicitat să discute cu primul procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, afirmând că poate oferi date despre caz.
În aceeaşi zi, în jurul orelor 15,00 inculpatul s-a prezentat la parchet susţinând că a auzit într-o cârciumă (barul R.) al cărui patron a fost B.Şt. (în prezent decedat) că P.M. a fost omorât de trei persoane, dintre care o femeie blondă ce locuieşte pe str. Griviţei sau Horia, peste care P.M. ar fi pătruns fără drept.
Inculpatul a susţinut că trupul victimei a fost dezmembrat, deoarece capul era „zdrobit", iar un ţigan cu numele B. i-a transportat capul şi mâinile, pe rând.
Inculpatul a mai precizat că poate indica lucrătorilor de poliţie locul unde a fost abandonat capul victimei.
Pentru informaţii a solicitat suma de 2.000.000 lei, în avans, şi diferenţa până la 10.000.000 lei la finalizarea cercetărilor.
În aceeaşi zi, inculpatul a indicat echipei operative traseul de urmat: de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu spre Căminul de Ucenici de pe str. Bucureşti, apoi cca 400 m pe B-dul C.F.R, indicând apoi fundaţia unei clădiri (bloc) aflat în construcţie situată vis-a-vis de locuinţa aparţinând familiei N.D.
În subsolul indicat de inculpat, într-o pungă de plastic de culoare galbenă, care avea în interior o altă pungă, de culoare violet a fost găsit capul victimei.
La data de 24 mai 2001, inculpatul B.C. şi numiţii T.T., L.G., F.A., G.F. şi U.G., aflaţi în cercul suspecţilor, au fost testaţi cu tehnica de tip „poligraf" pentru detecţia psihologică a comportamentului simulat.
Rapoartele de constatare tehnico–ştiinţifică întocmite cu această ocazie, au concluzionat că răspunsurile inculpatului B.C. la întrebările critice (relevante) ale cauzei au provocat în traseele diagramelor obţinute modificări semnificative ale stresului emoţional, care constituie indicii ale comportamentului simulat. Întrebările relevante au fost: Tu l-ai omorât pe P.M.? – Tu l-ai tăiat în bucăţi pe P.M.? – Tu ai împrăştiat bucăţile din cadavrul lui P.M.?
Răspunsurile numiţilor T.T., L.G., F.A., G.F. şi U.G. nu au provocat în traseele biodiagramelor modificări semnificative ale stresului emoţional, indicând deci un comportament sincer, nedisimulat.
Atitudinea de negare de către inculpat a adevărului cuprins în întrebările încriminatorii şi investigatorii conexe în raport cu starea de stres emoţional pe care o indică biodiagrama a reprezentat comportamentul simulat al acestuia.
Declaraţiile inculpatului date în cursul urmăririi penale şi în instanţă sunt contradictorii şi uneori neverosimile şi fanteziste, în încercarea de a induce în eroare organele de urmărire penală şi instanţa.
Inculpatul a recunoscut aspecte care ar fi inutil să le tăgăduiască, în faţa probelor evidente, dar a negat că el este autorul crimei.
Astfel, inculpatul recunoaşte că şi în după amiaza zilei de 14 mai 2002, victima a trecut pe la domiciliul său având asupra sa câteva lucruri furate şi că i-a spus că urma să jefuiască un mormânt, dar pretinde că victima a plecat de la el viu şi nevătămat. Tot victima i-ar fi spus că, dacă nu apare în două zile să anunţe organele de poliţie.
Aceste aspecte nu le-a relevat în cursul urmăririi penale, ci doar în instanţă. Tot în instanţă, inculpatul a susţinut că hainele găsite în punctul numit „Valea lui Gheorghiţă" ar fi fost găsite de organele de poliţie la locul unde a fost găsit capul victimei şi că aceste haine au fost „tratate" cu un amestec de cheaguri de sânge şi vodcă, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, operaţiune la care ar fi participat şi inculpatul şi că, aceste haine urmau să fie plasate de inculpat în curtea martorului „B." în scopul de a se dovedi că acesta este autorul crimei. Aceste susţineri sunt fanteziste şi neverosimile şi contrazise de probele administrate în cauză (rapoarte de filaj, declaraţiile inculpatului înregistrate pe bandă magnetică audio, buletin de analiză a petelor de sânge găsite pe hainele respective, procesul–verbal de cercetare la faţa locului din 23 mai 2001".
Împotriva acestei sentinţe penale, a declarat apel inculpatul B.C. criticând-o pentru nelegalitate, sub aspectul greşitei sale condamnări, susţinând că nu a comis el infracţiunea pentru care a fost condamnat şi a solicitat achitarea sa, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.
În subsidiar, în apelul inculpatului s-a solicitat restituirea cauzei la Parchet pentru completarea cercetărilor.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia penală nr. 723 A din 6 noiembrie 2002, a respins apelul inculpatului, ca nefondat.
În motivarea acestei sentinţe, instanţa de control judiciar a constatat, în baza probelor administrate în cauză că în mod corect, instanţa de fond a reţinut că inculpatul este autorul infracţiunii de omor deosebit de grav, comis asupra victimei P.M., constând în aceea că în noaptea de 14 mai 2001 a ţinut victima presată la podea, timp în care a lovit-o în mod repetat şi puternic cu un corp dur în cap, provocându-i fracturi craniene majore, care au condus la deces.
După ce a survenit decesul, inculpatul, pentru ca fapta sa să nu fie descoperită, a secţionat membrele şi capul cadavrului şi a aruncat segmentele rezultate în diferite locuri pe raza municipiului Giurgiu.
În acest sens, instanţa de control judiciar a reţinut următoarele:
„Faptul că inculpatul este autorul crimei din noaptea de 14 mai 2001, a cărui victimă a fost P.M. rezultă din coroborarea următoarelor probe:
- Buletinul de analiză nr. 518 al Laboratorului de Serologie din cadrul I.M.L Bucureşti, din care rezultă că s-au identificat pete de sânge uman pe cearceaf, pe o cuvertură, pe un alt cearceaf, chiar dacă nu s-a putut stabili grupa sanguină, deoarece au fost supuse unui proces de curăţare prin spălare. Pe alte obiecte au fost identificate pete de sânge uman ce aparţineau grupei 0 şi anume pantalonul inculpatului.
Aceeaşi grupă s-a identificat şi pe halatul de molton, cearceaful de sub trunchiul victimei, folia în care au fost ambalate membrele inferioare, foliile găsite lângă trunchiul victimei şi pe o pungă din plastic.
Grupa de sânge 0 a fost identificată şi pe bluza de pijama şi pantalonii raiaţi găsiţi în punga abandonată de inculpat la data de 25 mai 2001, în punctul „Valea lui Gheorghiţă".
Victima P.M. avea grupa sanguină 0, iar inculpatul B.C. grupa sanguină A.
- Raportul de constatare tehnico – ştiinţifică nr. 190263 din 6 iunie 2001, întocmit de Institutul de Criminalistică al I.G.P. din care rezultă următoarele:
Bucata de material textil ridicată cu ocazia cercetării la faţa locului, în data de 16 mai 2001, este o ţesătură cu faţa lila şi dos alb care prezintă dimensiunea de circa 520 mm x 20 mm şi are unul din capete uşor rotunjit pe jumătate din lăţimea materialului.
Bucata de material textil ridicată la data de 24 mai 2001, cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la locuinţa lui B.C. este o ţesătură cu faţa lila şi dos alb care prezintă dimensiunea de 1000 mm x 20 mm şi are unul din capete uşor rotunjit pe jumătate din lăţimea materialului.
Bucata de material textil ridicată de la faţa locului, în data de 16 mai 2001, prezintă identitate (din punct de vedere al caracteristicilor materialului, firelor şi fibrelor componente) cu bucata de material textil ridicată de la locuinţa numitului B.C. la data de 24 mai 2001.
Raportul de expertiză (traseologică) nr. 190263 din 7 iunie 2001, care a concluzionat că bucata din materialul textil de culoare lila cu care a fost legat sacul în care se aflau picioarele victimei, ridicată la 16 mai 2001, cu ocazia cercetării la faţa locului şi bucata de material textil ridicată de la domiciliul inculpatului cu ocazia percheziţiei domiciliare din 24 mai 2001, au făcut parte dintr-un întreg şi cu fost tăiate concomitent.
- Raportul de constatare tehnico – ştiinţifică pentru detecţia comportamentului simulat din care rezultă că inculpatul nu a răspuns sincer la întrebările relevante (critice);
- Declaraţiile martorilor G.C.P. şi G.V. propuşi de inculpat în dovedirea alibiului său, martorii declarând că nu cunosc nimic despre faptele de care este învinuit inculpatul B.C.
- Faptul că pe pantalonii inculpatului au fost identificate pete de sânge grupa 0 aparţinând victimei (inculpatul are grupa sanguină A, pe cearceaful şi cuvertura ridicată din locuinţa sa au fost identificate pete de sânge uman, fără a se putea determina grupa, fiindcă au fost supuse unui proces de curăţare prin spălare.
- Faptul că inculpatul le-a spus anchetatorilor înainte de a fi găsit capul victimei că acesta este „zdrobit", amănunt pe care nu-l putea cunoaşte decât autorul omorului.
Proba indubitabilă că omorul a fost săvârşit de inculpat în locuinţa sa şi tot aici s-a efectuat dezmembrarea şi împachetarea segmentelor de cadavru în saci şi pungi este aceea că, fâşia din material textil de culoare lila cu care a fost legat la gură sacul în care s-au găsit picioarele victimei, ridicată, etichetată şi sigilată la 16 mai 2001 şi fâşia din material textil de culoare lila ridicată de la locuinţa inculpatului la 24 mai 2001, etichetată şi sigilată, există identitate de culoare, textură şi secţionare, iniţial fâşia fiind un întreg. Faptul acesta, coroborat cu faptul că, pe cearceafurile şi cuvertura ridicate de la locuinţa inculpatului au fost identificate pete de sânge uman supuse spălării, demonstrează cu prisosinţă că omorul şi segmentarea cadavrului s-au produs în locuinţa inculpatului".
Instanţa de control judiciar a mai reţinut că probele administrate în cauză demonstrează pe deplin vinovăţia inculpatului, astfel că a respins solicitarea acestuia de restituire a cauzei la parchet, în vederea completării urmăririi penale.
Nemulţumit de hotărârea pronunţată de instanţa de apel, inculpatul B.C., în termen legal, a declarat recurs reluând în esenţă, criticile analizate şi de instanţa de control judiciar şi anume, a susţinut că nu a comis fapta reţinută în sarcina sa şi a solicitat să se dispună achitarea, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.
În subsidiar, a solicitat redozarea pedepsei aplicate, în raport de circumstanţele reale şi personale ale inculpatului.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat.
Analizând actele şi lucrările de la dosar, se constată că, atât instanţa de fond, cât şi instanţa de apel au reţinut o corectă situaţie de fapt, confirmată de probele administrate în cauză, cărora le-au dat o justă şi completă interpretare, stabilind vinovăţia inculpatului şi încadrând fapta comisă de acesta în textul de lege corespunzător, pentru care i-au aplicat o pedeapsă just individualizată, cu respectarea prevederilor art. 72 şi art. 52 C. pen.
În ce priveşte critica formulată de inculpat sub aspectul greşitei sale condamnări pentru comiterea omorului deosebit de grav, deoarece nu este el autorul infracţiunii, motiv pentru care se impune achitarea sa, se constată că nu este întemeiată.
Există la dosarul cauzei probe care atestă fără putinţă de tăgadă vinovăţia inculpatului în comiterea infracţiunii de omor deosebit de grav, reţinută în sarcina sa şi întrucât, această critică a format obiect de analiză şi în faţa instanţei de apel, care a arătat în mod detaliat de ce nu poate fi primită, argumente care au fost expuse pe larg şi în prezenta decizie şi pe care, instanţa de recurs şi le însuşeşte pe deplin, reluarea lor nu se mai impune.
Nefondat este şi motivul de casare prin care se solicită reducerea pedepsei pe care o apreciază ca fiind prea severă, prin reanalizarea circumstanţelor în care s-a săvârşit fapta şi a datelor ce caracterizează persoana inculpatului, astfel încât, să se dispună reducerea pedepsei aplicate.
Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama, între altele, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Analizând această critică în raport de prevederile textului de lege citat, se constată că nu se poate reţine că pedeapsa de 21 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., aplicată inculpatului este severă, având în vedere natura infracţiunii şi modalitatea în care a fost comisă, aspecte care imprimă faptei un pericol social ridicat, la care se adaugă şi faptul că pe parcursul procesului penal, inculpatul a negat în permanenţă săvârşirea faptei, încercând să zădărnicească aflarea adevărului, în pofida probelor care atestă vinovăţia sa, şi nu în ultimul rând, faptul că acesta are statutul de recidivist, împrejurări care impun în mod necesar aplicarea unui tratament sancţionator mai sever, în vederea realizării prevederilor art. 52 C. pen.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi verificând hotărârile atacate, în raport şi cu prevederile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., nu se constată existenţa unor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul declarat de inculpatul B.C. este nefondat şi a fi respins, ca atare, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. şi a se dispune potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.C. împotriva deciziei penale nr. 723 A din 6 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II - a penală.
Deduce din pedeapsa aplicată, timpul arestării preventive de la 28 mai 2001, la 11 martie 2003.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.300.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1206/2003. Penal. Art.174 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 1208/2003. Penal. Art.174 c.pen. Recurs → |
|---|
