CSJ. Decizia nr. 3112/2003. Penal. Art.215 c.pen. Recurs

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.3112/2003

Dosar nr. 784/2003

Şedinţa publică din 27 iunie 2003

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 276 de la 1 octombrie 2002, pronunţată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. 2709/2002, în baza art. 335 alin. (2) teza I C. proc. pen., a fost reunită cauza penală de faţă ce formează obiectul dosarului nr. 6709/2002, cu cauza care formează obiectul dosarului nr. 6197/2002 al Tribunalului Gorj, în care a fost pronunţată sentinţa penală nr. 251 de la 10 octombrie 2002, privind pe inculpatele H.M. şi P.L.

În baza art. 335 alin. (2) teza II C. proc. pen., desfiinţează sentinţa penală nr. 251/2000 sub aspectul laturii penale, sentinţă care la rândul ei a fost desfiinţată sub acelaşi aspect de Curtea de Apel Craiova prin Decizia nr. 153 din 16 martie 2001, în dosarul nr. 1570/2001, menţinând schimbarea încadrării juridice operată în baza art. 334 C. proc. pen. şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), privind infracţiunea de delapidare dedusă judecăţii, din art. 2151 alin. (1), cu aplicarea art. 41 şi art. 42 C. pen., pentru care a fost aplicată pedeapsa de câte 4 ani pentru fiecare inculpată, înlăturând din această decizie recontopirea pedepsei de 4 ani, cu pedepsele aplicate prin sentinţa penală nr. 251/2000, pentru infracţiunile prevăzute de art. 288 alin. (2) şi art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 şi art. 42 C. pen.

A fost menţinută rezolvarea laturii civile de către Tribunalul Gorj, care a căpătat autoritate de lucru judecat.

Schimbă încadrarea juridică din art. 2151 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 şi art. 42 C. pen., în art. 2151 alin. (1) C. pen., cu art. 41 şi art. 42 C. pen. şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), constatând că actele materiale privind însuşirea sumei de 19.996.545 lei intră în conţinutul infracţiunii continuate de delapidare cu privire la suma de 42.106.674 lei.

Constată că actele materiale pentru care inculpatele au fost condamnate definitiv în dosarul nr. 6197/2000, precum şi actele materiale ce formează obiectul dosarului de faţă cu nr. 2709/2002 intră în conţinutul aceleeaşi infracţiuni unice continuate, prevăzută de art. 2151 alin. (1) C. pen., art. 288 alin. (2) şi art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 şi art. 42 C. pen., pentru fiecare.

În baza art. 2151 alin. (1), cu aplicarea art. 41 şi art. 42 C. pen. şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), condamnă pe fiecare inculpată la câte 4 ani închisoare.

În baza art. 238 alin. (2), cu aplicarea art. 41 şi art. 42 C. pen., condamnă pe fiecare inculpată la câte 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 şi art. 42 C. pen., condamnă pe fiecare inculpată la câte 2 ani închisoare.

În baza art. 33 – art. 34 C. pen., contopeşte pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, sporită cu 6 luni, urmând ca fiecare inculpată să execute 4 ani şi 6 luni închisoare.

Aplică dispoziţiile art. 64 şi art. 71 C. pen.

Anulează actele false, menţine sechestrele asiguratorii, menţine starea de arest a inculpatelor şi deduce arestul preventiv de la 11 aprilie 2002, pentru P.L., şi de la 30 mai 2002, pentru H.M., la zi.

Obligă inculpatele în solidar către partea civilă B.A., sucursala Gorj, la plata sumei de 42.106.674 lei, cu majorările aferente de la data însuşirii şi până la achitarea integrală pe lângă obligarea acestora, în solidar, la plata sumei de 166.147.760 lei, către aceeaşi parte civilă dispusă prin sentinţa nr. 251/2000, a Tribunalului Gorj, ce constituie autoritate de lucru judecat.

Obligă inculpatele la câte 800.000 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul Gorj a reţinut următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 296 de la 27 noiembrie 2001, pronunţată la Tribunalul Gorj, în dosarul nr. 8628/2000, au fost condamnate inculpatele H.M. şi P.L., la câte 3 ani închisoare fiecare, în baza art. 2151 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la câte un an şi 6 luni închisoare fiecare în baza art. 288 C. pen., cu aplicarea art. 41 şi art. 42 C. pen., şi la câte un an închisoare fiecare, în baza art. 291, cu aplicarea art. 41 şi art. 42 C. pen.

Au fost contopite pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare sporită cu 6 luni, urmând ca fiecare inculpată să execute câte 3 ani şi 6 luni închisoare.

Au fost aplicate dispoziţiile art. 64 şi art. 71 C. pen., anulate menţiunile false, a fost menţinut sechestrul asigurator şi au fost obligate inculpatele în solidar la plata despăgubirilor civile de 42.106.674 lei, către partea civilă B.A. SA Târgu Jiu, cu dobânzile legale aferente.

La pronunţarea acestei sentinţe, prima instanţă a reţinut că din luna ianuarie 1998, cele două inculpate salariate ale B.A., sucursala Gorj, au desfăşurat acte succesive de însuşire a unor sume de bani, cauzând un prejudiciu de 42.106.674 lei, şi pentru acoperirea fraudei au falsificat actele de casă.

A mai reţinut prima instanţă că prin Decizia penală nr. 153 din 16 martie 2001 a Curţii de Apel Craiova, cele două inculpate au fost condamnate definitiv la pedepse rezultante de câte 4 ani închisoare, pentru săvârşirea în aceeaşi perioadă cu infracţiunile deduse judecăţii în prezent a infracţiunilor prevăzute de art. 2151 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 288 alin. (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 291, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Despăgubirile au fost acordate în funcţie de probele făcute.

Împotriva sentinţei a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, în sensul că prin examinarea incompletă a actelor dosarului s-a omis aplicarea art. 335 alin. (2) C. proc. pen., în final, s-a reţinut în sarcina inculpatelor săvârşirea infracţiunii de delapidare, prevăzută de art. 2151 alin. (1) C. pen., fără a pune în discuţie schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea prevăzută de art. 2151 alin. (2) C. pen., pentru care a fost sesizată prin rechizitoriul parchetului.

Curtea de Apel Craiova, soluţionând cauza prin Decizia penală nr. 320 din 19 august 2002, pronunţată în dosar nr. 471/P/2002, a admis apelul parchetului, a desfiinţat sentinţa nr. 296 din 27 noiembrie 2001 a Tribunalului Gorj şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj, pentru a se face aplicarea prevăzută de art. 335 alin. (2) C. proc. pen., deoarece în sarcina inculpatelor au fost descoperite date cu privire la acte materiale ce intră în compunerea aceleaşi infracţiuni, date care existau în momentul pronunţării hotărârii anterioare, dar pe care prima instanţă nu le-a observat.

În rejudecare, Tribunalul Gorj, a format dosarul nr. 2709/2002.

Examinând actele şi lucrările dosarelor nr. 6709/2001 şi nr. 6197/2000, ale Tribunalului Gorj, precum şi Decizia penală nr. 320 din 19 august 2002, pronunţată la Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 471/P/2002, se reţine că activitatea infracţională a celor două inculpate a fost descoperită treptat, în raport cu prezentarea titularilor de livrete de economii pentru evidenţierea unor operaţiuni bancare, situaţie în care cele două inculpate au fost trimise în judecată prin mai multe rechizitorii, pentru acte materiale ce intră în conţinutul aceleeaşi infracţiuni, pentru o parte dintre acestea, pronunţându-se o hotărâre definitivă, sentinţa penală nr. 251 din 10 octombrie 2000 a Tribunalului Gorj, rămasă definitivă referitor la un prejudiciu de 166.147.762 lei.

Potrivit art. 335 alin. (2) C. proc. pen., dacă în cursul judecăţii se descoperă acte cu privire şi la alte acte materiale care intră în compunerea aceleeaşi infracţiuni, actele materiale pentru care s-a pronunţat anterior o hotărâre definitivă de condamnare, instanţa extinde acţiunea penală şi în privinţa acestora, reunind cauza cu cea în care s-a dat o hotărâre definitivă.

Inculpatele au recunoscut săvârşirea tuturor faptelor de sustragere de bani, nesolicitând administrarea altor probe.

De asemenea, nici cu privire la schimbarea încadrării juridice nu au solicitat alte probatorii.

În raport de aceste elemente Tribunalul Gorj a reunit cauza penală ce formează obiectul dosarului nr. 6709/2002 cu dosarul nr. 6197/2000 al Tribunalului Gorj, a desfiinţat sentinţa nr. 251/2000 sub aspectul laturii penale, hotărâre ce fusese anterior desfiinţată pe latură penală prin Decizia nr. 153 din 16 martie 2001 a Curţii de Apel Craiova, menţinând schimbarea încadrării juridice operată în baza art. 334 C. proc. pen. şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), privitor la infracţiunea de delapidare pentru care au fost aplicate pedepse de câte 4 ani închisoare fiecărei inculpate.

Din decizie a fost înlăturată recontopirea pedepsei de 4 ani, cu pedepsele aplicate prin sentinţa penală nr. 251/2000 pentru infracţiunile, prevăzute de art. 288 alin. (2) şi art. 291 C. pen., cu art. 41 şi art. 42 C. pen., menţinând rezolvarea laturii civile care a căpătat autoritate de lucru judecat.

Tribunalul Gorj, schimbă încadrarea juridică din dispoziţiile art. 2151 alin. (2), cu aplicarea art. 41 şi art. 42, în art. 2151 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 şi art. 42 C. pen. şi art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), constatând că actele materiale privind însuşirea sumei de 19.996.545 lei, intră în compunerea infracţiunii continuate de delapidare privind însuşirea sumei de 42.106.674 lei.

S-a constatat că actele materiale pentru care au fost condamnate inculpatele în dosarul nr. 6197/2000 şi actele materiale care formează obiectul dosarului de faţă, intră în compunerea aceleeaşi infracţiuni unice continuate, prevăzută de art. 2151 alin. (1), art. 288 alin. (2) şi art. 291 C. pen., cu art. 41 şi art. 42 C. pen.

Privitor la latura civilă, Tribunalul a constatat că inculpatele trebuiesc obligate în solidar către B.A., sucursala Gorj, la plata sumei de 42.106.674 lei, cu majorările aferente de la data însuşirii până la achitarea integrală a pagubei, pe lângă obligarea acestora în solidar la plata sumei de 166.147.762 lei, către aceeaşi parte civilă, dispusă prin sentinţa penală nr. 251/2000 a Tribunalului Gorj, intrată în autoritate de lucru judecat.

Împotriva sentinţei penale nr. 276 de la 1 octombrie 2002, au declarat apel partea civilă R.B., sucursala Gorj şi inculpata H.M.

Partea civilă în apelul său a criticat hotărârea pronunţată pentru neacordarea integrală a despăgubirilor, în sensul că instanţa a omis să oblige inculpatele la plata dobânzilor legale aferente sumei de 42.106.614 lei.

În apelul său, inculpata H.M. a cerut reducerea pedepsei, care este prea severă, în raport de situaţia sa de inculpat lipsit de antecedente penale, de atitudinea cooperantă manifestată pe tot parcursul procesului, de faptul că are trei copii minori.

Curtea de Apel Craiova, prin Decizia penală nr. 12 din 23 ianuarie 2003, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de partea civilă şi de inculpată.

În motivarea soluţiei s-a reţinut că instanţa de fond a rezolvat corect latura civilă în sensul obligării în solidar a inculpatelor la plata sumei de 42.106.674 lei, cu majorările aferente de la data însuşirii sumelor şi până la achitarea integrală a prejudiciului.

Referitor la critica formulată de apelanta inculpată s-a apreciat că individualizarea pedepsei a fost făcută cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

Împotriva acestor hotărâri partea civilă R.B., sucursala Gorj, a declarat recurs prin care se susţine că deşi s-a reţinut că inculpatele şi-au însuşit suma de 42.106.674 lei şi au fost obligate a le o restitui, instanţele au omis să le oblige şi la plata dobânzilor legale.

Critica este întemeiată.

Într-adevăr, se constată că inculpatele au fost obligate să plătească părţii civile R.B., sucursala Gorj, suma de 42.106.674 lei însuşită pe nedrept în urma săvârşirii infracţiunii de delapidare în paguba acestei bănci de către inculpate.

În această situaţie, era necesar să fie obligate şi la plata dobânzilor legale, dispoziţie a cărei aplicare au omis-o, ceea ce atrage nelegalitatea hotărârilor sub acest aspect.

În adevăr, potrivit art. 14 C. proc. pen., raportat la art. 998 C. civ., repararea pagubei cauzate prin fapte ilicite trebuie să fie integrală, cuprinzând prejudiciul efectiv suferit şi venitul nerealizat. În cazul dat, în lipsă de alte dovezi, venitul nerealizat îl constituie dobânda legală, în sensul art. 1088 C. civ. şi nu „majorări”, aşa cum greşit au considerat cele două instanţe.

În consecinţă, critica formulată de partea civilă R.B., sucursala Gorj, este întemeiată, motiv pentru care recursul declarat de aceasta urmează a fi admis şi a se casa hotărârile atacate cu privire la omisiunea acordării dobânzii legale. Urmează a se înlătura dispoziţia acestor hotărâri de aplicare a majorărilor aferente sumei de 42.106.674 lei şi a se obliga în solidar pe inculpate să plătească sus-numitei părţi civile dobânda legală aferentă sumei sus-arătată, calculată cu începere de la data sustragerii sumei respective şi până la recuperarea ei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de partea civilă R.B., sucursala Gorj împotriva deciziei penale nr. 12 din 23 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Craiova, privind pe inculpatele H.M. şi P.L.

Casează Decizia penală atacată şi sentinţa penală nr. 276 din 1 octombrie 2002 a Tribunalului Gorj cu privire la omisiunea acordării dobânzilor legale.

Înlătură dispoziţiile legale referitoare la acordarea majorărilor.

Obligă inculpatele H.M. şi P.L., în solidar, la plata dobânzilor legale aferente sumei de 42.106.674 lei, de la data însuşirii acesteia, până la achitarea integrală a prejudiciului.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.

Onorariul pentru apărătorul din oficiu, a inculpatelor H.M. şi P.L. în sumă de câte 300.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 iunie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 3112/2003. Penal. Art.215 c.pen. Recurs