CSJ. Decizia nr. 2056/2003. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2056/2003
Dosar nr. 771/2003
Şedinţa publică din 6 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 859 din 24 septembrie 2002, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 4 din Legea nr. 143/2000 l-a condamnat pe inculpatul C.M. la pedeapsa de 2 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus prevenţia de la 19 iunie 2001 la zi.
În baza art. 350 C. proc. pen., a menţinut starea de arest a inculpatului.
Constată că probele au fost consumate în procesul de laborator.
În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 a condamnat-o pe inculpata P.N. la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus prevenţia de la 21 iunie 2001 la zi, şi în baza art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpatei.
Inculpaţii au fost obligaţi la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa fondului a reţinut următoarea situaţie de fapt:
La data de 18 iunie 2001, organele de poliţie l-au surprins în Bucureşti, deţinând heroină pusă într-un pachet de ţigări, în amestec cu tutun, pe inculpatul C.M.
Acesta a recunoscut că în ziua respectivă a cumpărat 3 doze de heroină de la inculpata P.N., cunoscută sub numele de V.
Ulterior au fost identificaţi şi alţi cumpărători: G.R., P.G., I.V. şi V.C., toţi trimişi în judecată în dosare separate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpata P.N. care a solicitat, în principal, achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. şi, în subsidiar, reducerea pedepsei aplicate.
Faţă de materialul probator, convingător şi complet, Curtea de Apel Bucureşti a respins primul motiv.
Prin Decizia penală nr. 826/ A din 16 decembrie 2002, instanţa a admis cel de-al doilea motiv şi, aplicând prevederile art. 74 şi art. 76 C. pen., a redus pedeapsa aplicată de la 10 ani, la 5 ani închisoare.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care invocând prevederile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., greşita individualizare a pedepsei, solicită casarea deciziei criticate şi menţinerea sentinţei de la fond în ceea ce o priveşte pe inculpata P.N.
Recursul declarat este nefondat şi urmează a fi respins ca atare.
În esenţă, parchetul îşi motivează recursul, considerând că în mod nejustificat au dobândit prioritate circumstanţele personale în raport de circumstanţele reale ale săvârşirii infracţiunii şi, în mod special faptul că a vândut heroină unui număr de 5 persoane care, aşa cum s-a arătat, au fost trimise în judecată în cauze separate.
Curtea constată că instanţa de apel a făcut o judicioasă interpretare a criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), luând în considerare pe de o parte împrejurările comiterii faptei şi poziţia procesuală a inculpatei, iar pe de altă parte evaluând corect circumstanţele personale ale inculpatei (gradul precar de educaţie şi cultură, situaţia familială dificilă, faptul că este văduvă, are în întreţinere 6 copii minori şi nu are antecedente penale) care au determinat scăderea pedepsei aplicate de prima instanţă. În concluzie, cuantumul şi modalitatea de executare a pedepsei reflectă pericolul social al faptei raportat la persoana inculpatei şi corespunde scopului coercitiv-educativ prevăzut de art. 52 C. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva deciziei penale nr. 826 A din 16 decembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, privind pe inculpata P.N.
Deduce din pedeapsa aplicată, timpul arestării preventive de la 21 iunie 2001, la 6 mai 2003.
Onorariul în sumă de 300.000 lei cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 mai 2003.
← CSJ. Decizia nr. 2054/2003. Penal. Art.211 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 2057/2003. Penal → |
---|