CSJ. Decizia nr. 2311/2003. Penal. Contestatie la Legea nr.543/2002. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2311/2003
Dosar nr. 877/2003
Şedinţa publică din 16 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Condamnatul S.M. a solicitat, aplicarea Legii de graţiere nr. 543/2002, cu privire la unele infracţiuni care au intrat în pedeapsa totală de 17 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 74/1997 a Tribunalului Botoşani.
Tribunalul Alba, prin sentinţa penală nr. 359 din 12 decembrie 2002, a admis contestaţia la executare formulată de condamnat şi în consecinţă:
S-a constatat, că prin sentinţa penală nr. 74 din 15 mai 1997, a Tribunalului Botoşani, condamnatului i s-au aplicat următoarele pedepse:
- 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 20, raportat la art. 197 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);
- 15 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii, prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.;
- 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii, prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 alin. (1) lit. e) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) (faptă comisă în dauna părţii vătămate S.A.).
În baza art. 33 şi art. 34 C. pen., pedepsele de mai sus au fost contopite în pedeapsa de 15 ani închisoare, care a fost sporită la 17 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
În baza art. 1 din Legea nr. 543 din 4 octombrie 2002, s-a constatat graţiate următoarele pedepse:
- 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 lit. e) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP);
- 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii, prevăzută de art. 208 alin. (1) şi art. 209 lit. e) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
În baza art. 36, raportat la art. 33 şi art. 34 C. pen. s-au contopit celelalte pedepse rămase, de 3 ani şi 6 luni şi 15 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), în pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. şi a fost sporită la 17 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pedepse pe care condamnatul urmează să le execute.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata executată, începând cu 10 septembrie 1996, la zi, menţinându-se starea de arest a condamnatului.
S-a anulat mandatul de executare nr. 167 din 13 ianuarie 1998 şi s-a dispus emiterea unui nou mandat, conform sentinţei pronunţate.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.
Împotriva acestei sentinţe, condamnatul a declarat apel, solicitând desfiinţarea acesteia şi rejudecând, a se reduce sporul aplicat, faţă de împrejurarea că două pedepse din cele patru au fost graţiate.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin Decizia penală nr. 31/ A din 4 februarie 2003, a respins ca nefondat apelul condamnatului, motivând că în mod corect şi legal a stabilit instanţa de fond, că sporul de 2 ani închisoare este justificat faţă de pericolul social al infracţiunilor comise şi persoana acestuia.
Declarând recurs, condamnatul a solicitat casarea hotărârilor şi înlăturarea sporului aplicat.
Recursul este nefondat.
Din examinarea hotărârilor pronunţate în cauză rezultă că instanţele, în mod corect au constatat graţierea unora din pedepsele contopite şi au procedat legal atunci când au contopit pedepsele de 3 ani şi 6 luni şi de 15 ani închisoare, exceptate de la graţiere, dispunând executarea pedepsei celei mai grele, de 15 ani închisoare.
De asemenea, cu respectarea dispoziţiilor legale şi în mod temeinic au sporit pedeapsa rezultantă în urma contopirii, cu un plus de 2 ani închisoare, astfel încât, condamnatul să execute 17 ani închisoare, faţă de pericolul social al faptelor comise de inculpat (tentativa de viol şi omor) şi de întinderea sancţiunilor ce urmează a fi contopite, aşa încât, hotărârile atacate sunt legale şi temeinice, iar recursul se vădeşte neîntemeiat.
În consecinţă, urmează a se respinge recursul şi a-l obliga pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.M., împotriva deciziei penale nr. 31/ A din 4 februarie 2003, a Curţii de Apel Alba Iulia.
Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 10 septembrie 1996, la 16 mai 2003.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2310/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 2312/2003. Penal. întrerupere executare... → |
|---|
