CSJ. Decizia nr. 1534/2003. Penal. Art.197 c.pen. Recurs

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1534/2003

Dosar nr. 547/2003

Şedinţa publică din 26 martie 2003

Asupra recursului de faţă;

Din actele dosarului, constată următoarele:

Tribunalul Suceava, prin sentinţa penală nr. 235 din 6 noiembrie 2002, îl condamnă pe inculpatul M.A. la:

a) 7 ani şi 6 luni de închisoare şi 5 ani interzicerea unor drepturi, pentru complicitate la infracţiunea de viol, prevăzută de art. 26 raportat la art. 197 alin. (1) şi (2) lit. a), cu aplicarea art. 75 lit. c) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi la;

b) 6 ani de închisoare şi 5 ani interzicerea unor drepturi, pentru infracţiunea de perversiuni sexuale, prevăzută de art. 201 alin. (4), cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., cele două pedepse au fost contopite în cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute 7 ani şi 6 luni de închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea şi a art. 71 din cod.

Inculpatul a fost menţinut în stare de arest, iar din durata pedepsei i s-a dedus detenţia preventivă, de la 17 ianuarie 2002, până la zi.

În solidar cu alţi cinci făptuitori condamnaţi în aceeaşi cauză, inculpatul a fost obligat să plătească:

60.000.000 lei, daune morale, părţii vătămate M.L.S.;

33.000 lei, cheltuieli judiciare, aceleaşi părţi vătămate.

De asemenea, inculpatul a mai fost obligat să plătească suma de 2.500.000 lei cheltuieli judiciare, statului.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, în ziua de 30 decembrie 2001, M.L.S., elevă în clasa a VIII-a a Şcolii generale nr. 1 Suceava, s-a întâlnit cu prietena sa, M.L.L., pe care a rugat-o să o însoţească până în comuna Mitocu Dragomirnei, unde urma să o întâlnească pe R.C., colegă de şcoală.

Cu o maşină de ocazie, cele două minore s-au deplasat la Mitocul Dragomirnei, unde s-au întâlnit cu R.C., împreună cu care au mers la barul din comună, unde i-a întâlnit pe inculpaţii M.A., M.V., G.M.D., B.I.D., H.A.R. şi C.I.

De la bar, fetele şi băieţii au mers la discotecă.

Pe la ora 21, minorele au ieşit din discotecă, cu intenţia de a pleca acasă, dar inculpatul M.A. a prins-o, de mână şi de umeri, pe M.L.S., pe care a obligat-o să meargă cu el.

Astfel, inculpatul a condus-o pe M.L.S. până la grădiniţa din sat, pe o verandă, unde a obligat-o să aibă, cu el, un raport sexual nefiresc.

După terminarea actului sexual, inculpatul l-a trimis, pe verandă, pe fratele său, V.M., care a avut raport sexual, cu victima, prin constrângerea acesteia.

În continuare, victima a fost obligată să aibă raporturi sexuale şi cu ceilalţi patru inculpaţi.

Inculpatul M.A. a declarat apel, motivând că a săvârşit o singură infracţiune, de viol, încât în mod greşit a fost condamnat pentru complicitate la viol şi pentru infracţiunea de perversiuni sexuale.

Curtea de Apel Suceava, prin Decizia penală nr. 11 din 6 ianuarie 2003, admite apelul, desfiinţează în parte sentinţa şi, prin recalificarea faptelor, în condamnă pe inculpatul M.A. la 7 ani şi 6 luni de închisoare şi la 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea de viol, prevăzută de art. 197 alin. (1) şi (2) lit. a), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 75 lit. c), art. 37 lit. b) şi art. 71 din acelaşi cod.

Instanţa de apel a motivat, în esenţă, că, potrivit art. 197 alin. (1) C. pen., constituie infracţiunea de viol, actul sexual, de orice natură (sublinierea instanţei), întreţinut prin constrângere sau profitând de incapacitatea unei persoane de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa.

Ori arată instanţa de apel, în baza aceleiaşi rezoluţii delictuoase, inculpatul a violat minora şi a înlesnit celorlalţi făptuitori să o violeze.

Parchetul de pe lângă aceeaşi instanţă critică Decizia, motivând că în mod greşit curtea de apel a schimbat încadrarea juridică a faptelor săvârşite de inculpatul M.A.

Critica este întemeiată.

Tribunalul Suceava a reţinut, corect, că fapta inculpatului M.A. de a constrânge victima să aibă cu el, acte de perversiune sexuală, constituie infracţiunea de perversiune sexuală, iar fapta de a înlesni celorlalţi făptuitori să aibă cu ei raporturi sexuale cu victima, prin constrângerea acesteia întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de viol.

Cele două fapte, distincte, au fost săvârşite în baza unor rezoluţii distincte, încât ele nu se „absorb" una în cealaltă, cum, greşit, a reţinut instanţa de apel.

Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., recursul parchetului va fi admis, conform dispozitivului deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava împotriva deciziei penale nr. 11 din 6 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Suceava, privind pe inculpatul M.A.

Casează Decizia atacată şi menţine sentinţa penală nr. 235 din 6 noiembrie 2002 a Tribunalului Suceava.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 17 ianuarie 2002, la 26 martie 2003.

Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 300.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 martie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 1534/2003. Penal. Art.197 c.pen. Recurs