CSJ. Decizia nr. 2853/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen . Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2853/2003
Dosar nr.1437/2003
Şedinţa publică din 13 iunie 2003
Asupra recursurilor de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1111 din 26 noiembrie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (2) ind.1 lit. a), cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., l-a condamnat pe inculpatul F.F. la 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 C. pen.
S-a computat prevenţia inculpatului de la 1 mai, la 26 noiembrie 2002 şi a fost menţinută starea de arest a inculpatului.
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (2) ind.1 lit. a), cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul B.C.C., la o pedeapsă de 9 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
S-a computat prevenţia şi pentru acest inculpat de la 6 mai 2002, la 26 noiembrie 2002 şi în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 26, raportat la art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (2) ind.1 lit. a), cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul B.A.V., la o pedeapsă de 8 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A computat prevenţia inculpatului de la 1 mai, la 26 noiembrie 2002 şi a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c şi a alin. (2) ind.1 lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul C.M.C. la 8 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
A computat prevenţia inculpatului de la 1 mai 2002, la 26 noiembrie 2002 şi a menţinut starea de arest a inculpatului.
Inculpaţii au fost obligaţi în solidar, inculpatul F.F. în solidar şi cu partea responsabilă civilmente F.L., să achite părţii vătămate H.A.P., un milion lei, echivalentul în lei a 100 dolari SUA, la punerea în executare, 20 milioane lei, cu titlu de daune materiale şi 300 milioane lei, cu titlu de daune morale.
Inculpaţii au fost obligaţi la cheltuieli judiciare statului, iar inculpatul F.F., în solidar, cu partea responsabilă civilmente F.L.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut următoarele:
La data de 1 mai 2002, Poliţia comunei Bragadiru a fost sesizată de cetăţeanul turc P.O., despre faptul că tatăl său P.H.A. de 52 de ani, cetăţean turc, aflându-se în noaptea de 30 aprilie 2002, pe raza comunei Bragadiru, a fost deposedat, prin violenţă, de patru indivizi, de următoarele bunuri: 350 dolari SUA, 2.000.000 lei, un telefon, un inel din aur cu piatră neagră, pantofi, un pachet de ţigări şi o brichetă.
După ce l-au deposedat de bani şi obiecte, cei patru inculpaţi au mers în Bucureşti, unde, în mai multe baruri de noapte, au cheltuit suma de 2 milioane lei, schimbând, de asemenea, 100 dolari SUA, pe care i-au împărţit, revenind fiecăruia, câte 800.000 lei.
În momentul în care s-au despărţit, suma de 250 dolari SUA, a rămas la inculpatul B.C.C., iar telefonul mobil şi ghiulul au rămas la inculpatul B.A.V. şi F.F., care urma să le amaneteze a doua zi, banii obţinuţi, urmând să-i împartă.
Din actele şi lucrările dosarului instanţa a reţinut că inculpaţii sunt autorii faptelor, pentru care au fost trimişi în judecată.
Procesul verbal de percheziţie întocmit cu ocazia percheziţiei efectuate la domiciliul inculpatului B.A.V., atestă că au fost găsite telefonul mobil, un inel tip ghiul bărbătesc, sustrase de la partea vătămată. De asemenea, a fost găsită o geacă de culoare neagră, având în unul din buzunare, suma de 600.000 lei, despre care, inculpatul B.A.V. a precizat că îi aparţin inculpatului F.F.
În momentul identificării inculpatului C.M.C., a predat suma de 200 dolari SUA, declarând că aceasta provine din săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, din noaptea de 30 aprilie 2002.
Împotriva sentinţei au formulat apel inculpaţii, pentru nelegalitatea şi netemeinicia pedepselor aplicate şi cu privire, la latura civilă a cauzei.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia nr. 125 din 6 martie 2003, a admis apelurile declarate de inculpaţii F.F., B.C.C., C.M.C. şi B.A.V. şi a desfiinţat parţial sentinţa nr. 1111 din 28 noiembrie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, numai cu privire la latura civilă a cauzei, şi pe fond:
A constatat recuperat parţial prejudiciul cauzat părţii vătămate.
A obligat în solidar pe inculpaţi, inculpatul F.F. în solidar cu partea responsabilă civilmente la 2.000.000 lei şi la echivalentul în lei a sumei de 100 dolari SUA, la data plăţii cu titlu de daune materiale şi la 100.0000.000 lei daune morale .
Au fost menţinute celelate dispoziţii ale sentinţei.
A fost dedusă prevenţia inculpaţilor şi s-a dispus suportarea onorariilor pentru avocaţii din oficiu, ce au asigurat apărarea inculpaţilor, din fondul Ministerului Justiţiei.
Instanţa de control judiciar a constatat că prima instanţă a condamnat pe inculpaţi, pentru faptele imputate prin actul de inculpare, la fel, reţinând corect şi împrejurările în care acestea s-au săvârşit.
Tot aşa, la individualizarea judiciară a pedepselor, instanţa a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), cuantumurile de pedeapsă fiind bine proporţionate, faţă de gravitatea faptei comise.
Instanţa fondului, însă, a greşit, cu privire la modul de soluţionare a laturii civile a cauzei.
Obligarea inculpaţilor la plata sumei de 320.000.000 lei şi echivalentul în lei a sumei de 100 dolari SUA, reprezentând 20.000.000 lei daune materiale şi 300.000.000 lei daune morale, este neîntemeiată.
Din procesul verbal de percheziţie domiciliară efectuat la locuinţa inculpatului B.A.V. şi declaraţia părţii vătămate, făcută în instanţă, rezultă că s-a recuperat suma de 250 dolari SUA, ghiulul din aur, o pereche de pantofi, un milion lei şi telefonul mobil din prejudiciul reclamat de partea vătămată, 350 dolari SUA, 2 milioane lei, un telefon mobil şi un inel cu piatră neagră şi câteva obiecte de îmbrăcăminte.
Ca urmare, în lipsa unei motivări adecvate a instanţei fondului, a modului de soluţionare a laturii civile, pe baza probelor existente, s-a conchis că partea vătămată nu şi-a recuperat echivalentul în lei a 100 dolari SUA şi suma de 2.000.000 lei, reprezentând valoarea unui milion lei nerecuperat precum şi, contravaloarea, unor bunuri, de asemenea, nerecuperate.
S-a mai reţinut că şi daunele moale acordate sunt nejustificate în raport de zilele de îngrijiri medico-legale ale părţii vătămate, de 35-40 de zile, astfel încât o sumă de 100.000.000 lei, poate constitui o reparaţie corespunzătoare pentru aceasta.
Împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, au declarat recursuri inculpaţii F.F., B.A.V., B.C.C. şi C.M.C., fără a le motiva în scris.
În şedinţa publică de azi 13 iunie 2003, inculpaţii B.A.V. şi F.F., prin apărătorul din oficiu, au solicitat, în principal, achitarea, susţinând că ei, n-ar fi comis fapta iar, în subsidiar, reducerea pedepselor, care ar fi greşit, individualizate.
Ceilalţi inculpaţi recurenţi, B.C.C. şi C.M.C., prin apărător, au solicitat reducerea pedepselor, pe care le consideră netemeinice, fiind greşit individualizate.
Recursurile sunt nefondate.
Astfel, primul motiv de recurs, invocat de recurenţii B.A.V. şi F.F., prin care solicită achitarea, nu poate fi primit, atâta timp cât din probele dosarului şi anume procesele verbale încheiate coroborate cu declaraţiile părţii vătămate şi unele declaraţii ale inculpaţilor, rezultă că partea vătămată a fost deposedată de bunurile reclamate, în noaptea de 1 mai 2002, prin violenţă, de patru indivizi, care în urma investigaţiilor făcute de organele de urmărire penală, s-au dovedit a fi inculpaţii, deci, inclusiv, inculpaţii B.A.V. şi F.F.
În aceste condiţii, solicitarea celor doi inculpaţi de a fi achitaţi nu poate fi luată în consideraţie, fiind făcută de circumstanţă, fără vreo bază legală în probele dosarului.
De altfel, aceeaşi este situaţia şi în ce priveşte motivul de recurs comun, invocat de cei patru recurenţi, referitor la individualizarea pedepselor.
Inculpaţii, prin felul brutal, violent, în care au acţionat asupra victimei, cetăţean turc, deposedându-l de bani şi bunuri mobile, au comis o infracţiune de tâlhărie, cu un grad ridicat de pericol social, concret, sancţionată de instanţe, prin prisma criteriilor de individualizare, prevăzute în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
În raport cu cele arătate, recursurile declarate de inculpaţii F.F., B.A.V., B.C.C. şi C.M.C., dovedindu-se a fi nefondate, vor trebui respinse, ca atare, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menţinându-se astfel, hotărârea atacată.
Se va deduce, conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), din pedepsele avute de executat de către inculpat, timpul petrecut în detenţie preventivă, de către fiecare inculpat.
Văzând şi reglementarea plăţii cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a onorariilor de avocat, pentru apărarea din oficiu, ce se vor avansa din fondul Ministerului Justţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii F.F., B.A.V., B.C.C. şi C.M.C., împotriva deciziei nr. 125 din 6 martie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedepse, timpul arestării preventive a inculpaţilor F.F., B.A.V. şi C.M.C., de la 1 mai 2002 şi de la 6 mai 2002, pentru inculpatul B.C.C., la 13 iunie 2003.
Obligă pe fiecare inculpat la plata sumei de câte1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 iunie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2852/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 2854/2003. Penal. Art.20 rap.la art.197 c.pen.... → |
|---|
