CSJ. Decizia nr. 3171/2003. Penal. Art.174 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3171/2003
Dosar nr. 1916/2003
Şedinţa publică din 2 iulie 2003
Inculpatul declară că este de acord cu susţinerile apărătorului său.
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 644 din 19 noiembrie 2002, Tribunalul Iaşi a condamnat pe inculpata Ţ.T.F. la 15 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii, prevăzute de art. 174 C. pen. şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 4 ani.
S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut şi prelungit măsura arestării preventive a inculpatei pe durata de 30 de zile de la 27 noiembrie 2002, la 25 decembrie 2002.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 3 noiembrie 2001, la zi.
Părţile vătămate M.V. şi M.I. nu s-au constituit părţi civile.
Inculpata a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
S-a reţinut că, numita S.M. s-a aflat în relaţii de prietenie cu mama inculpatei Ţ.T.F., locuind în acelaşi imobil, cu mai multe apartamente, ocazie cu care a cunoscut-o şi inculpata.
Inculpata, în luna iunie 2001, după divorţul de cel de-al doilea soţ, a închiriat o garsonieră în acelaşi bloc cu victima. Datorită relaţiilor de prietenie dintre mama sa şi numita S.M., inculpata a început să o viziteze pe aceasta, de la care ocazional, împrumuta diferite sume de bani.
În ziua de 31 octombrie 2001, inculpata a trecut pe la numita S.M., pentru a-i restitui suma de 100.000 lei, pe care o împrumuta-se anterior. Cu această ocazie, părţile au stat de vorbă aproximativ 95 de minute, după cum declară inculpata. Datorită unor reproşuri, legate de viaţa personală a inculpatei, aceasta s-a înfuriat şi a lovit-o pe S.M., cu un ghiveci de flori, în cap.
În această situaţie, după cum declară inculpata, S.M., aflată în faţa uşii de la bucătărie, a luat de pe aragaz, un ceaun, cu care a lovit-o, în cap, fapt care a dezechilibrat-o. Deoarece S.M. se îndrepta spre hol, pentru a solicita ajutorul vecinilor, inculpata a prins-o de haine şi a tras-o de păr. Victima s-a apărat, reacţionând în acelaşi mod, iar în cele din urmă, a reuşit să scape şi să se refugieze în bucătărie.
Inculpata, în aceste condiţii, a mers în bucătărie, unde a continuat să se manifeste violent, faţă de victimă, aruncând asupra acesteia, cu un ceaun.
După ce victima a căzut la pământ, inculpata i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu ceaunul, în cap şi cu o sticlă peste spate, victima rămânând la pământ.
Inculpata, realizând consecinţele faptelor sale, a încercat să scape de răspundere, şi s-a hotărât să însceneze faptul că atât ea, cît şi victima, ar fi fost lovite de doi bărbaţi. Astfel, s-a dezbrăcat de pulover, iar cu un ciob, s-a tăiat la burtă, după care a ieşit pe holul palierului şi a sunat la locuinţa numitei A.E.C., căreia i-a spus să anunţe salvarea, întrucât ea şi S.M. au fost bătute.
Victima a fost transportată la Spitalul de Neurochirurgie, unde a fost internată, însă, în dimineaţa zilei de 1 noiembrie 2001, ora 3,20, a decedat în urma unui stop cardio – respirator, ireversibil la manevrele de surescitare.
Din raportul de constatare medico – legală nr. 816/2002 al I.M.L Iaşi, rezultă că moartea numitei S.M. a fost concurătoare şi s-a datorat insuficienţei cardio – respiratorii acute, prin tulburări majore de ritm cardiac şi edem pulmonar acut consecutiv, declanşată de pierderile sanguine (prin plăgi şi echimoze).
Comisia de avizare a actelor medico – legale, precizează că prin cauze concuratoare se referă la însumarea leziunilor de violenţă, respectiv arsuri, plăgi tăiate, cu pierdere de sânge, plăgi contuze corporale şi fracturi costale, leziuni care au avut legătură directă şi necondiţionată, cu decesul.
În final, inculpata a recunoscut săvârşirea faptei, descriind modul comiterii acesteia.
Împotriva acestei sentinţe, au declarat apel inculpata şi partea vătămată M.I., care au criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În apelul inculpatei, aceasta a susţinut că se impune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de omor în infracţiunea prevăzută de art. 183 C. pen., pentru care urmează să răspundă, întrucât nu a urmărit, nici un moment, să suprime viaţa victimei, a reacţionat la acţiunea violentă a victimei, care i-a produs leziuni vindecabile în 7 – 8 zile de îngrijiri medicale, iar moartea victimei nu s-a datorat acţiunii inculpatei, ci afecţiunilor de care aceasta suferea.
Totodată, a cerut ca pedeapsa să fie reindividualizată, luându-se în considerare limitele de pedeapsă pentru noua încadrare juridică, dar şi raportarea la împrejurările concrete în care fapta a fost comisă şi situaţia sa personală.
Partea vătămată, în apelul său a criticat sentinţa sub aspectul soluţionării laturii penale a cauzei, în sensul că pedeapsa la care a fost condamnată inculpata este prea blândă, în raport cu fapta comisă, cu modalitatea de comitere, aceasta dând dovadă de sadism şi cruzime, atunci când a tăiat carnea de pe mama sa şi a opărit-o pentru a o determina să semneze acte pentru a intra în posesia locuinţei mamei sale.
Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia penală nr. 112 din 27 martie 2003, a respins, ca nefondat, apelul inculpatei, a dedus arestarea preventivă de la 19 noiembrie până la 27 martie 2003, pe care a menţinut-o şi, ca inadmisibil, apelul părţii vătămate.
În baza art. 192 alin. (2) C. pen., a obligat pe inculpată să plătească statului suma de 400.000 lei cheltuieli judiciare în care s-a inclus şi onorariul pentru apărătorul din oficiu, în sumă de 300.000 lei, ce va fi suportat din fondul Ministerului Justiţiei, iar pe partea vătămată să plătească statului 100.000 lei cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpata care, prin apărătorul său, a solicitat reducerea pedepsei aplicate, pe care o consideră prea severă.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului în scopul prevenirii săvârşirii de infracţiuni, iar potrivit art. 72 din acelaşi cod, la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările ce atenuează sau agravează răspunderea penală.
Or, în cauză, se constată că instanţa de fond, la dozarea pedepsei, a avut în vedere pe lângă pericolul social al faptei, atât împrejurările în care aceasta s-a comis, dar şi datele referitoare la persoana inculpatei, care nu are antecedente penale, aspecte care se regăsesc în cuantumul pedepsei aplicate.
Aşa fiind, în mod corect, instanţa de apel, a reţinut că prima instanţă a făcut o justă individualizare a pedepsei, încât, recursul apare ca nefondat şi va fi respins, ca atare.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se deduce din pedeapsa aplicată inculpatei, timpul arestării preventive, la zi.
Văzând şi dispoziţiile referitoare la reglementarea plăţii cheltuielilor judiciare făcute de stat, inclusiv, avansarea de către stat a onorariului pentru apărătorul din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata Ţ.T.F. împotriva deciziei penale nr. 112 din 27 martie 2003 a Curţii de Apel Iaşi.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei, timpul arestării preventive de la 3 noiembrie 2001, la 2 iulie 2003.
Obligă pe recurentă să plătească statului suma de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 iulie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3169/2003. Penal. Art.174, 175, 176 c.pen.... | CSJ. Decizia nr. 3172/2003. Penal. Art.20 rap.la art.175 c.pen.... → |
|---|
