CSJ. Decizia nr. 2368/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2368/2003
Dosar nr. 805/2003
Şedinţa publică din 21 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 352/ S din 1 noiembrie 2002, Tribunalul Braşov a dispus condamnarea inculpatei R.C.M. la pedeapsa de 8 ani închisoare, în baza art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a computat din durata pedepsei aplicate perioada reţinerii şi arestării preventive, începând din data de 18 august 2002 şi până în prezent.
În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest preventiv a inculpatei.
În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), pe durata executării pedepsei.
În baza art. 364, raportat la art. 14 C. proc. pen. şi art. 998 şi art. 999 C. civ., a fost obligată inculpata să plătească părţii civile D.N., suma de 550.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile şi a constatat că partea vătămată P.A. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, prejudiciul fiind recuperat în natură.
În baza art. 189 C. proc. pen., onorariile apărătorilor din oficiu, în cuantum de 750.000 lei (din care suma de 300.000 lei în faza urmăririi penale), se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei şi au fost incluse în cheltuielile judiciare.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
La data de 13 august 2002, inculpata s-a deplasat la domiciliul părţii vătămate P.A., cu care a stat de vorbă aproximativ 30 de minute. Inculpata i-a propus părţii vătămate, persoană suferindă în vârstă de 85 de ani, să-i intermedieze vânzarea unor obiecte de aur, dar a fost refuzată.
Inculpata ajungând în spatele balansoarului pe care se afla partea vătămată, a înfăşurat-o cu o cârpă în zona feţei încercând să-i smulgă cerceii din urechi, după care a trântit-o pe jos, lovind-o cu un pantof şi un baston.
În urma loviturilor partea vătămată şi-a pierdut cunoştinţa după care inculpata i-a smuls cerceii din urechi, părăsind locuinţa. În aceeaşi zi a vândut bijuteriile martorei D.N. pentru suma de 550.000 lei. În urma agresiunii, partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat 12-14 zile îngrijiri medicale.
Împotriva sentinţei sus-menţionate, inculpata a declarat apel, solicitând ca prin reţinerea circumstanţelor atenuante personale, reducerea pedepsei.
Prin Decizia penală nr. 18 din 29 ianuarie 2003, Curtea de Apel Braşov a respins apelul inculpatei.
Hotărârea a fost recurată în termen legal, menţinându-se motivele formulate în cererea de apel.
Curtea examinând hotărârea atacată pe baza actelor şi lucrărilor din dosar, în raport cu critica formulată cât şi din oficiu, conform dispoziţiilor art. 371 alin. (2) C. proc. pen., constată că recursul declarat este nefondat.
Instanţele au reţinut corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatei, încadrarea juridică în prevederile art. 211 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., fiind corespunzătoare.
La stabilirea pedepsei aplicată s-a avut în vedere criteriile generale de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), inclusiv cele personale, element tânăr, necunoscut cu antecedente penale, atitudinea sinceră, având în creştere şi educare 3 copii, şi în raport de gradul de pericol social al faptei comise, prin violenţă asupra unei persoane învârstă şi fără posibilitate de a se apăra, în baza unei rezoluţii infracţionale luate anterior, persistenţa şi violenţa infracţională manifestată justifică că pedeapsa aplicată în cuantumul şi modalitatea de executare, este de natură a realiza scopul circumscris în art. 52 C. pen., astfel că nu se impune reducerea ei.
Aşa fiind, pentru considerentele expuse, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpata R.C.M., se va respinge ca nefondat, iar în temeiul art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de inculpata R.C.M., împotriva deciziei penale nr. 18 din 29 ianuarie 2003, a Curţii de Apel Braşov, ca nefondat.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada arestării preventive de la 18 august 2002, la 21 mai 2003.
Obligă pe recurentă să plătească statului 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2367/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 2369/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
